Noutati de la Centrul de Presa Basilica

[cristiboss56]

Bucureștenii pot aduce cinstire de astăzi, 1 martie 2017, icoanei Maicii Domnului Iordăniţa, așezată spre închinare la Biserica Icoanei din Capitală.

Icoana a fost adusă din Ierusalim de Arhim. Teofil Anăstăsoaie, reprezentantul Patriarhiei Române în Ţara Sfântă şi superiorul Aşezămintelor româneşti de la Ieruaslim, Iordan și Ierihon.

Evenimentul face parte din seria manifestărilor organizate de Parohia Icoanei, cu prilejul Duminicii Ortodoxiei.

Pr. Paroh Ioan Popescu invită credincioșii bucureșteni să primească icoana Maicii Domnului ca pe un oaspete drag venit de departe.

Această icoană a făcut drum lung de la Ierusalim până aici. Considerăm că Însăși Maica Domnului a venit la noi. Să facem și noi un drum scurt ca să o întâmpinăm, a declarat părintele paroh pentru Radio Trinitas.

Iordăniţa este așezată spre închinare într-un baldachin special amenajat în curtea locașului de cult din capitală, unde va rămâne până luni, 6 martie 2017.

[cristiboss56]

În Biserica Ortodoxă a fost oficiată astăzi, 1 martie 2017, prima Sfântă Liturghie a Darurilor înainte sfințite din acest an. Această Liturghie este specifică numai Postul Mare.

La început, Liturghia Darurilor era săvârșită seara, la vremea obișnuită a Vecerniei. În felul acesta, credincioșii ajunau în ziua respectivă, iar Liturghia era o priveghere sau o slujbă nocturnă.

Astăzi, Liturghia Darurilor se săvârșește dimineața. Slujba se poate oficia în orice zi a Postului Mare, cu excepția zilelor de sâmbătă și duminică și a celor aliturgice.

Potrivit tradiţiei, autor al Liturghiei Darurilor înainte sfințite este considerat Sfântul Grigore Dialogul, care a trăit în a doua jumătate a secolului al VI-lea.

[cristiboss56]

Preasfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul le-a vorbit în aseară credincioşilor prezenţi pe Colina Bucuriei despre importanţa Sfintei Spovedanii în dobândirea mântuirii.

Numai prin Taina Pocăinţei ne putem vindeca sufletul de căderile în păcat, a transmis ierarhul în cuvântul rostit astăzi, 1 martie 2017.

Omilia a fost adresată după Slujba Pavecerniţei celei Mari, în cadrul căreia a fost citită a treia parte a Canonului Sfântului Andrei Criteanul. Celor prezenţi în Catedrala Patriarhală, ierarhul le-a explicat că trebuie să avem în minte exemplul Mântuitorului Hristos şi să iertăm greşelile aproapelui nostru pentru a dobândi fericirea veşnică.

Să fim în împăcare şi în iertare şi să ţinem postul cel plăcut Domnului, nu cel văzut şi apreciat doar de oameni, a spus Episcopul Vicar Patriarhal conform Radio Trinitas.

Referindu-se la darurile pe care Hristos Domnul ni le-a oferit, Preasfinţia Sa a îndemnat să căutăm şi noi să dăruim din ele altora, atât sufleteşte, cât şi trupeşte, fiecare după putinţa sa.

La Spovedanie ne apropiem de Mântuitorul Hristos ca de un prieten, a precizat Preasfinţitul Părinte Ieronim, iar preotul duhovnic este cel care ne mijlocește această legătură.

Spovedania este mai mult decât o confesare pentru că nu schimbăm impresii despre cele materiale, ci venim să ne descoperim frământările, să ne spunem gândurile, să ne arătăm căderile pentru că numai în felul acesta ne putem vindeca, a spus ierarhul.

Răspunsurile liturgice au fost oferite de Corala „Nicolae Lungu” a Patriarhiei Române, dirijată de pr. lect. dr. Stelian Ionașcu, şi de Grupul psaltic „Tronos” al Catedralei Patri*arhale, condus de arhid. protopsalt Mihail Bucă.

Canonul este citit în patru părţi în primele patru zile ale Postului Mare, în cadrul Pavecerniţei Mari. Acest imn liturgic va fi citit integral miercuri, 29 martie, în săptămâna a cincea a Postului Mare, când se săvârșește Utrenia zilei de joi.

[cristiboss56]

În contextul anului 2017, proclamat de Patriarhia Română drept Anul omagial al Sfintelor icoane, al iconarilor şi pictorilor bisericeşti, sâmbătă, 04 martie, începând cu orele 18.00, la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului se va oficia slujba Vecerniei unită cu Litia, în cadrul căreia va avea loc o procesiune cu icoana Maicii Domnului Prodromiţa, cea mai importantă icoană a Paraclisului, dar şi cu alte icoane, în jurul sfântului lăcaș aflat în vecinătatea Catedralei Mântuirii Neamului.

Procesiunea cu sfintele icoane se încadrează în manifestările tradiţionale ale Bisericii Ortodoxe, dedicate Duminicii Ortodoxiei, sărbătoare instituită încă din anul 843 în vremea împărătesei bizantine Teodora, ca pomenire a biruinţei Ortodoxiei asupra luptei împotriva sfintelor icoane şi asupra tuturor ereziilor din primele opt secole.

Într-o lume în care predomină imagini de tot felul, icoana este o imagine sfântă purtând cu ea mesajul mântuirii, al sfinţeniei vieţii şi al bucuriei.

Sfintele icoane ortodoxe ne cheamă la rugăciune, ne cheamă să-L urmăm pe Hristos-Domnul Care a făgăduit: „Eu sunt cu voi în toate zilele până la sfâşitul veacurilor“ (Matei 28, 20).

Icoanele ne ajută să biruim ispitele şi păcatele, dacă ne rugăm cu evlavie şi credinţă în faţa sfinţilor reprezentaţi pe ele.

[cristiboss56]

În Duminica Ortodoxiei, Biserica Ortodoxă prăznuiește restabilirea cultului sfintelor icoane în urma Sinodului al șaptelea ecumenic.

Criza iconoclastă din secolul al șaptelea a adus foarte multe dispute și s-a vărsat sânge în confruntările dintre cei ce cinsteau sfintele icoane și cei care le considerau idoli. De aceea, la iniţiativa împărătesei regente Irina, 350 episcopi s-au întrunit în 787 la Niceea, sub conducerea Sfântului Tarasie Mărturisitorul, Patriarhul de atunci al Constantinopolului.

Ultimul dintre cele șapte sinoade ecumenice a formulat învățătura despre sfintele icoane.

Sinodul al șaptelea afirmă că Sfânta Scriptură și sfânta icoană „se arată” și „se explică” reciproc. Imaginea vizuală are aceeași valoare cu imaginea verbală. Așa cum Sfânta Scriptură este o imagine în cuvinte, tot astfel și icoana pictată este un cuvânt în culori, amintește Sfântul Sinod al Bisericii noastre în Pastorala din Duminica Ortodoxiei.

Icoana, precizează același document, transmite conținutul Sfintei Scripturi în chip liturgic, într-un mod integral și concentrat, care se adresează „față către față” persoanelor din biserică aflate în stare de comuniune – rugăciune cu Preasfânta Treime și cu toți sfinţii.

Cu prilejul împlinirii a 1230 ani de la Sinodul al șaptelea, Biserica Ortodoxă Română a declarat anul 2017, ca An omagial al sfintelor icoane, al iconarilor şi al pictorilor bisericeşti.

Icoana arată adevărul și frumusețea Ortodoxiei. Icoana este mărturisirea credinței că Dumnezeu Cel Nevăzut S-a făcut văzut, că Dumnezeu Cel Necuprins S-a făcut cuprins pentru noi oamenii și pentru a noastră mântuire. Icoana nu este o simplă podoabă estetică în Biserică, ci este expresia dreptei sau adevăratei credințe, a spus Patriarhul Daniel.

Contextul omagierii icoanei în anul acesta este, după cum explică Preafericirea Sa, necesitatea unui răspuns la promovarea obsesivă a imaginii eului propriu.

În fața secularismului antireligios, caracterizat printr-o obsesie a promovării publice a imaginii eului individual și o respingere a icoanei sfinților, Biserica Ortodoxă Română reiterează importanța și semnificația spirituală profundă a cinstirii icoanelor Mântuitorului Iisus Hristos, ale Maicii Sale și ale sfinților, afirmă Patriarhul.

Cinstirea icoanelor are și un rol pedagogic în Biserică, reprezentând timp de secole cărțile celor ce nu știau să citească. Icoanele reprezintă o prezență importantă în patrimoniul cultural al unui stat.

Împreună cu sfintele icoane, Biserica omagiază anul acesta iconarii și pictorii bisericești. Lor li se arată recunoștință pentru moștenirea lăsată, deoarece prin credință și talent au realizat adevărate comori, dintre care unele au devenit mai târziu făcătoare de minuni.

[cristiboss56]

Sâmbăta aceasta va avea loc, la Biserica Icoanei din Capitală, tradiţionala procesiune intitulată Lumina Ortodoxiei.

În timpul procesiunii, peste 100 de preoţi şi mii de credincioşi vor purta lumânări aprinse şi vor cânta imne bisericeşti. Un detaşament din cadrul Poliţiei Locale Sector 2, în uniforme de gală, va purta torţe aprinse.

Sâmbătă, 4 martie 2017, de la ora 16.00 va fi oficiată slujba Vecerniei, iar de la ora 18.00 va avea loc procesiunea în jurul parcului Icoanei din apropiere.

Evenimentul se desfăşoară în cadrul manifestărilor religioase şi culturale organizate, în perioada 27 februarie – 5 martie 2017, sub numele Icoana – fereastră spre Dumnezeu.

[cristiboss56]

IPS Pimen împlineşte joi, 03 martie 2017, douăzeci şi şase ani de la întronizarea ca Arhiepiscop. Cu această ocazie, Patriarhul nostru i-a adresat un mesaj de felicitare.

Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen s-a născut în 25 august 1929, în localitatea Greabănu, jud. Buzău, la botez primind numele Vasile.

A urmat cursurile medii ale Liceului din Râmnicu Sărat; între 1948 şi 1951 a studiat la Semi*narul monahal de la mănăstirea Neamţ, ca frate de mănăstire, absolvind în 1951; la 10 martie 1951 a fost tuns în monahism, pri*mind numele Pimen, iar la 29 iunie acelaşi an a fost hirotonit ierodiacon;

În anul şco*lar 1951-1952, a fost numit profesor pen*tru ciclul al ll-lea în cadrul Şcolilor mănăs*tireşti de la Neamţ şi Secu, apoi, pedagog la Seminarul Teologic de la mănăstirea Neamţ (1952-1953); între 1953 şi 1957 a urmat Institutul Teologic Universitar din Bucureşti, unde a obţinut licenţa cu lucra*rea: Personalitatea Fericitului Augustin oglindită în confesiunile sale.

În 1957 a fost hirotonit ieromonah; în perioada 10 octombrie 1976-1 ianuarie 1977 a urmat cursurile de limba germană la Universita*tea din Köln; bun slujitor şi gospodar, a fost numit iconom şi apoi stareţ al mănăstirii Putna (1957-1961).

Apoi, a împlinit diferite ascultări: preot duhovnic la mănăstirea Văratec (1961-1962), preot la mănăstirea Durău (1962-1964), muzeograf la mănăs*tirea Putna (1964-1974); între timp a fost hirotesit protosinghel (1966) şi arhiman*drit (1975); între 1974 şi 1978 este stareţ la Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou” de la Suceava.

De la 1 februarie 1978 a slujit la Reprezentanţa Patriarhiei Române din Ierusalim; între 1979 şi 1982 a fost exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia laşilor; la recomandarea Arhiepiscopului şi Mitropo*litului Moldovei, Teoctist Arăpaşu, pe 10 ianuarie 1982 a fost ales episcop-vicar al Arhiepiscopiei laşilor, cu titlul de „Sucevea*nul” şi hirotonit la 24 iunie 1982.

În urma reînfiinţării Arhiepiscopiei Sucevei, pe 24 ianuarie 1991 a fost ales arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor şi instalat la Suceava pe 3 martie 1991.

Pe lângă fructuoasa activitate misionar-pastorală şi administrativ gospodărească a publicat şi diverse studii, îndeosebi cu privire la iconogra*fia bisericească, dar şi articole, cronici, recenzii în Mitropolia Moldovei şi Sucevei sau Candela (de la Suceava); a făcut parte din delegaţii care au reprezentat Biserica noastră în străinătate.