Noutati de la Centrul de Presa Basilica

[cristiboss56]

IPS Pimen împlineşte joi, 03 martie 2017, douăzeci şi şase ani de la întronizarea ca Arhiepiscop. Cu această ocazie, Patriarhul nostru i-a adresat un mesaj de felicitare.

Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen s-a născut în 25 august 1929, în localitatea Greabănu, jud. Buzău, la botez primind numele Vasile.

A urmat cursurile medii ale Liceului din Râmnicu Sărat; între 1948 şi 1951 a studiat la Semi*narul monahal de la mănăstirea Neamţ, ca frate de mănăstire, absolvind în 1951; la 10 martie 1951 a fost tuns în monahism, pri*mind numele Pimen, iar la 29 iunie acelaşi an a fost hirotonit ierodiacon;

În anul şco*lar 1951-1952, a fost numit profesor pen*tru ciclul al ll-lea în cadrul Şcolilor mănăs*tireşti de la Neamţ şi Secu, apoi, pedagog la Seminarul Teologic de la mănăstirea Neamţ (1952-1953); între 1953 şi 1957 a urmat Institutul Teologic Universitar din Bucureşti, unde a obţinut licenţa cu lucra*rea: Personalitatea Fericitului Augustin oglindită în confesiunile sale.

În 1957 a fost hirotonit ieromonah; în perioada 10 octombrie 1976-1 ianuarie 1977 a urmat cursurile de limba germană la Universita*tea din Köln; bun slujitor şi gospodar, a fost numit iconom şi apoi stareţ al mănăstirii Putna (1957-1961).

Apoi, a împlinit diferite ascultări: preot duhovnic la mănăstirea Văratec (1961-1962), preot la mănăstirea Durău (1962-1964), muzeograf la mănăs*tirea Putna (1964-1974); între timp a fost hirotesit protosinghel (1966) şi arhiman*drit (1975); între 1974 şi 1978 este stareţ la Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou” de la Suceava.

De la 1 februarie 1978 a slujit la Reprezentanţa Patriarhiei Române din Ierusalim; între 1979 şi 1982 a fost exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia laşilor; la recomandarea Arhiepiscopului şi Mitropo*litului Moldovei, Teoctist Arăpaşu, pe 10 ianuarie 1982 a fost ales episcop-vicar al Arhiepiscopiei laşilor, cu titlul de „Sucevea*nul” şi hirotonit la 24 iunie 1982.

În urma reînfiinţării Arhiepiscopiei Sucevei, pe 24 ianuarie 1991 a fost ales arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor şi instalat la Suceava pe 3 martie 1991.

Pe lângă fructuoasa activitate misionar-pastorală şi administrativ gospodărească a publicat şi diverse studii, îndeosebi cu privire la iconogra*fia bisericească, dar şi articole, cronici, recenzii în Mitropolia Moldovei şi Sucevei sau Candela (de la Suceava); a făcut parte din delegaţii care au reprezentat Biserica noastră în străinătate.

[cristiboss56]

Sala Toma Caragiu din incinta Teatrului Bulandra va găzdui în perioada 3 – 5 martie 2017 o expoziție de icoane. În cadrul acesteia vor fi expuse și lucrări semnate de membrii Departamentului pentru copii şi tineret Ateneul Sfântul Pantelimon din Bucureşti.

Prin participarea la expoziţie, membrii departamentului doresc să se alăture campaniei de înlăturare a minelor antipersonal din zona Valea Mănăstirilor (Iordan) şi de refacere a schitului românesc Sfântul Ioan Botezătorul.

Iniţiativa participării este prilejuită de aducerea la Bucureşti în perioada 1-6 martie 2017 a Icoanei Maicii Domnului Iordăniţa.

Expoziția se înscrie în manifestarea cultural-religioasă intitulată Icoana – Fereastră către Dumnezeu.

[cristiboss56]

Facultatea de Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul din București va organiza expoziția intitulată „Icoana ortodoxă, chip de sfințenie și lumină”.

Lansarea oficială va avea loc în data de 3 martie în holul central al facultății de teologie, la etajul 1. Expoziția va putea fi vizitată în perioada 3 – 10 martie 2017.

Anul 2017 este declarat de Sfântul Sinod ca An omagial al sfintelor icoane, al iconarilor și pictorilor bisericești în Patriarhia Română

[cristiboss56]

Sâmbăta aceasta va avea loc, la Biserica Icoanei din Capitală, tradiţionala procesiune intitulată Lumina Ortodoxiei.

În timpul procesiunii, peste 100 de preoţi şi mii de credincioşi vor purta lumânări aprinse şi vor cânta imne bisericeşti. Un detaşament din cadrul Poliţiei Locale Sector 2, în uniforme de gală, va purta torţe aprinse.

Sâmbătă, 4 martie 2017, de la ora 16.00 va fi oficiată slujba Vecerniei, iar de la ora 18.00 va avea loc procesiunea în jurul parcului Icoanei din apropiere.

Evenimentul se desfăşoară în cadrul manifestărilor religioase şi culturale organizate, în perioada 27 februarie – 5 martie 2017, sub numele Icoana – fereastră spre Dumnezeu.

[cristiboss56]

Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul este o adevărată Filocalie în miniatură. Aceasta indică chintesență vieții noastre spirituale, a spus Părintele Mitropolit Nifon credincioșilor prezenți la slujba Pavecerniței Mari.

În cadrul slujbei oficiate joi, 2 martie 2017, la Catedrala Înălțarea Domnului, Arhiepiscopul Târgoviștei a citit a patra parte a Canonului Sfântului Andrei Criteanul, notează site-ul oficial al Eparhiei.

La eveniment au fost prezenți elevi ai Seminarului Teologic Sfântul Ioan Gură de Aur, studenţi ai Facultăţii de Teologie şi Ştiinţele Educaţiei din Târgoviște, precum și numeroși credincioși.

[cristiboss56]

Biserica Ortodoxă se află astăzi, 4 martie 2017, în Sâmbăta Sfântului Teodor sau Sâmbăta Colivelor, zi în care sunt pomeniți cei trecuți la Domnul.

Sâmbăta aceasta are un rol special în cadrul Postului Mare. Ea încheie prima săptămână a Păresimilor, una de asceză profundă și nevoință intensă.

Tot astăzi este oficiată, pentru prima oară în Postul Mare, Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur.

Această sâmbătă este închinată Sfântului Mare Mucenic Teodor Tiron din mai multe considerente. Deși martirul este pomenit în fiecare an pe 17 februarie, motivele pentru care cinstirea martirului se face în prima sâmbătă a Postului Mare sunt în principal două. În primul rând, pentru că sfântul era foarte popular și data prăznuirii lui era în preajma Postului sau chiar în Post, prima sâmbătă i-a fost dedicată. Al doilea motiv ține de o minune a mucenicului, care a avut loc în timpul domniei Împăratului Iulian Apostatul (detalii aici)

Cunoscut ca mare făcător de minuni, Sfântul Teodor a trăit la sfârşitul secolului al III-lea şi începutul secolului al IV-lea. El s-a născut în Siria şi a fost ostaş de seamă în armata romană în legiunea Tironilor formată din ostaşi tineri (de aici şi numele de Teodor Tiron ) sub conducerea generalului Vringa.

Fiind descoperit că este creştin, a refuzat să jertfească zeilor, a rămas statornic în credinţă şi de aceea a suferit moarte martirică pentru Hristos. Ilustra Evsevia, o credincioasă creştină din Evhaita a cumpărat moaştele Sfântului şi le-a dus în patria ei. În secolul al XII-lea, moaştele Sfântului Mare Mucenic Teodor Tiron au fost mutate din Evhaita la Brindisi, în Italia. (Mai multe informaţii despre viaţa sfântului aici)

Pomenirea morților în Biserica Ortodoxă

În Postul Mare, credincioșii merg la biserică și fac parastase sâmbăta, începând cu Sâmbăta Sfântului Teodor și până la Sâmbăta lui Lazăr. În această zi, precum în toate sâmbetele în care se face pomenirea celor adormiți, creștinii participă în biserici la slujbe de pomenire a celor plecați la Domnul din neamul lor, aducând jertfe (pâine, vin, colivă, colaci), drept pomană pentru sufletele acestora.

Biserica și-a manifestat întotdeauna grija față de cei care au plecat în veșnicie, consacrându-le ziua de sâmbătă pentru pomenirea generală a morților, rânduind cântări speciale în amintirea acestora.

Dar, în special, sâmbăta dinaintea Înfricoșătoarei Judecăți și Sâmbăta Rusaliilor sunt rânduite pentru pomenirea moșilor și strămoșilor noștri cei din veac adormiți, zile care poartă denumirea de moșii de iarnă și de vară, ori sâmbăta sufletelor.

Pomenirea, un lucru folositor și plăcut lui Dumnezeu

În zilele de pomenire a morților se oficiază Sfânta Liturghie, unde sunt pomeniți cei adormiți, fapt pe care Sfântul Grigorie de Nyssa îl numește folositor și plăcut lui Dumnezeu, iar Sfântul Simeon al Tesalonicului spune în privința aceasta:

Nimic altceva nu este atât de folositor pentru cei adormiți, nici pricinuitor de atâta bucurie, iluminare și unire cu Dumnezeu ca acesta. Deoarece însuși Sângele Domnului este cel care prin această jertfă se varsă pentru noi, netrebnicii.

Slujbele de pomenire a celor adormiți poartă numele de parastas, cuvânt de proveniență greacă, care înseamnă înfățișare înaintea cuiva, mijlocire, deci, prin acest serviciu religios se mijlocește înaintea lui Dumnezeu pentru cei morți. Cu acest prilej se aduc la biserică prinoase (colivă, vin, colaci) care, după ce sunt binecuvântate, se împart pentru sufletele adormiților noștri.

[cristiboss56]

Creştinii ortodocşi se află astăzi în prima sâmbătă din Postul Mare, numită şi Sâmbăta Sfântului Teodor. Această zi are o dublă semnificaţie: începutul pomenirilor celor adormiţi şi comemorarea Sfântului Teodor Tiron, de numele căruia se leagă introducerea binecuvântării colivei în tradiţia liturgică a Bisericii şi, mai târziu, în slujba Panihidei.

Coliva aminteşte de o minune a Sfântului Teodor Tiron, petrecută în vremea împăratului Iulian Apostatul (361-363), care a dat ordin guvernatorului oraşului Constantinopol să stropească toate alimentele din pieţe cu sângele jertfit idolilor, în prima săptămână a Postului Mare, ca astfel să-i oblige pe creştini să întrerupă postul şi să consume jertfe aduse idolilor.

Sfântul Teodor Tiron a apărut în vis arhiepiscopului Eudoxie şi i-a poruncit să-i anunţe pe creştini să nu cumpere nimic din piaţă, ci să mănânce grâu fiert cu miere.

Pentru cinstirea înaintaşilor trecuţi la Domnul, se face colivă din seminţe de grâu şi din alte roade de multe feluri ce sunt aduse ca prinos lui Dumnezeu.

Acestea arată că şi omul este o sămânţă, un rod al pământului care semănându-se acum în pământ precum grâul iarăşi va învia cu puterea lui Dumnezeu, răsărind în viaţa ce va să fie şi aducându-se viu şi desăvârşit lui Hristos. Căci precum această sămânţă se îngroapă în pământ, iar după aceea răsare şi aduce mult rod, tot astfel şi omul fiind dat acum pământului prin moarte, iarăşi va învia. Acelaşi lucru îl spune şi Sfântul Apostol Pavel, arătând învierea prin pilda semănăturilor, spune Sfântul Simeon al Tesalonicului.

Pe lângă colivă, în această zi se împarte mâncare pentru sufletele celor adormiţi, dar şi alte prinoase, lucruri folositoare pentru semenii noştri. De asemenea, în unele locuri, la sate există tradiţia ca în această zi, în casele gospodarilor, să se facă o masă de pomenire la care sunt chemaţi rudele, vecinii, dar şi oameni săraci.

Pomenirile pentru cei adormiţi se vor face în fiecare sâmbătă din Postul Sfintelor Paști, până în sâmbăta lui Lazăr sau a Floriilor.