![]() |
![]() |
|
|
|
|
|
#1
|
||||
|
||||
|
Deci e o mamă mai intelectuală, ca să zic așa. No offence :)
__________________
Știu, vom muri. Dar cîtă splendoare! (Daniel Turcea) |
|
#2
|
|||
|
|||
|
Eu am adăugat la ceea ce ai enumerat tu.Deci e un plus. Ce să zic? Fac parte dintre nefericiții care trec toate prin filtrul rațiunii. Ca să poată coborî apoi mintea în inimă.
Last edited by iana; 06.04.2017 at 15:43:07. |
|
#3
|
||||
|
||||
|
Nu se poate spune că teologia orientală n-ar putea hrăni din belsug si mintea. Eu o găsesc inepuizabilă în întelesuri, chiar dacă mai putin practică si rationalizantă. Poate o prefer tocmai pentru că nu îsi propune să fie prea exactă si sistematizatoare.
Dacă ne raportăm - iarăsi - la cuvintele Mântuitorului, nici acestea nu s-au dorit a fi precise, ci au lăsat mereu loc de interpretare, de participare a receptorului. Ucenicii erau intrigati, de aceea Îl întrebau: Pentru ce le vorbesti in pilde? Ei bine - cred eu - pentru că adevarurile dumnezeiesti nu pot fi exprimate exact, sistematic, complet definit. Intotdeauna trebuie să fie loc si pentru taină. P.S. De la Plesu citire (din memorie): Dacă îi ceri unui occidental (dpdv cultural) să te lămurească într-o privintă, îti va face o schemă, îti va explica cât mai amănuntit cum functionează, cum este alcătuit etc. Dacă vei întreba un oriental, însă, el îti va răspunde cu o poveste.
__________________
Știu, vom muri. Dar cîtă splendoare! (Daniel Turcea) Last edited by CristianR; 06.04.2017 at 15:04:35. |
|
#4
|
|||
|
|||
|
Citat:
|
|
#5
|
|||
|
|||
|
Teologia Romano-Catolica mi se pare ca si cum ai incerca sa faci analiza matematica a unei poezii. Calculezi cate litere are fiecare strofa, faci media aritmetica intre ele, calculezi algoritmii, faci suma totala de litere pe intreaga poezie. Apoi compari poetii intre ei, care a avut mai multe vocale si care mai multe consoane, grupandu-i dupa gabaritul scrierilor.
"Se prea poate, avand in vedere ca Sf Ioan Gura de Aur, de la care avem doctrina satisfactiei". Doctrina satisfactiei...Nu pot asocia cuvantul "satisfactie" cu teologia. Theos si Logos. Dumnezeu si cunoastere. |
|
#6
|
|||
|
|||
|
Citat:
"SFÎNTUL ISAAC ne convinge că spiritualitatea nu se poate exprima decît în poezie. Poezia e singurul mijloc de a exprima adevărul planului spiritual." |
|
#7
|
|||
|
|||
|
Observ ca la inceput nu spuneati ca vreti sa deveniti greco-catolica. Din cate stiu eu dl. Mihnea sustine ca un ortodox care vrea sa treaca la catolicism trebuie sa devina greco-catolic. E doar o presupunere, dorinta ta de convertire s-a datorat si dialogurilor in privat cu dl. Mihnea? A mai fost pe forum o ortodoxa care s-a convertit la catolicsm si am avut aceeasi banuiala, iar cand am intrebat-o a recunoscut ca a discutat pe mesaje private cu dl. Mihnea.
|
|
#8
|
||||
|
||||
|
Citat:
Vezi de pilda cand au definit ca se schimba painea si vinul in Trupul si Sangele Mantuitorului in momentul rostirii cuvintele instituirii Euharistiei. Nu a fost mare problema pe moment, ca riturile apusene, si cele rasaritene, respectam aceasta formula. Dar a iesit un mare scandal cand s-au trezit cu nestorieni uniati, ca aia nu au cuvintele acelea in structura Liturghiei lor, producand mari dubii daca aia au Euharistie, si uneori, inserand Cuvintele stangaci in structura liturghiei lor ca sa "corecteze". Abia in 2001 au terminat un raport in care au concluzionat ca merge pana la urma, ca de fapt aia zic si ei "Acesta este trupul Meu/ Acesta este sangele...", da asa, mai implicit, pe parcursul intregii slujbe. Sau cand la Florenta, dominicanii au incercat, in mod repetat, sa transforme dezbaterea intr-un circ de concurs cu palamitii ca sa arate cat de smecheri sunt ei la dezbatere si logica(ducand pana la demonstrarea logica a subordonalismului trinitarian, care e o erezie masiva) Nu ca nu ar avea si Vestul misticii lor, dar povestea cu Estul Mistic si Vestul super rationalist si aristotelian pana la paroxism are partial baza in realitate. Ceea ce imi aduce aminte, pentru Mihnea, de o anecdota interesanta, dar probabil apocrifa. Cu ceva timp în urmă un guru celebru din India a fost rugat să viziteze Parisul. S-au chinuit să-i arate beneficiile civilizatiei tehnologice, l-au arătat crestinismul în lumina operelor sale bune, sociale si caritabile. Apoi el a întrebat următoarea întrebare: Fapte, asta e tot? Dar lucrarea cea mai excelenta este contemplarea. Unde sunt contemplativii vostri? Nu a fost un repros întepător in această întrebare? Povestea nu este terminata: guru-ul nostru a fost introdus într-un cerc literar în care a auzit preamărită spiritualitatea misticilor hindusi. Apoi, el s-a ridicat de pe scaun si a remarcat pe un ton sec: Voi în Occident aveti mistici superiori alor nostri. Ei se numesc Tereza de Avila, Ioan al Crucii, Jean-Marie Vianey.
__________________
Every point of view is useful, even those that are wrong - if we can judge why a wrong view was accepted. Last edited by Patrie si Credinta; 06.04.2017 at 21:48:17. |
|
|