Sinaxa interortodoxa din 4 aprilie

[CristianR]

În timp ce unii văd chipul lui Dumnezeu în orice om de pe pământ, altii aleg (pentru că este, totusi, alegere) să vadă draci în toti.

Iar dialogul între acestia si cei dintâi nu este posibil. De ce? Pentru că nu se stă de vorbă cu dracul.

Dar atunci când tot ce e în jurul tău sunt draci, nu-ti pui întrebarea unde te afli, de fapt?

[suslik]

În prealabil postat de CristianR

În timp ce unii văd chipul lui Dumnezeu în orice om de pe pământ, altii aleg (pentru că este, totusi, alegere) să vadă draci în toti.

Iar dialogul între acestia si cei dintâi nu este posibil. De ce? Pentru că nu se stă de vorbă cu dracul.

Dar atunci când tot ce e în jurul tău sunt draci, nu-ti pui întrebarea unde te afli, de fapt?

Splendid!
Imi permit sa dau un raspuns retoric: in Iad. Bolgia cu schismatici/nepomenitori. Q. E. D.

[CristianR]

În prealabil postat de suslik

Splendid!
Imi permit sa dau un raspuns retoric: in Iad. Bolgia cu schismatici/nepomenitori. Q. E. D.

Pentru că si întrebarea era retorică.

Dar oamenii ăstia sunt nefericiti. Tot condamnându-i sau distantându-se de ceilalti, ei însisi sunt cei care suferă cel mai mult. Lovesc întruna cu piciorul în tepusă, rănindu-se.

Iadul sau raiul le pregustăm încă din viata asta.

[CristianR]

În schimb, iată cum scria un om care a cunoscut fericirea, în mod paradoxal, în mijlocul suferintei. Apropo de vocatia universală a crestinismului, dar si de transgresarea de către acesta a oricărei religii:

„Sovaielile, amanarile, rezervele sunt alungate, descantate, dezlegate. Totodata este scoasa in evidenta o alta trasatura esentiala a crestinismului: inclinarea in duh nu ratione loci, pe muntele Garizim ori la Ierusalim, ci pretutindeni.

Crestinismul e universal, nu cunoaste ingradiri nationale, teritoriale sau de orice alt soi. Orice fel de segregatie e necrestineasca. Cat despre cuvintele “Voi va inchinati caruia nu stiti, noi ne inchinam caruia stim”, ele se incadreaza intr-o viziune ecumenica a crestinismului. Fiindca se refera nu numai la samarineni, ci la toti precursorii Domnului, si ei insufletiti de Duhul Sfant intr-o oarecare masura si reprezentand preinchipuiri partiale ale revelatiei: la Moise in primul rand, apoi la Buddha, Lao-Tse, Confucius, Socrate, Platon, Aristotel si ceilalti “sfinti” ori celelalte “sibile”, zugraviti si zugravite pe zidurile posterioare ale multor biserici ortodoxe, vadindu-le toleranta si universalitatea.

Islamismul, ulterior vietii pamantesti a lui Hristos, se cuprinde si el in sirul acesta de premergatori induhovniciti prin felul cuviincios cum sunt mentionati in Coran parintele nostru Avram, Sfanta Fecioara si Domnul insusi, fapt mentionat nu fara emotie de F. M. Dostoievski in Amintiri din casa mortilor.”

În prealabil postat de CristianR

În schimb, iată cum scria un om care a cunoscut fericirea, în mod paradoxal, în mijlocul suferintei. Apropo de vocatia universală a crestinismului, dar si de transgresarea de către acesta a oricărei religii:

„Sovaielile, amanarile, rezervele sunt alungate, descantate, dezlegate. Totodata este scoasa in evidenta o alta trasatura esentiala a crestinismului: inclinarea in duh nu ratione loci, pe muntele Garizim ori la Ierusalim, ci pretutindeni.

Crestinismul e universal, nu cunoaste ingradiri nationale, teritoriale sau de orice alt soi. Orice fel de segregatie e necrestineasca. Cat despre cuvintele “Voi va inchinati caruia nu stiti, noi ne inchinam caruia stim”, ele se incadreaza intr-o viziune ecumenica a crestinismului. Fiindca se refera nu numai la samarineni, ci la toti precursorii Domnului, si ei insufletiti de Duhul Sfant intr-o oarecare masura si reprezentand preinchipuiri partiale ale revelatiei: la Moise in primul rand, apoi la Buddha, Lao-Tse, Confucius, Socrate, Platon, Aristotel si ceilalti “sfinti” ori celelalte “sibile”, zugraviti si zugravite pe zidurile posterioare ale multor biserici ortodoxe, vadindu-le toleranta si universalitatea.

Islamismul, ulterior vietii pamantesti a lui Hristos, se cuprinde si el in sirul acesta de premergatori induhovniciti prin felul cuviincios cum sunt mentionati in Coran parintele nostru Avram, Sfanta Fecioara si Domnul insusi, fapt mentionat nu fara emotie de F. M. Dostoievski in Amintiri din casa mortilor.”

Cat de bine cunoști ortodoxia? Din traire, nu din cărți. Ce Duh te face sa scrii atâtea rataciri pe metru pătrat?

[CristianR]

În prealabil postat de antoniap

Cat de bine cunoști ortodoxia? Din traire, nu din cărți. Ce Duh te face sa scrii atâtea rataciri pe metru pătrat?

N-ai remarcat ghilimelele.
E un citat dintr-o predică la Duminica Samarinencei, a unui călugăr, N. Steinhardt. Altul de care te vei vedea silită să te delimitezi.

[suslik]

Daca e adevarat (nu sint si nu am fost un fan al monahului Teodot, datorita obsesiilor sale cipofobe si filolegionarismului sau iustinpirvuit), se pare ca unii se trezesc din rataciri pentru a lupta impotriva unor rataciri mai mari. Cite vreme Teodot spune adevarul despre hirsutii neanderthalieni acrivici din Athos, monahi fugari si primitivi si inculti teologic, nu imi pasa de fostele sau actualele sale obsesii, teologumene sau greseli: luptind acum pentru unitatea Biserici, se pare ca omul isi ispaseste vechile greseli.

https://monahulteodot.wordpress.com/...tul-din-athos/

Oamenii primitivi din chiliile si pesterile nepomenitoare ale Athosului incearca sa bage invatatura lor pe usa pivnitei in Biserica. Nu e nimic, nu vor reusi.

În prealabil postat de suslik

Daca e adevarat (nu sint si nu am fost un fan al monahului Teodot, datorita obsesiilor sale cipofobe si filolegionarismului sau iustinpirvuit), se pare ca unii se trezesc din rataciri pentru a lupta impotriva unor rataciri mai mari. Cite vreme Teodot spune adevarul despre hirsutii neanderthalieni acrivici din Athos, monahi fugari si primitivi si inculti teologic, nu imi pasa de fostele sau actualele sale obsesii, teologumene sau greseli: luptind acum pentru unitatea Biserici, se pare ca omul isi ispaseste vechile greseli.

https://monahulteodot.wordpress.com/...tul-din-athos/

Oamenii primitivi din chiliile si pesterile nepomenitoare ale Athosului incearca sa bage invatatura lor pe usa pivnitei in Biserica. Nu e nimic, nu vor reusi.

Stai potolit, ca are și el ispitele lui. Din ce an datează screrile după care s-a făcut verificarea? Monahii athonitI nu aveau niciun interes sa exagereze. Mai nou, monahul Teodot, dacă nu cumva scrie altcineva în locul lui, nu publica decât articolele care îi susțin opiniile. Înainte, avea alte criterii...

În prealabil postat de CristianR

Pentru că si întrebarea era retorică.

Dar oamenii ăstia sunt nefericiti. Tot condamnându-i sau distantându-se de ceilalti, ei însisi sunt cei care suferă cel mai mult. Lovesc întruna cu piciorul în tepusă, rănindu-se.

Iadul sau raiul le pregustăm încă din viata asta.

Ti se pare. De unde reiese așa ceva? Nu condamna nimeni niciun om. Ne distantam de erezia pe care tu o consideri fericire! Din ce punct de vedere?

[CristianR]

Citatul pe care l-am dat mai sus este eretic?