Noutati de la Centrul de Presa Basilica

[cristiboss56]

La Mănăstirea Putna va avea loc duminică, 14 mai 2017, proclamarea solemnă a canonizării sfinților putneni: Sfântul Ierarh Iacob Putneanul, Mitropolitul Moldovei, și Sfinţii Cuvioși Sila, Paisie și Natan. Evenimentul se va desfășura în prezența Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

Delegația Patriarhiei Române condusă de Întâistătătorul Bisericii noastre va ajunge sâmbătă, 13 mai, la Putna. A doua zi, Preafericirea Sa va oficia Sfânta Liturghie, după care va urma ceremonialul de proclamare a canonizării sfinților putneni.

Propunerile de canonizare au venit din partea Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților și au fost avizate favorabil de Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, în ședința de vineri, 20 mai 2016.

Trecerea în rândul sfinților a celor patru personalități reprezentative ale vieții bisericeşti românești din secolul al XVIII-lea a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, întrunit în ședință de lucru la Reședința Patriarhală, în perioada 6-7 iunie 2016.

Programul detaliat al manifestărilor transmis de Mănăstirea Putna este următorul:

Sâmbătă – 13 mai

13.00 – Primirea delegației oficiale de ierarhi, condusă de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României.

18.00 – Slujbă de pomenire a Mitropolitului Iacob Putneanul și a Cuvioșilor Sila, Paisie și Natan (Ultimul parastas);

19.00 – Slujba Privegherii;

Duminică – 14 mai

9.30 – Sfânta Liturghie oficiată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, și ierarhii prezenți, împreună de un sobor de preoți și diaconi.

Proclamarea solemnă a canonizării Sfinților putneni: citirea tomosurilor de canonizare, prezentarea icoanelor, închinarea la sfintele moaște și cântarea troparelor.

La sfârșitul slujbei, toți credincioșii se vor putea închina la sfintele moaște ale sfinților putneni, care vor fi așezate pe o scenă special amenajată lângă Biserica Voievodală.

13.30 – Recital de poezie și muzică „La Putna Sfântului Ștefan și a Sfântului Iacob” al grupului de elevi Ai lui Ștefan, noi oșteni de la Liceul Tehnologic „Ion Nistor” din Vicovu de Sus, condus de prof. Vasile Schipor;

16.00 – Vernisarea expoziției „Sfântul Mitropolit Iacob Putneanul. Părintele, ctitorul, cărturarul” în Muzeul Mănăstirii Putna;

19.00 – Slujba Privegherii în cinstea Sfântului Mitropolit Iacob Putneanul, Mănăstirea Putna;

Luni – 15 mai

9.30 – Sfânta Liturghie în ziua de prăznuire a Sfântului Mitropolit Iacob Putneanul, Mănăstirea Putna;

17.00 – Pelerinajul Sfinților – În sunetul clopotelor:

Cele două racle cu sfinte moaște vor fi purtate în pelerinaj, pe jos, de la Mănăstirea Putna până la Mănăstirea Sihăstria Putnei. Aici, ele vor fi așezate spre închinare pe o scenă amenajată lângă biserica Buna Vestire;

19.00 – Slujba Privegherii în cinstea Sfinților Cuvioși Sila, Paisie și Natan, la Mănăstirea Sihăstria Putnei;

Marți – 16 mai

9.30 – Sfânta Liturghie în ziua de prăznuire a Sfinților Cuvioși Sila, Paisie și Natan, Mănăstirea Sihăstria Putnei;


Viața Sf. Iacob Putneanul, Mitropolitul Moldovei

[cristiboss56]

Brâul Maicii Domnului de la Mănăstirea Kato Xenia din Grecia va fi adus în perioada 17-21 mai 2017 la Catedrala din Urziceni, ne-a transmis Preot Bogdan-Ionuț Stancu, Parohul Catedralei din Urziceni.

Astfel, miercuri, 17 mai 2017, ora 17.00, racla ce adăpostește odorul rămas de la Maica Domnului va fi primită de preoți și credincioși la intrarea în Municipiul Urziceni, în Centrul Vechi la Monument. Cu această ocazie, vor fi scoase în procesiune și moaștele Sfântului Ierarh Nectarie care se află din anul 2013, în permanență, la Catedrala din Urziceni.

Se va merge apoi, în procesiune, pe bulevardul principal către centrul orașului. Sfintele odoare vor fi așezate spre închinare pe un baldachin special amenajat în fața sfântului locaș.

Evenimentul marchează o dublă sărbătoare. Pe data de 21 mai 2017 Catedrala din Urziceni își serbează hramul, Sfinții Împărați Constantin și mama sa Elena, și totodată aniversează 15 ani de la sfințirea bisericii.

[cristiboss56]

Duminică, 21 mai 2017, Catedrala Patriarhală din București își serbează hramul istoric: Sfinții Împărați Constantin și Elena.

Potrivit tradiției ortodoxe, sărbătoarea va începe în seara precedentă, cu slujba privegherii. De asemenea, cu prilejul hramului vor fi scoase în procesiune moaștele Sfinților Împărați Constantin și Elena.

Sfânta Liturghie din ziua hramului va fi oficiată în Altarul de vară al Catedralei din curtea Ansamblului Patriarhal.

Între evenimentele prilejuite de sărbătoare Catedralei se numără premierea câștigătorilor Concursurilor Naţionale de Creaţie Icoana şi Şcoala mărturisirii și Icoana ortodoxă –lumina credinţei (ediția a VI-a).

De asemenea, în perioada 20-24 mai 2017, la Palatul Patriarhiei se va desfășura Congresul Internațional de Teologie Criterii de recunoaștere și evaluare a picturii bizantine (icoană și frescă).

La întrunire vor participa reprezentanți ai instituțiilor de stat, preoți, profesori și specialiști în Artă Sacră din țară și din străinătate.

Așezată pe colina bucureșteană, numită în trecut Dealul Podgorenilor, actuala Catedrală Patriarhală a fost ctitorită de domnitorul Constantin Șerban Basarab la mijlocul veacului al XVII-lea, cu osârdia Mitropolitului Simion Ștefan.

Așezământul ridicat pe locul unei bisericuțe mai vechi din lemn, atribuită lui Oprea Iuzbașa, a fost desemnat reședința Mitropoliei Țării Românești de domnitorul Radu Leon în 8 iunie 1668, la îndemnul mitropoliților Ștefan și Teodosie.

De la întemeiere până în zilele noastre, prin refaceri și restaurări, ctitoria lui Constantin Șerban s-a constituit într-un complex de clădiri realizate în epoci diferite și într-o diversitate de stiluri.

În mijlocul acestui ansamblu arhitectonic se înalță Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena, realizată după modelul celei de la Curtea de Argeș, ctitoria domnitorului Neagoe Basarab.

În data de 6 mai 1658, Patriarhul Macarie III al Antiohiei și Mitropolitul Ștefan al Țării Românești, împreună cu ierarhi, egumeni, preoți și diaconi, în prezența ctitorului și a familiei sale, a oficiat slujba de sfințire a locașului care va deveni în 1925 Catedrală Patriarhală.

De-a lungul a trei secole și jumătate de existență, Catedrala din Dealul Mitropoliei a fost locul în care s-a scris istoria Bisericii noastre, de la întronizări de mitropoliți și patriarhi și până la impresionantele pelerinaje la moaștele Cuviosului Dimitrie cel Nou sau la ale altor sfinți.

Surse bibliografice:

Colina Bucuriei. Catedrala Patriarhală. I – Editura Cuvântul Vieții, București, 2008.
Slujind lui Dumnezeu în Catedrala Patriarhală, Arhim. Timotei Aioanei, Editura Basilica, București, 2013.

[cristiboss56]

***Editat***

[cristiboss56]

În data de 10 mai 2017, Biserica Ortodoxă a Bulgariei a aniversat 64 ani de la restaurarea Patriarhatului, care si-a încetat existența în secolul al XIV-lea, când Bulgaria a căzut sub dominația otomană.

Momentul aniversar a fost marcat prin rugăciune. Preafericitul Părinte Neofit, Patriarhul Bulgariei, a oficiat Sfânta Liturghie în Catedrala „Sfântul Alexandru Nevski” din Sofia.

Alături de Preafericirea Sa au slujit mai mulţi ierarhi din cadrul Patriarhiei Bulgariei.



La eveniment a fost prezent și reprezentantul Patriarhiei Române în Bulgaria, Pr. Neluțu Oprea.

În cadrul slujbei, Episcopul Gherasim de Melnik a dat citire mesajului Sinodal adresat cu prilejul momentului festiv. Mesajul integral poate fi citit aici.




În vara anului 1393 Imperiul Otoman a asediat orașul Târnovo. Trupele bulgare au rezistat vreme de trei luni, dar în cele din urmă au fost copleșite și orașul a căzut în mâinile turcilor în ziua de 17 iulie. Această dată marchează sfârșitul imperiului bulgar și a Patriarhiei bulgare (până la reînființarea ei în 1953).

Biserica Ortodoxă Bulgară a fost proclamată Patriarhie în noul statut de organizare aprobat mai întâi de Consiliul de Miniştri, în 31 decembrie 1950, şi abia apoi de Sfântul Sinod, în 3 ianuarie 1951. La 10 mai 1953, Mitropolitul Chiril de Plovdiv a fost ales ca patriarh al Bisericii Ortodoxe Bulgare. Tomosul de recunoaștere din partea Patriarhiei Ecumenice a fost emis în data de 1 august 1960.

[cristiboss56]

Patriarhul României a vizitat în această seară Mănăstirea Sihăstria Putnei.

Însoţit de mai mulţi ierarhi ai Bisericii noastre, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a fost întâmpinat de stareţul aşezământului monahal, arhim. Nectarie Clinci, dimpreună cu obştea monahală, alături de care s-au aflat numeroşi credincioşi îmbrăcaţi în costume populare.

În deschiderea evenimentului a fost oficiată o slujbă de Te Deum şi un Polihroniu în biserica nouă a mănăstirii ce are ca hram Izvorul Tămăduirii. A urmat apoi cuvântul Patriarhului României.




Preafericirea Sa a apreciat frumuseţea lăcaşului de cult ridicat prin rugăciune şi înţelepciune, dar şi prin multă dăruire jertfelnică.

Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a evidenţiat pictura aşezământului monahal despre care a spus că redescoperă tradiţia noastră de secole păstrată atât de frumos în picturile de la Mănăstirile Voroneţ, Suceviţa şi Moldoviţa.

Pictura aceasta este pentru noi prilej de bucurie şi de a afirma prezenţa Preasfintei Treimi şi a sfinţilor în Biserică. De aceea se spune „în Biserica slavei Tale stând în Cer ni se pare a sta”. Adică Biserica de pe pământ este o anticameră, o pregustare din lumina, bucuria frumuseţii netrecătoare din Împărăţia Cerurilor, a spus Preafericirea Sa.

Adresându-se obştii monahale, Patriarhul Daniel a spus:

Vă dorim bucurie şi să transmiteţi frumuseţile eterne, veşnice ale Ortodoxiei prin rugăciune, prin slujbe, dar şi prin modul de a primi pe credincioşi pentru că misiunea, aşa după cum spunea părintele Cleopa, se face şi prin felul în care primim în mănăstire pe cei care sunt pelerini. O misiune deosebit de importantă se realizează prin modul de a primi pe oameni, de a-i asculta şi de a transmite bucuria şi lumina Învierii lui Hristos.

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a dăruit pentru lăcaşul de cult o cruce de binecuvântare, volumele I şi II din Istoria Monahismului, precum şi alte cărţi de folos duhovnicesc.

În continuare, Patriarhul nostru a vizitat şi biserica veche a mănăstirii cu hramul Buna Vestire. La final, Preafericirea Sa, împreună cu soborul de ierarhi, a oficiat o slujbă de pomenire pentru monahul Sebastian Șcheuleac, la mormântul acestuia.




Părintele Sebastian este un cunoscut viețuitor al Mănăstirii Putna și întâiul egumen al reînființatului Schit Sihăstria Putnei, după trecerea celor 200 de ani de pustiire și părăsire din vremea stăpânirii austro-ungare și a regimului comunist. În data de 5 ianuarie 2009 Domnul l-a chemat la El. Astăzi, trupul lui se odihnește sub streașina bisericii Buna Vestire.




Mănăstirea Sihăstria Putnei are 4 locaşuri de închinăciune: 2 capele cu hramurile „Sfântul Ioan Evanghelistul” şi „Acoperământul Maicii Domnului”, biserica „Buna Vestire” ridicată pe amplasamentul locaşului existent înainte de desfiinţarea mănăstirii de către habsburgi. În 2002 a început construcţia bisericii mari, cu hramul „Izvorul Tămăduirii”.

Începuturile Sihăstriei Putnei urcă în istorie până la mijlocul veacului al XV-lea. Dornic de mai multă linişte, un monah din lavra Putnei, Atanasie, se retrage la trei kilometri depărtare, în pădure. I se vor alătura şi alţi sihaştri, ridicându-şi aici şi o biserică de lemn.

Pustiită de poloni la sfârşitul secolului al XVII-lea, lăcaşul de cult va fi rezidit cu sprijinul vistiernicului Ilie Cantacuzino, în timpul egumenului Lazăr, ucenicul Mitropolitului Dosoftei al Moldovei.

În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, Sihăstria Putnei cunoaşte o înflorire deosebita în timpul egumenului Sila (1753-1781). Acum se ridică o biserică din piatră, cu hramul Bunavestire, sfinţită în 1758, şi se efectuează şi alte lucrări, cu sprijinul unor domnitori şi boieri ai vremii.

După ocuparea nordului Moldovei de către Imperiul Habsburgic (1775), Sihăstriei i se pun multe interdicţii. Sub egumenul Natan (1781-1784), sihaştrii de aici, pentru a supravieţui, ajung să ceară milostenie de la bunii credincioşi, pentru ca undeva spre sfârşitul veacului al XVIII-lea Sihăstria Putnei să fie desfiinţată, precum majoritatea aşezămintelor monahale din Bucovina. Vieţuitorii sunt transferaţi la Mănăstirea Putna, ca și obiectele de cult.

În 24 aprilie 1990, când s-au început lucrările de restaurare la Sihăstria Putnei, aici se aflau doar ruinele vechii biserici din secolul al XVIII-lea. Atunci s-au descoperit printre dărâmături şi odoarele celor trei cuvioşi: Sila, Natan și Paisie.

[cristiboss56]

La Mănăstirea Putna a avut loc astăzi, 14 mai 2017, proclamarea solemnă a canonizării Sfinţilor Putneni: Sfântul Ierarh Iacob Putneanul, Mitropolitul Moldovei, și Sfinţii Cuvioși Sila, Paisie și Natan.

Evenimentul a avut loc în finalul Sfintei Liturghii oficiată de Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, alături de care s-au aflat numeroşi ierarhi români. De la evenimentul istoric nu au lipsit sute de preoți și diaconi, oficialități centrale, județene, locale și mii de pelerini veniți din toată ţara.

Înainte de citirea tomosurilor de canonizare, Patriarhul Daniel a explicat tuturor semnificaţia acestui ceremonial.

Această proclamare este o lucrare de a aduce la cunoştinţa credincioşilor hotărârea Sfântului Sinod din 6-7 iunie 2016 când aceşti vrednici slujitori ai lui Dumnezeu şi ai Bisericii au fost canonizaţi. Canonizarea înseamnă că o persoană cu viaţă sfântă, care a mărturisit dreapta credinţă, este dată drept model de urmat. Deci, canonizarea se face de Sfântul Sinod, iar proclamarea canonizării înseamnă aducere acestui act la cunoştinţa publicului întreg.

Tomosul Sinodal privind canonizarea Sfântului Iacob Putneanul a fost citit de Preasfinţitul Părinte Corneliu, Episcopul Huşilor.

Acest iubitor de Hristos-Dumnezeu, Sfântul Iacob Putneanul, nevoitor în slăvita Mănăstire a Putnei, ctitoria Sfântului Voievod Ștefan cel Mare al Moldovei, s-a remarcat prin evlavie și înțelepciune, bun dascăl și părinte duhovnicesc, mare ctitor și păstor neobosit al obștii creștine, foarte atent la problemele sociale și economice ale țării. El a rămas în conștiința urmașilor ca un îndrumător spiritual, cultural și social al credincioșilor încredințați lui spre păstorire.

Apoi, Preasfinţitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, a dat citire Tomosului Sinodal pentru canonizarea Sfinţilor Cuvioşi Sila, Paisie şi Natan.

Ei au primit de la Dumnezeu darul rugăciunii și al povățuirii sufletelor, prețuiți fiind în evlavia ierarhilor, preoţilor, călugărilor şi credincioșilor, ca pilde de rugăciune fierbinte, de smerenie, de înfrânare, de milostivire și de înțeleaptă povăţuire duhovnicească.

După ceremonialul de proclamare a canonizării, Întâistătătorul Bisericii noastre a adresat o omilie miilor de credincioşi prezenţi la ctitoria Sfântului Ştefan cel Mare (citeşte cuvântul integral aici).

Să-i rugăm pe sfinţii putneni, pe toţi sfinţii neamului românesc şi pe toţi sfinţii Bisericii Ortodoxe Universale, să lumineze, să încălzească şi să întărească sufletul nostru cu rugăciunile lor, pentru a merge pe calea mântuirii, care este unirea omului cu Dumnezeu, Izvorul vieţii şi al fericirii veşnice, a îndemnat Patriarhul Daniel.

În continuare, Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, a mulţumit Patriarhului României pentru sprijin şi i-a oferit o icoană reprezentând pe Sfinţii Putneni.

Cu fiască dragoste, vă mulţumim pentru tot ceea ce aţi făcut şi veţi face în slujba Bisericii Ortodoxe şi mai ales pentru acest moment sfânt. Învăţăm de la Preafericirea Voastră dăruirea totală pentru zidirea Bisericii, culturii şi pentru păstrarea credinţei şi unităţii neamului nostru.

În semn de recunoştinţă pentru activitatea rodnică desfăşurată în slujba Bisericii Ortodoxe Române, Patriarhul României a acordat distincţia Crucea Patriarhală:

Arhim. Melchisedec Velnic, Stareţul Mănăstirii Putna;
Arhim. Nectarie Clinci, stareţul Mănăstirii Sihăstria Putnei;
De asemenea, Patriarhul nostru a dăruit pentru biserica Mănăstirii Putna o cruce de binecuvântare, primele două volume ale Monahismului Românesc, şi mai multe cărţi de folos duhovnicesc.