Scurt pe doi

[cristiboss56]

Regele Mihai I a murit marţi 5 decembrie, la ora 13.00, la locuinţa sa din Aubonne (Elveţia), la vârsta de 96 de ani. În urmă cu un an, fostul suveran a fost diagnosticat cu o boală incurabilă, leucemie cronică, şi tot atunci a anunţat că se retrage din viaţa publică. Guvernul a decretat, marţi, trei zile de doliu naţional pentru Regele Mihai, au declarat pentru MEDIAFAX surse guvernamentale.
"La căpătâiul Regelui a stat, până în ultima clipă, Alteţa Sa Regală Principesa Maria,
În această seară, la ora 19, Custodele Coroanei va face o declaraţie de presă
Trupul Regelui va fi depus în Holul de Onoare al Castelului Peleş iar slujba de ănmormântare va avea loc la Curtea de Argeş, în noua Catedrală" , se spune într-un comunicat al Casei Regale.
Redăm integral comunicatul de presă transmite de Casa Regală a României:
"Majestatea Sa Regele Mihai I a încetat din viaţă astăzi, 5 decembrie 2017, la ora 13 (ora României), la reşedinţa privată din Elveţia. La căpătâiul Regelui a stat, până în ultima clipă, Alteţa Sa Regală Principesa Maria. În această seară, la ora 19, Custodele Coroanei române va face o declaraţie către ţară. În cursul zilei de mâine va fi făcut public, în detaliu, programul funeraliilor.
Trupul neînsufleţit al Regelui Mihai I va fi depus în Holul de Onoare al Castelului Peleş, iar apoi pentru două zile în Sala Tronului, la Palatul Regal din Calea Victoriei. Slujba de înmormântare va avea loc la Catedrala Patriarhală. Înmormântarea va avea loc la Curtea de Argeş, în Noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală.
La dorinţa Custodelui Coroanei române, funeraliile Regelui Mihai I vor respecta tradiţia înaintaşilor Majestăţii Sale Defuncte.
Începând de mâine, cărţi de condoleanţe vor fi deschise simultan la Castelul Peleş, la Palatul Regal din Calea Victoriei şi la Palatul Elisabeta. Ele vor fi la dispoziţia publicului timp de 40 de zile. Condoleanţe pot fi transmise online la adresa http://www.familiaregala.ro/mesaje/
Toţi cei care doresc să depună flori, jerbe sau coroane sunt invitaţi să o facă, începând de mâine, la Palatul Regal din Calea Victoriei, în faţa intrării principale".
În 5 noiembrie, Principesa Margareta şi Principele Radu au plecat de urgenţă în Elveţia, după ce starea Regelui Mihai s-a agravat.
Printr-un Comunicat, Casa Regală anunţa:
"Starea generală a Regelui Mihai s-a agravat şi prezintă o slăbiciune accentuată, cu o scădere semnificativă a rezistenţei (…) În această săptămână, Familia Regală va avea o rundă de întâlniri cu medicii Majestăţii Sale, pentru a discuta tratamentul curent al Regelui şi pentru a primi sfatul lor în circumstanţele actuale."
Regele Mihai I s-a născut pe 25 octombrie 1921, la Sinaia, ca fiu al Regelui Carol al II-lea şi al Reginei-Mamă Elena, şi a domnit între 1927 şi 1930, prin intermediul unei Regenţe, precum şi între 1940 şi 30 decembrie 1947, când a fost silit să abdice şi să plece în exil.
A fost unul dintre puţinii foşti şefi de stat în viaţă din perioada celui de-al Doilea Război Mondial.
Fiu al principelui moştenitor Carol, Mihai a moştenit de la naştere titlurile de principe al României şi principe de Hohenzollern-Sigmaringen (la care a renunţat mai târziu).
Grav bolnav, Regele Mihai a decis să se retragă din viaţa publică pe 2 martie 2016, în favoarea Principesei Moştenitoare Margareta a României.
Consiliul Regal a luat notă de starea de sănătate a Majestăţii Sale, care a fost supus unei operaţii chirurgicale.
Diagnosticele puse de echipa medicală au fost: “carcinomepidermoid metastazant”şi “leucemie cronică”. Majestatea Sa a urmat un tratament complex şi solicitant, care l-au împiedicat să apară în public, având nevoie de o perioadă de refacere.
Regele Mihai I a decis să transmită următorul mesaj: "În ultimele săptămâni, am primit vestea unui serios diagnostic medical. Această situaţie vine în anul în care Familia şi Ţara sărbătoresc 150 de ani de la fondarea Dinastiei şi a Statului Român modern. Sunt sigur că fiica mea, Margareta, Custodele Coroanei, va găsi înţelepciunea şi forţa de a mă reprezenta şi de a duce la îndeplinire toate acţiunile mele publice. Am cerut Consiliului Regal să-şi continue menirea şi să prezinte sfatul său Custodelui Coroanei."
Soţia sa, Regina Ana a murit, pe 1 august 2016, la vârsta de 92 de ani, la Spitalul din Morges, în Elveţia. Sicriul cu trupul neînsufleţit al reginei a ajuns în ţară pe 9 august.
Mihai I, rege al României, după moartea bunicului său Ferdinand
Mihai a devenit pentru prima dată rege al României în 1927, după moartea bunicului său Ferdinand, întrucât tatăl său renunţase în decembrie 1925 la tron şi rămăsese în străinătate. Minor fiind, atribuţiile regale erau îndeplinite de o regenţă, care nu s-a ridicat la nivelul problemelor vieţii politice, întoarcerea inopinată şi ilegală din iunie 1930 a lui Carol neîntâmpinând rezistenţă. Detronat de tatăl său, Mihai a primit titlul creat ad-hoc de Mare Voievod de Alba-Iulia. Următorul deceniu a fost marcat de exilul mamei sale, pe care putea să o vadă doar câteva săptămâni pe an, când o vizita la Florenţa. Privat de o veritabilă afecţiune familială, principele Mihai a beneficiat în schimb de o educaţie aleasă, dar nu a fost pregătit pentru domnie.
În septembrie 1939 a debutat al Doilea Război Mondial, iar anul 1940 a marcat sfârşitul României Mari, care a pierdut fără luptă, în decurs de câteva luni, Basarabia, Bucovina de nord, Herţa, Transilvania de nord-est şi Cadrilaterul. La 6 septembrie 1940, Carol al II-lea a fost obligat de noul prim-ministru, generalul Ion Antonescu, să abdice şi să părăsească ţara, tronul revenindu-i a doua oară lui Mihai. Sub statul naţional-legionar, apoi sub regimul autoritar al lui Antonescu, regele nu avea nici o putere reală de decizie, fiind în permanenţă sub supravegherea serviciilor de informaţii. Nu a fost informat în prealabil asupra intrării României în război alături de Germania nazistă.
Când balanţa războiului s-a întors şi forţele sovietice au pătruns pe teritoriul României, regele Mihai a decis să salveze ce se mai putea salva şi a înfăptuit lovitura de stat de la 23 august 1944: arestarea lui Antonescu şi restaurarea Constituţiei din 1923. Uniunea Sovietică a tergiversat semnarea unui armistiţiu în septembrie 1944 până a ocupat întreaga ţară, începând procesul de impunere a sistemului său politic asupra noului satelit. Lipsit de sprijinul Marii Britanii şi Statelor Unite ale Americii, cu situaţia Transilvaniei ca mijloc de şantaj al ruşilor, regele a fost obligat în februarie 1945 să îl demită pe prim-ministrul anticomunist Nicolae Rădescu şi să-l numească pe Petru Groza la guvernare, care s-a dovedit un instrument docil în mâinile comuniştilor. În semn de protest faţă de abuzurile noului guvern, regele a intrat în aşa-numita „grevă regală”, refuzând să semneze decretele guvernului, care şi-a urmat însă nestingherit activitatea neconstituţională.
În aceşti ani, suveranul s-a profilat într-un simbol naţional al rezistenţei. Alegerile generale din noiembrie 1946 au fost fraudate de blocul comunist, care „le-a câştigat” detaşat, iar 1947 a marcat interzicerea şi decapitarea Partidului Naţional Ţărănesc, prin „înscenarea de la Tămădău”. La sfârşitul anului a venit rândul instituţiei monarhice să fie înlăturată: pe 30 decembrie 1947 regele a fost constrâns să semneze decretul de abdicare, în aceeaşi zi fiind proclamată republica populară.
În ianuarie 1948 a plecat în exil, unde a încercat să pledeze cauza ţării sale, însă s-a izbit de un zid al obtuzităţii. S-a căsătorit cu principesa Ana de Bourbon-Parma şi s-au stabilit după mai multe peregrinări la Versoix, în Elveţia. Cuplul are cinci fiice, principesele Margareta, Elena, Irina, Sofia şi Maria. După Revoluţia din 1989 a fost oprit de regimul Ion Iliescu să se întoarcă în ţară, cu excepţia Paştelui din 1992, când a atras mulţimi entuziaste venite să-l vadă. De-abia sub preşedinţia lui Emil Constantinescu, în 1997, şi-a primit înapoi cetăţenia română. Ulterior, i-au fost retrocedate şi o parte din proprietăţi. Cu ocazia împlinirii vârstei de 90 de ani, la 25 octombrie 2011, Mihai a ţinut un discurs în faţa camerelor reunite ale Parlamentului României. În martie 2016 a fost anunţată îmbolnăvirea lui de cancer şi retragerea din viaţa publică.
Exilul Regelui Mihai si al Reginei Ana a inceput odata cu revenirea de la nunta din Atena. Au locuit pana la sfarsitul anului 1948 la vila Sparta, locuinta Reginei-mame Elena. Din 1949, Regele Mihai si Regina Ana s-au mutat la Lausanne si apoi in Anglia, unde au locuit pana in 1956.
Pentru a-si castiga existenta, Regele si Regina au construit o ferma de pui si un mic atelier de tâmplărie.
Familia Regala s-a intors in Elvetia in 1956. Regele Mihai a semnat un contract cu compania aeriana "Lear Jeats and Co", la Geneva. Familia s-a mutat la Versoix, un mic oras de pe malul lacului Léman, la cativa kilometri de Geneva. Aici a locuit peste patruzeci si cinci de ani si tot aici se afla, pentru moment, casa familiei.
In anul 1958, Regele a oprit colaborarea cu "Lear", iar un an mai tarziu, a infiintat o companie de electronica si de mecanisme automate denumita METRAVEL, pe care a vandut-o cinci ani mai tarziu.
Din biroul sau de la Versoix si, incepand cu 2001, din cel de la Bucuresti, Regele Mihai a militat pentru intrarea Romaniei in NATO si in Uniunea Europeana. Majestatea Sa a incurajat respectarea drepturilor omului, dezvoltarea economiei de piata, pastrarea culturii nationale, respectarea adevarului istoric, respectarea si garantarea proprietatii private, consolidarea statului de drept si a democratiei in tara noastra.
Regele Mihai si Regina Ana au locuit din 2004 la Aubonne, in Elvetia. De marile sarbatori crestine si, in functie de angajamentele Lor publice, Majestatile Lor au ales sa fie alaturi de cei dragi fie la Castelul de la Savarsin, fie la Palatul Elisabeta.

[cristiboss56]

Preşedintele american, Donald Trump, a anunţat, miercuri seară, că recunoaşte oraşul Ierusalim drept capitală a Israelului, afirmând că decizia constituie "o nouă abordare" în efortul de soluţionare a conflictului israelo-palestinian.
Donald Trump a argumentat că în ultimele decenii preşedinţii Statelor Unite au evitat, din diverse raţiuni, să recunoască Ierusalimul drept capitală a Israelului.
"Fiecare preşedinte american a refuzat să mute Ambasada SUA la Ierusalim şi să recunoască Ierusalimul drept capitală a Israelului, considerând că amânările vor contribui la avansarea procesului de pace. Însă, după 20 de ani, constat că nu ne apropiem de obţinerea păcii" între Israel şi palestinieni, a afirmat Donald Trump.
"Am decis că a venit momentul să recunosc Ierusalimul ca fiind capitala Israelului", a declarat preşedintele Statelor Unite, argumentând că hotărârea sa marchează "o nouă abordare" în efortul de soluţionare a conflictului israelo-palestinian. "Alţi preşedinţi americani au făcut această promisiune în campanie, dar nu au onorat-o. Astăzi, eu onorez promisiunea", a subliniat Donald Trump.
Liderul de la Casa Albă a activat un document executiv din anul 1995 prin care Statele Unite asumau angajamentul de a muta Ambasada din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim. Donald Trump a ordonat Departamentului de Stat să iniţieze pregătirile pentru mutarea Ambasadei SUA la Ierusalim.
"Consider că aceste decizii sunt în sensul celor mai bune interese ale Statelor Unite ale Americii şi în sensul continuării eforturilor de pace între Israel şi palestinieni. (...) Oraşul Ierusalim este una dintre cele mai sensibile probleme. Reafirm angajamentul Administraţiei mele pentru procesul de pace. Vom obţine pacea, pacea nu este niciodată imposibil de obţinut", a subliniat Donald Trump, îndemnând liderii din Orientul Mijlociu să iniţieze eforturi active pentru pace.
Reuven Rivlin îl felicită pe Donald Trump pentru decizia privind Ierusalimul
Preşedintele israelian, Reuven Rivlin, l-a felicitat pe omologul său american, Donald Trump, pentru decizia de a recunoaşte oraşul Ierusalim drept capitală a Israelului, informează site-ul Ynetnews.com.
"Îl felicit pe preşedintele Donald Trump datorită anunţului de recunoaştere a Ierusalimului drept capitală a Israelului şi pentru măsura de mutare a Ambasadei americane la Ierusalim.
Nu există un cadou mai potrivit şi mai frumos, în contextul în care marcăm 70 de ani de la proclamarea independenţei statului Israel", a declarat Reuven Rivlin.
"Recunoaşterea oraşului Ierusalim drept capitală a Israelului şi mutarea ambasadelor în acest oraş reprezintă un moment esenţial în recunoaşterea dreptului poporului evreu la teritoriul nostru, este un moment important pe calea păcii, pace pentru toţi locuitorii Ierusalimului şi pentru întreaga regiune", a adăugat preşedintele Israelului.
"Oraşul Ierusalim nu este şi nu va fi niciodată un obstacol în calea păcii pentru cei care vor pace" , a subliniat Reuven Rivlin.
Benjamin Netanyahu salută decizia "istorică" a lui Donald Trump
Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a salutat, miercuri seară, decizia preşedintelui SUA, Donald Trump, de a recunoaşte Ierusalimul drept capitală a Israelului, catalogând-o drept "un moment istoric crucial".
"Este vorba de un moment istoric crucial" , a declarat Benjamin Netanyahu, potrivit site-ului Ynetnews.com.
Benjamin Netanyahu a subliniat că orice eventual acord de pace cu palestinienii trebuie să includă statutul oraşului Ierusalim de capitală a Israelului, îndemnând alte ţări să urmeze exemplul Statelor Unite şi să mute ambasadele în Ierusalim.

[cristiboss56]

Facebook va opera modificări în modul de funcţionare al fluxului de ştiri, conţinutul media, de afaceri şi cel publicitar urmând să fie "umbrit" de subiecte care au potenţialul de a stârni discuţii între utilizatorii platformei online, potrivit bbc.com.
Potrivit specialiştilor în social media, modificările anunţate de Mark Zuckerberg, cofondatorul şi şeful platformei online, pe pagina sa de Facebook, sunt "semnificative".
Astfel, conţinuturile publicate de companiile care activează în domeniile media, de afaceri şi publicitate îşi vor pierde din popularitate, sunt de părere reprezentanţii Facebook.
Modificările algoritmului care stabileşte prioritatea mesajelor afişate utilizatorilor Facebook vor intra în vigoare în săptămânile următoare.
"Am primit mesaje de la comunitatea noastră, potrivit cărora acele conţinuturi publice din domeniile de afaceri, publicitate şi media le aglomerează momentele personale, care îi ajută să se conecteze mai mult unii cu ceilalţi", a scris Zuckerberg pe pagina lui, adăugând că el şi echipa sa simt că au responsabilitatea de a se asigura că Facebook nu afectează starea de bine a utilizatorilor reţelei.
Din acest motiv, vor fi promovate mai mult conţinuturile publice care încurajează interacţiunile sociale, de exemplu, subiectele legate de sport, programe TV şi fluxurile video live.
Zuckerberg este de părere că timpul petrecut de utilizatori pe Facebook va creşte semnificativ, ca durată şi calitativ.
Într-un mesaj publicat anterior pe pagina sa, Zuckerberg vorbea despre dorinţa de a "repara" Facebook în 2018, explicând că doreşte să se asigure că utilizatorii sunt protejaţi de abuzuri şi că timpul petrecut de aceştia pe reţeaua de socializare este unul de calitate.
De asemenea, el a vorbit despre manipularea opiniei publice practicată pe Facebook de anumite guverne, inclusiv cel din Rusia.
Într-o anumită măsură, Facebook va reveni la origini prin aceste modificări, reţeaua online având ca scop iniţial interacţiunea socială.
Unii specialişti sunt de părere că schimbările ar putea duce la scăderea timpului petrecut de utilizatori pe platforma Facebook.
Nu în ultimul rând, specialiştii vorbesc despre faptul că Facebook va înregistra pierderi financiare, a căror valoare nu este deocamdată cunoscută.

[cristiboss56]

Ambasada României din Budapesta a fost atacată! Mai mulţi unguri extremişti, membri ai grupării Mişcarea celor 64 de Comitate au acoperit stema aflată pe Ambasada României de la Budapesta cu un steag al Ţinutului Secuiesc.

[cristiboss56]

Jurnalistul Dan Tănasă a venit cu noi precizări: „Da, incidentul a avut loc la Ambasada României de la Budapesta și vine după ce în România premierul a făcut o declarație care a fost interpretată în mod tendențios de către Budapesta și există în acest moment tensiuni diplomatice între cele două țări. Dar este o acțiune concentrată. Acțiunea nu este una întâmplătoare, nu este nici una neizolată și necontrolată. Membrii acestei organizații se întâlnesc în mod frecvent în România și în Ungaria, este o organizație cu un caracter iredentist și militează pentru anularea Tratatului de la Trianon și realipirea Transilvaniei la Ungaria”.

[cristiboss56]

MAE a susţinut, luni, că sunt inacceptabile şi de condamnat incidentele care au ca scop defăimarea simbolurilor naţionale şi a lansat un apel către autorităţile ungare de a asigura integritatea localurilor misiunii României, după ce Ambasada României din Ungaria a fost vandalizată.
„Ministerul Afacerilor Externe îşi manifestă preocuparea faţă de atitudinea provocatoare a Mişcării „Celor 64 de comitate” şi condamnă producerea unor astfel de incidente care au ca scop defăimarea simbolurilor naţionale. MAE consideră că săvârşirea unor asemenea acte de către anumite persoane sau organizaţii, inclusiv cu programe revizioniste, este complet inacceptabilă şi contravine spiritului şi prevederilor Convenţiei de la Viena privind relaţiile diplomatice”, potrivit unui comunicat de presă.
MAE a lansat un apel către autorităţile ungare de a asigura inviolabilitatea şi integritatea localurilor misiunii României şi a personalului său şi, în acest scop, precizează că va avea o discuţie cu ambasadorul Ungariei la Bucureşti.
Ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, a declarat, luni, că îi va solicita ambasadorului ungar adoptarea unor măsuri de securitate privind Ambasada României din Budapesta.
„În legătură cu cele întâmplate la Budapesta, o să avem o discuţie cu ambasadorul Ungariei, o discuţie care va avea un punct foarte clar. Înţelegem dreptul tuturor oamenilor din ţările Uniunii Europene să-şi exprime opiniile, însă în acelaşi timp vom solicita adoptarea unor măsuri de securitate care să corespundă prevederilor Convenţiei de la Viena privind relaţiile diplomatice, astfel încât activitatea Ambasadei să nu fie perturbată în niciun fel. Din punctul nostru de vedere, există toată dorinţa ca dialogul dintre România şi Ungaria să meargă, în continuare, pe trendul ascendent pe care l-am înregistrat”, a declarat Meleşcanu, luni, prezent la conferinţa de lansare a Preşedinţiei bulgare a Consiliului UE.
Ambasada României la Budapesta a fost vandalizată, duminică, după ce mai mulţi membrii din Mişcarea „Celor 64 de Comitate” au acoperit emblema ambasadei cu steagul secuiesc.
„Un nou gest provocator şi agresiv la adresa României: în noaptea de 12 spre 13 ianuarie 2018, extremistii unguri din ,,Mişcarea celor 64 de Comitate" din Ungaria au acoperit emblema Ambasadei României de la Budapesta cu însemnul secuiesc. Nădăjduiesc ca autorităţile României să nu rămână într-o expectativă laşă şi să reacţioneze cu fermitate, pe cale oficială, solicitându-i premierului Ungariei, Viktor Orban, să ofere cuvenitele reacţii şi aplicarea sancţiunilor legale. Astfel de acţiuni sunt periculoase şi se pot amplifica şi radicaliza dacă nu sunt stopate din faşă. Dar poate că există un interes chiar din partea Budapestei în a tensiona artificial relaţiile bilaterale cu ţara noastră şi nu văd, chiar într-o astfel de perspectivă, de ce am sta pasivi, cu capul plecat, în anul Centenarului Marii Uniri”, a scris deputatul PMP, Marius Paşcan, pe pagina sa de Facebook.

[cristiboss56]

De ce refuzul de a angaja un inginer l-a costat pe Mark Zuckerberg 19 miliarde de dolari
În mijlocul anului 2009, Brian Acton era un inginer software care nu-şi găsea de muncă. Deşi avea ani de experienţă la companii precum Yahoo sau Apple, tânărul Acton a fost refuzat şi de Twitter şi de Facebook. O greşeală care a costat-o pe Facebook 19 miliarde de dolari. De ce?
Pentru că nicio companie nu l-a angajat, Acton s-a alăturat lui Jan Koum, fost angajat Yahoo, şi au pornit în 2009 un startup care avea să devină regele mesageriei, WhatsApp. Cinci ani mai târziu, Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook, a decis să achiziţioneze Whatsapp pentru 19 miliarde de dolari. Facebook a plătit patru miliarde de dolari în numerar şi 12 miliarde în acţiuni. Pe lângă cele 16 miliarde dolari, fondatorii şi angajaţii WhatsApp au primit acţiuni în valoare de 3 miliarde dolari.
Cum a apărut ideea pentru WhatsApp?
În ianuarie 2009, Koum şi-a cumpărat un iPhone şi a înţeles că App Store-ul, care pe atunci avea şapte luni, urma să evolueze spre o nouă industrie de aplicaţii. L-a vizitat pe Alex Fishman, un prieten rus care obişnuia să invite oameni din comunitatea rusească la el acasă, şi a discutat cu el ore întregi despre dezvoltarea unei noi aplicaţii.
Le-a venit astfel ideea dezvoltării unei agende telefonice care să prezinte statusul persoanelor din listă. Acton a convins cinci prieteni de la Yahoo să investească 250.000 de euro în afacere, iar ca răsplată a primit statutul de cofondator şi acţiuni în companie.
Povestea lui Acton este una a norocului, persistenţei şi este foarte probabil să le creeze anxietate recrutorilor şi managerilor deoarece angajarea persoanelor potrivite este un exerciţiu al şansei.
În septembrie 2017, Acton a anunţat că părăseşte Yahoo pentru a înfiinţa o fundaţie.