Veșnica lui pomenite din neam în neam ! +

[cristiboss56]

Regele emerit al Spaniei Juan Carlos şi soţia sa, regina emerită Sofia, au sosit vineri seară la Palatul Regal din Bucureşti şi i-au adus un omagiu Regelui Mihai.
UPDATE ora 22:00 - Regele Carl al XVI-lea Gustaf al Suediei şi soţia sa, Regina Silvia, au ajuns la Palatul Regal din Bucureşti.
Monarhii din Spania şi Suedia au fost întâmpinaţi de Principesa Margareta, de Principele Duda şi de alţi membri ai familiei regale.
Juan Carlos I a fost rege al Spaniei în perioada 1975-2014, fiind succedat de regele Felipe al VI-lea.
"Orto

[cristiboss56]

Casa Regală a anunţat că la funeraliile Regelui Mihai, care vor avea loc sâmbătă, vor fi prezenţi reprezentanţi ai Comisiei Europene, Georgiei, Macedoniei, Marii Britanii, Turciei şi Sfântului Scaun.
Potrivit unui comunicat transmis vineri seara AGERPRES, vor participa la funeralii: comisarul european Corina Creţu, Zviad Dzidziguri - vicepreşedintele Parlamentului Georgiei, Talat Xhaferi - preşedintele Parlamentului Republicii Macedonia şi Kocho Angjushev - viceprim-ministru al Republicii Macedonia, Sir Alan Duncan - ministru de stat pentru Europa şi America din Marea Britanie, Ahmet Yildiz - ministrul adjunct al Afacerilor Externe din Turcia, monseniorul Nikola Eterović şi monseniorul Miguel Maury Buendía - reprezentând Sfântul Scaun.
În afară de Familia Regală a României, la funeraliile Regelui Mihai I vor fi reprezentate Familiile Regale din Marea Britanie, Suedia, Spania, Belgia, Iordania, Luxemburg, Liechtenstein, Bahrein, Bulgaria, Grecia, Serbia, Albania, Franţa, Prusia, Italia şi Portugalia, precum şi Familiile Imperiale din Rusia, Austria şi Germania, Familia Mare Ducală de Baden, Familia Regală de Wurttemberg şi Familia Princiară de Ligne.
Vor fi prezenţi: Regele Carl XIV Gustaf al Suediei şi Regina Silvia a Suediei, Marele Duce de Luxemburg, Regele Juan Carlos I al Spaniei şi Regina Sofia a Spaniei, Principele de Wales, Regele Simeon al II-lea al bulgarilor, Regina Anne-Marie a elenilor, Principesa Muna a Iordaniei, Principesa Astrid a Belgiei şi Principele Lorenz al Belgiei, Principele Moştenitor Alexandru II al Serbiei şi Principesa Moştenitoare Ecaterina a Serbiei, Ducele de Braganza, Principele Georg al Prusiei, Arhiducele Karl al Austriei, Marea Ducesă Maria a Rusiei, Principele Moştenitor Leka II al albanezilor şi Principesa Moştenitoare Elia a albanezilor, Principesa Isabelle de Liechtenstein, Principesa Rym a Iordaniei, şeicul Rashid bin Khalifa al Khalifa al Bahrein, Marele Duce de Baden şi Marea Ducesă de Baden, Principesa Irina a Greciei, Arhiducele Dominic al Austriei şi Arhiducesa Emmanuella a Austriei, Arhiducesa Maria Magdalena a Austriei, Baronul Hanns-Ulrich von Holzhausen şi Baroana Alexandra von Holzhausen (doamna Ferch), Arhiducele Georg al Austriei, Arhiducele Martin al Austriei, Arhiducesa Katharina a Austriei, Principele Emmanuel Philibert de Savoia, Principele Nikolaos al Greciei, Principele Eberhard de Wurttemberg, Principesa Chantal a Franţei, Baronul Francois-Xavier de Sambucy de Sorgue, Principesa Anne de Ligne, Cavalerul Charles de Fabribeckers, Principesa Tatiana Radzivill (doamna Fruchaud) şi dr. John

[cristiboss56]

Regele Mihai este condus sâmbătă pe ultimul drum. În Bucureşti au loc ample ceremonii funerare, iar traficul rutier este restricţionat. Trupul fostului suveran a fost scos din Palatul Regal şi aşezat pe un catafalc în Piaţa Palatului, după care, în semn de respect militar a fost aşezat pe un afet de tun şi dus la Patriarhie unde are loc slujba de înmormântare. Fostul suveran va fi înmormântat, în jurul orei 19.00, la Catedrala Arhiepiscopală din Curtea de Argeş unde va avea loc o slujbă scurtă.
15.10 Sicriul cu trupul neînsufleţit al Regelui Mihai este dus cu trenul regal la Curtea de Argeş, acolo unde va avea loc înmormântarea, la mănăstirea unde sunt îngropaţi Regele Carol I şi Regina Ana.

[cristiboss56]

Zeci de oameni s-au strâns deja la Catedrala Arhiepiscopală din Curtea de Argeş, unde va fi îngropat Regele Mihai, aducând şi steagul regal. ”Regele era un reper moral pentru poporul român”, spune un bărbat din Filiaşi.
Bâlteanu Gheorghe, un bărbat din Filiaşi, judeţul Dolj, care a adus steagul regal, a spus că este extrem de trist. ”Simt durere în suflet, vin dintr-o familie de monarhişti”, a spus acesta. Întrebat de ce a adus steagul regal, acesta a răspuns: ”Pentru că-l iubesc”.
Bâlteanu Gheorghe, care a avut ocazia să îl întâlnească pe Regele Mihai, a spus despre acesta că ”era un reper moral pentru poporul român”.
Un alt bărbat, Dumitrescu Gheorghe, venit din Râmnicu Vâlcea, a adus steagul României.
”E un moment istoric, a fost regele nostru. E un moment de tristeţe fiindcă pe timpul nostru la şcoală nu ştiam adevărul, şi la ora actuală se dezinformează mult. Nu contează vremea rea, ne despărţim de rege, a fost un om cinstit, curat, cu dragoste de ţară”, a afirmat acesta.
Oamenii prezenţi la Catedrala Arhiepiscopală din Curtea de Argeş încearcă să se adăpostească de ploaie până când sicriul cu trupul neînsufleţit al Regelui Mihai va fi dus la Curtea de Argeş.
Curtea de Argeş este oraşul care găzduieşte mormintele regilor României şi a primit titlul de "Oraş Regal" ca urmare a deciziei Consiliului Local al municipiului Curtea de Argeş, în semn de preţuire pentru legătura spirituală, identitară, culturală şi istorică dintre străvechea urbe şi Coroana Română.
Primii sosiţi au fost Elena Paraschiv şi Alexandru Paraschiv, care au spus că vor să fie prezenţi în timpul slujbei de înhumare în ciuda vremii şi a bolii.
”Moartea Regelui este ceva foarte greu, trebuia să fie la conducerea ţării, că era tare bine de noi”, a spus Elena Paraschiv. Întrebată cum vede Casa Regală pe mai departe, femeia a spus că îl vede la conducere pe nepotul Regelui Mihai, ”pentru că-i seamănă”.
La rândul lui, Alexandru Paraschiv a afirmat că moartea Regelui Mihai reprezintă ”o lipsă mare pentru români”.
Niculae Ţundrea a venit din Slatina pentru a asista la slujba de înhumare. Vizibil emoţionat, cu lacrimi în ochi, acesta a declarat că nu-i pasă de ploaie şi de drumul lung.
”N-am învăţat la istorie lucrurile astea pe care le văd acum şi le urmăresc cu atenţie. Regele a fost un model, un mare model, un mare om cu caracter, tot”, a spus Niculae Ţundrea, care a participat, anul trecut, şi la funeraliile Reginei Ana.
Un tânăr din Piteşti, Andrei, a spus că a venit la Curtea de Argeş pentru a asista la slujbă, chiar dacă moartea Regelui Mihai pentru el personal reprezintă ”moartea unui român”, întrucât, tânăr fiind, nu a trăit monarhia. ”Sper să fie mai vizibilă Casa Regală pe viitor”, a spus Andrei.
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel, a oficiat la Bucureşti slujba de înmormântare a Majestăţii Sale Defuncte Regele Mihai, mii de oameni fiind prezenţi pe Dealul Patriarhiei pentru a asista la ceremoniile religioase.
La ora 14.00, cortegiul funebru a pornit spre Gara Regală Băneasa pe traseul Piaţa Unirii – Piaţa Universităţii – Piaţa Romană – Piaţa Victoriei – Piaţa Charles de Gaulle – Arcul de Triumf – Bd. Kiseleff – Gara Băneasa.
Ora 17.30. Trenul Regal soseşte în Gara din Curtea de Argeş. Militarii Brigăzii 30 Gardă, din vagonul mortuar vor preda altor militari, de pe peron, sicriul şi crucea. Semnal scurt de trompetă, urmat de marşuri funebre. Militarii parcurg peronul gării. Familia Regală va urma sicriul, în ordinea de precădere. La ieşirea din gară, se vor afla în faţă, Garda de Onoare şi Muzica Militară. Vor fi introduse sicriul şi apoi crucea în maşinile mortuare, iar cortegiul funerar se va deplasa spre Catedrala din Curtea de Argeş.
La ora 17.50, la Catedrala din Curtea de Argeş, va avea loc slujba de înhumare în Catedrală oficiată de ÎPS Mitropolitul Nifon, Arhiepiscop al Târgoviştei şi Exarh Patriarhal, ÎPS Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului şi ÎPS Mitropolitul Iosif al Europei Occidentale alături de un sobor de preoţi.
Primarul oraşului regal Curtea de Argeş, Constantin Panţurescu, declara, corespondentului MEDIAFAX, că totul este pregătit pentru funeraliile Regelui Mihai şi că se aşteaptă la prezenţa a peste 10.000 de oameni.

[cristiboss56]

16.000 de oameni au asistat, la Curtea de Argeş, la slujba de înhumare a Regelui Mihai. Au fost trase 21 de salve de tun şi a fost intonat imnul naţional, în onoarea fostului suveran.
Au fost trase 21 de salve de tun şi a fost intonat imnul naţional, în onoarea Regelui Mihai, la Catedrala din Curtea de Argeş.
Slujba este oficiată în vechea catedrală de IPS Mitropolitul Nifon, Arhiepiscop al Târgoviştei şi Exarh Patriarhal, IPS Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului, şi IPS Mitropolitul Iosif al Europei Occidentale alături de un sobor de preoţi.
În jurul catedralei sunt 16.000 de persoane, majoritatea aprinzând lumânări.
După slujbă, militarii vor prelua sicriul şi crucea şi se vor deplasa către noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală, urmaţi de cortegiul funerar.
În Catedrală va intra doar Familia Regală.
Zeci de mii de oameni l-au condus pe ultimul drum în Bucureşti pe Regele Mihai. Pe tot traseul de la Palatul Regal şi până la Patriarhia Română, iar apoi de pe Dealul Patriarhal şi până la Gara Regală Băneasa, oamenii au stat pe marginea drumurilor, aplaudând şi scandând "Regele Mihai". Mii de buchete de flori au fost aruncate în faţa cortegiului, în semn de omagiu.
Sicriul cu trupul neînsufleţit al Regelui Mihai a fost apoi dus cu trenul regal la Curtea de Argeş, iar pe traseu, în gări, s-au adunat mii de oameni care au aplaudat şi au scandat ”Regele Mihai”.

[cristiboss56]

Cuvântul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la Slujba înmormântării Regelui Mihai I al României, oficiată în Catedrala Patriarhală din Bucureşti, sâmbătă, 16 decembrie 2017:
„Eu sunt învierea şi viaţa; cel ce crede în Mine, chiar dacă va muri, va trăi. Şi oricine trăiește şi crede în Mine nu va muri în veac.” (Ioan 11, 25-26)
Îndurerată Familie Regală,
Îndoliată Adunare,
Majestatea Sa Regele Mihai I al României a venit de multe ori în această biserică, ocrotită de Sfinţii Împăraţi Constantin şi mama sa Elena, construită de Principele Domnitor al Ţării Româneşti Constantin Şerban Basarab, între anii 1656-1658, devenită apoi Catedrală Mitropolitană, în anul 1668, iar mai târziu Catedrală Patriarhală, în anul 1925.
În această Catedrală, Majestatea Sa a primit binecuvântare ca rege minor, în vârstă de şase ani, de la Mitropolitul Primat Miron Cristea al României, iar în anul 1940 a fost uns Rege al României de către Patriarhul Nicodim al României.
La vârstele copilăriei, adolescenței şi maturității, Regele Mihai, alături de mama sa Regina Elena, de tatăl său Regele Carol al II-lea, sau de alţi membri ai familiei regale, a fost prezent de foarte multe ori în Catedrala Patriarhală, respectând tradiţia ca marile evenimente sau aniversări din viaţa poporului român să fie precedate de slujba unui Te Deum oficiat la Patriarhie.
De asemenea, Regele Mihai a participat, în Catedrala Patriarhală, la multe sărbători religioase, precum: hramul Catedralei Patriarhale, sărbătorile Naşterii Domnului, Anului Nou, Bobotezei, sărbătorile închinate Sfintelor Paşti, dar şi la unele procesiuni religioase, la primirea unor delegaţii străine, la anumite momente aniversare etc.
Din nefericire, după anul 1947, timp de 45 de ani, până în anul 1992, cât a durat exilul său forţat în străinătate (în Marea Britanie şi Elveţia), Regele Mihai nu a mai avut posibilitatea de a se ruga în această biserică, atât de familiară lui.
Însă, după căderea regimului comunist, în anii 1997, 2000, 2001 şi 2006, Regele Mihai a fost primit aici, la Patriarhie, cu mult respect şi admirație de către cler şi popor.
După ce, în 13 decembrie 2017, trupul neînsuflețit al Majestății Sale Regele Mihai s-a întors pentru totdeauna în România, astăzi, 16 decembrie 2017, acesta se află în Catedrală Patriarhală din Bucureşti pentru slujba de înmormântare, deoarece, în data de 5 decembrie 2017, sufletul său s-a mutat la Hristos-Domnul, în Împărăţia cerurilor, împreună cu drepţii.
Regele Mihai I al României a fost toată viaţa sa un om profund credincios. Credinţa sa nu era una formală, ci una existenţială şi practică. Regele l-a simţit pe Dumnezeu prezent şi lucrător în viaţa sa, mai ales în momentele grele ale vieţii sale. Credința în Dumnezeu era pentru el lumină şi ajutor pentru viaţă.
Într-un interviu cu scriitorul Mircea Ciobanu, Regele Mihai răspunde şi la unele întrebări privind credinţa sa. De pildă, la întrebarea: „Ce carte preţuiţi mai presus de oricare?”, Regele răspunde: „Biblia, fără doar şi poate”. La întrebarea: „Ce altă carte a contribuit la deșteptarea spirituală a Majestății Voastre?”, Regele răspunde: „Nici o altă carte. Convorbirile cu mama au însemnat pentru mine mai mult decât multe cărţi de teologie. Mama a fost un adevărat stâlp în viaţa mea. Ea a fost puternică prin rugăciune. Rugăciunea este fapta noastră cea mai necesară raportului (relației n.n.) cu Dumnezeu”[1].
În altă parte a interviului, Regele precizează: „Dacă este unită cu fapta, credinţa ne întăreşte, se face scut în faţa necazurilor. (…) Sunt oameni simpli, care nu-şi bat capul cu dogmele, dar care ştiu să se roage şi care au convingerea nestrămutată că rugăciunea lor este ascultată”[2]. În discursul său din Parlamentul României, la 25 octombrie 2011, Regele afirma că „lumea de mâine nu poate exista fără morală, credinţă şi memorie”.
Credinţa şi rugăciunea Regelui Mihai l-au ajutat mult să fie statornic în iubirea faţă de popor şi de patrie, să respingă atât dictatura nazistă, cât şi dictatura comunistă, să rabde exilul impus lui de regimul comunist, să fie mereu curajos şi demn, harnic şi modest, răbdător şi iertător, virtuţi pentru care a fost preţuit atât de casele regale ale Europei, cât şi de oameni simpli.
Astăzi, în timpul slujbei de înmormântare, ne-am rugat împreună, cler şi popor, români şi invitaţi din străinătate, pentru ca Dumnezeu să-i ierte Regelui Mihai orice a greșit ca om în timpul vieţii şi să-i dăruiască odihnă sufletului, împreună cu drepţii şi sfinţii din Împărăţia cerurilor.
Textele biblice, Apostolul (1 Tesaloniceni 4, 13-17) şi Evanghelia (Ioan 5, 24-30), care au fost citite în timpul slujbei de înmormântare, sunt temelie puternică pentru întărirea credinţei noastre în nemurirea sufletului şi învierea trupului, potrivit mărturisirii: „aștept învierea morților şi viaţa veacului ce va să fie” (Crezul ortodox).
În acest sens, rugăciunile Bisericii Ortodoxe pentru cei adormiţi în Domnul (decedați) sunt pline de lumină şi speranţă, ele ne arată că iubirea este mai tare decât moartea, că mormântul nu este ultima destinaţie a omului, ci învierea şi viaţa cerească veşnică.
Crucea şi lumânarea sau candela de lângă sicriul Regelui Mihai simbolizează pe Hristos Cel Răstignit şi Înviat din morţi, Cel ce este Lumina lumii (Ioan 8, 12), dar şi lumina credinţei puternice şi a iubirii generoase pe care Regele Mihai le-a arătat în timpul vieţii sale.
Colacul şi coliva făcute din boabe de grâu simbolizează speranța creștinilor în învierea morților, comuniunea lor în rugăciune pentru cei decedați şi compasiunea cu membrii familiei care se află în stare de întristare sau doliu.
În aceste momente de întristare, dar şi de respect şi ultim omagiu adus Regelui Mihai I al României, ne rugăm lui Dumnezeu să aşeze sufletul lui în lumina, pacea şi iubirea Preasfintei Treimi, să întărească sufleteşte, să consoleze îndoliata Familie Regală a României şi să binecuvinteze pe toţi cei ce în aceste zile de doliu arată respect şi cinstire memoriei Regelui Mihai, care rămâne permanent un simbol al suferinței şi al speranței poporului român.
Veșnica lui pomenire din neam în neam!
† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

[Urbanophon]

"In urma cu cativa ani, faceam un reportaj intr-o comuna. Primarul si viceprimarul erau PSD. Stand de vorba cu viceprimarul, vine vorba de monarhie. Imi spune: "Stiti, noi suntem monarhisti." "Cum asa?", intreb, vizibil surprinsa. "Pai, stiti, odata, la Ziua Comunei, a venit Regele Mihai. Si noi, stiti cum e, ne-am pregatit...am taiat porc, am pregatit tot felul de bunatati si am pus masa. Dar Regele nu a mancat decat cateva felii de carne. Si la un moment dat, a cerut sa mearga la toaleta. Pe atunci nu renovasem, iar toaleta era in curte si pe jos era dezinfectant. Ne-am scuzat iar el a mers la toaleta. Cand s-a intors, ne-a crapat obrazul caci pantofii se murdarisera de clor, dar el, zambind, ne-a multumit politicos ca i-am permis sa mearga. Iar anul urmator, am avut invitata o cantareata de muzica populara. Aceeasi poveste, masa mare, ea a mancat de toate din belsug si apoi a cerut sa mearga la toaleta. I-am spus, scuzandu-ne, ca aceasta este in curte. - Poftim? a spus indignata. - Voi stiti cine sunt eu? Cum sa ma duc in conditiile astea? ....Dar, stiti, noi stiam cine e, caci crescuse la sat langa noi...si atunci ne-am dat seama de diferenta de atitudine si asa am ajuns sa fim monarhisti".
Drum lin, Majestate!" Miruna Mihailovici