Stiri-Spectacole-Evenimente

[cristiboss56]

Filmul documentar Dinu Lipatti, muzică și geniu va fi lansat vineri la sediul Institutului Cultural Român (ICR) din București. Producția aparține Trinitas TV și face parte din Campania Case Memoriale. Tot în cadrul evenimentului va avea loc și anunțarea oficială a parteneriatului dintre Televiziunea Patriarhiei Române și ICR.
Filmul aduce în atenția publicului viața și opera marelui muzician român, Dinu Lipatti, unul dintre cei mai mari pianiști ai secolului al XX-lea.
Deși a trecut la cele veșnice la vârsta de 33 ani, acesta a lăsat umanității interpretări de geniu și compoziții cunoscute în lumea întreagă.
Printre cei care evocă în film uriașa personalitate artistică a muzicianului se numără regretatul muzicolog și profesor Viorel Cosma, pianistul și compozitorul Corneliu Gheorghiu, prieten și coleg de studii cu Dinu Lipatti, biograful Grigore Bărgăuanu, precum și alți specialiști, notează site-ul oficial al ICR.
Evenimentul va avea loc vineri începând cu ora 18:00. Vor participa: conducerea celor două instituții, membri ai Corpului Diplomatic acreditat la București, personalități marcante ale lumii culturale din România, jurnaliști români și străini.
Campania Case Memoriale are ca scop sensibilizarea opiniei publice cu privire la importanța caselor memoriale, ca simboluri patrimoniale și identitare, din diferite regiuni ale României. Proiectul, în ansamblul său, își propune să evidențieze frumusețea arhitecturală a imobilelor, completată în mod fericit de notorietatea personalităților de care se leagă numele lor.

[cristiboss56]

Festivalul „W.A. Mozart”, primul mare eveniment al anului 2018 de la Opera Braşov, va debuta sâmbătă cu spectacolul extraordinar „Bun găsit, domnule Mozart!”, chiar în ziua aniversării a 252 de ani de la naşterea compozitorului austriac, precizează reprezentanţii instituţiei, potrivit Agerpres.
Până pe 24 februarie, ultima zi a festivalului, sunt programate spectacole de operă, spectacole de balet pe muzica lui Mozart şi concerte simfonice. Pe scena festivalului vor urca, printre alţii, contratenorul Cezar Ouatu, pianista Ioana Maria Lupaşcu şi pianistul braşovean Horia Mihail.

[cristiboss56]

Sfinţii Trei Ierarhi Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur sunt pomeniţi împreună anual în 30 ianuarie. Credincioşii care au evlavie la aceste personalităţi marcante ale teologiei creştine, îi pot cinsti luni la Catedrala Patriarhală, deoarece moaştele lor vor fi purtate în procesiunea condusă de PS Varlaam Ploieşteanul, Episcop vicar patriarhal.
Ceremonia religioasă din 29 ianuarie 2018 va avea loc în ajunul sărbătorii, îndată după Slujba Privegherii care va începe de la ora 16:00.
Sfintele odoare vor fi aduse de la Reședința Patriarhală, iar după procesiune vor fi așezate în Catedrală spre închinarea credincioșilor.
Prin secolul 11 creştinii s-au întrebat care este mai mare dintre cei trei ierarhi. În predica rostită duminică în Catedrala Patriarhală, PS Timotei Prahoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, a precizat că decizia de cinstire împreună a celor trei ierarhi într-o zi specială a aparţinut Episcopului Ioan al Evhaitelor care a avut o descoperire din partea sfinţilor.
În sinaxarul Bisericii Ortodoxe Române, Sfinţii Trei Ierarhi au şi date individuale de pomenire.

[cristiboss56]

Academia Română organizează miercuri, 31 ianuarie 2018, sesiunea științifică comemorativă „600 de ani de la moartea domnitorului Țării Românești Mircea cel Bătrân (1418-2018)”.
Evenimentul va avea loc începând cu ora 11:00 în Aula Academiei Române din Calea Victoriei nr. 125, București.
În cadrul aceleiași manifestări vor fi lansate:
Medalia „Brăila-650 ani de atestare documentară”;Emisiunea de mărci poștale „Mircea cel Bătrân, 600 ani de la moarte”.
Conform site-ului oficial al Academiei Române, în cadrul sesiunii de comunicări vor lua cuvântul:
Cristian Hera, Președintele Academiei Române;Răzvan Theodorescu, Președintele Secției de arte, arhitectură și audiovizual;Viorel Spinei, Vicepreședinte al Academiei Române;Ioan-Aurel Pop, Rectorul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca;Univ. Dr. Ionel Cândea, Membru corespondent al Academiei Române.
Mircea cel Bătrân s-a născut în 1355 şi a urcat pe tronul Țării Românești în 23 septembrie 1386, fiind al cincilea domnitor după Basarab Întemeietorul.
În tradiția medievală românească nu exista obiceiul numărării domnitorilor cu același nume, astfel că i s-a spus „cel Bătrân” cu sensul de „cel din vechime”, spre a fi deosebit de Mircea Ciobanul, care a domnit în veacul al XVI-lea. Fiu al lui Radu Vodă, Mircea a ajuns domn al Ţării Româneşti după moartea fratelui vitreg, Dan. Prin mama sa Calinichia, Mircea se înrudea cu familiile boierești din Oltenia, iar prin soție, doamna Mara, cu Władysław Jagiełło, regele Poloniei.

[cristiboss56]

Romfilatelia îl omagiază pe marele domnitor al Ţării Româneşti prin introducerea în circulaţie a emisiunii de mărci poștale Mircea cel Bătrân, 600 de ani de la moarte. Pe timbrul cu valoarea nominală de 8 lei este ilustrată statuia lui Mircea cel Bătrân aflată în patrimoniul Muzeului Național al Literaturii Române.
Opera aparține sculptorului Paul Vasilescu (1936-2012), un artist care s-a remarcat prin lucrările sale de artă monumentală și portretistică, informează Romfilatelia.
Pe colița dantelată a emisiunii de mărci poștale este reprodusă o frescă de la Biserica Brădetu (jud. Argeș), ctitorie a lui Mircea cel Bătrân, pe care domnitorul apare pictat alături de soția sa, doamna Mara.
Timbrul coliței dantelate are valoarea nominală de 16 lei.
Emisiunea de mărci poştale va fi lansată miercuri în cadrul sesiunii ştiinţifice comemorative organizată de Academia Română, intitulată: 600 de ani de la moartea Domnitorului Ţării Româneşti Mircea cel Bătrân (1418 – 2018)
Romfilatelia şi Academia Română nu sunt singurele instituţii care îi aduc un omagiu celui caracterizat de istoricul german Johannes Leunclavius drept „principe între creștini, cel mai viteaz și cel mai ager”. Mircea cel Bătrân a fost comemorat sâmbăta trecută în Arhiepiscopia Râmnicului prin Simpozionul Național „Voievodul Mircea cel Bătrân, apărător al dreptei credințe și ctitor de lăcașuri sfinte”, organizat la Centrul Eparhial.
De asemenea, miercuri, la șase secole de la trecerea la cele veșnice a domnitorului Mircea cel Bătrân, IPS Varsanufie va oficia Sfânta Liturghie și slujba de parastas la Mănăstirea Cozia, începând cu orele 9:30.
Mircea cel Bătrân s-a născut în 1355 şi a urcat pe tronul Țării Românești în 23 septembrie 1386, fiind al cincilea domnitor după Basarab Întemeietorul. În tradiția medievală românească nu exista obiceiul numărării domnitorilor cu același nume, astfel că i s-a spus „cel Bătrân” cu sensul de „cel din vechime”, spre a fi deosebit de Mircea Ciobanul, care a domnit în veacul al XVI-lea. Fiu al lui Radu Vodă, Mircea a ajuns domn al Ţării Româneşti după moartea fratelui vitreg, Dan. Prin mama sa Calinichia, Mircea se înrudea cu familiile boierești din Oltenia, iar prin soție, doamna Mara, cu Władysław Jagiełło, regele Poloniei.
Mircea cel Bătrân s-a remarcat prin realizări în plan politic, economic și cultural. Sub domnia sa, Țara Românească a ajuns la extinderea maximă pe care a cunoscut-o în istorie. Granițele începeau la vest cu feuda primită de la Sigismund de Luxemburg, în Banatul de Severin, în nord treceau peste Carpați, până la izvoarele Oltului, iar în est a cucerit Dobrogea, extinzându-și stăpânirea până la nord de Delta Dunării.
Domnitorul a promovat politici de bună vecinătate cu țările din jur. A acceptat să-i fie vasal regelui Ungariei, Sigismund de Luxemburg, însă monarhul maghiar i-a acordat ca feude Amlașul, Făgărașul și Banatul de Severin, dar și Castelul Bran sau domeniul Bologa. Relațiile cu Moldova au fost de asemenea cordiale, iar prin intermediul domnitorului Petru Mușat a reușit să încheie o alianță cu Polonia.
Mircea cel Bătrân s-a preocupat să centralizeze statul și să întărească capacitatea administrației de a colecta taxe și de a mobiliza ostași. A înzestrat armata, iar în punctele strategice ale țării a consolidat cetățile existente, sau a construit altele noi. O prioritate a domniei sale a fost stimularea schimburilor comerciale cu țările vecine, iar negustorilor din Brașov și Liov le-a acordat privilegii comerciale importante. Mircea cel Bătrân a stimulat activitatea economică prin emiterea de monede, care s-au răspândit în toate zonele controlate de domnitor.
De asemenea, domnitorul a ctitorit mănăstiri și biserici pe tot cuprinsul țării. Așezămintele religioase au devenit centre de cultură, prin activitatea copiștilor și caligrafilor, dar și prin înființarea unor școli de pictură bisericească.
Domnia lui Mircea cel Bătrân a coincis însă cu extinderea puterii Imperiului Otoman în Balcani. După câteva incursiuni ale turcilor la nord de Dunăre, a avut loc o expediție condusă de sultanul Baiazid I, care a vizat transformarea țării în provincie otomană. Înfruntarea decisivă de la Rovine din 10 octombrie 1394/17 mai 1395 s-a încheiat cu eșecul invadatorilor. Mircea s-a alăturat ulterior oștilor cruciate care încercau îndepărtarea turcilor din Europa, dar expediția de la Nicopol din 25 septembrie 1396, organizată de regele Sigismund cu participarea domnitorilor Țării Românești, Transilvaniei și a unor importante contingente burgunde și franceze, s-a încheiat printr-un dezastru pentru tabăra cruciaţilor.
Baiazid a căzut în mâinile rivalilor mongoli, iar Mircea și-a protejat țara în ultimii ani de viață prin implicarea în luptele pentru putere de la curtea otomană. Mircea cel Bătrân a murit în 31 ianuarie 1418 şi este înmormântat la mănăstirea Cozia.

[cristiboss56]

Ultimele statistici privind numărul conturilor de Facebook din Romania indică faptul că în prezent există peste 9 milioane de utilizatori, ceea ce evidenţiază importanţa acestei reţele de socializare în actul comunicării la nivel global. Dintre Eparhiile Patriarhiei Române 23 au pagini oficiale de Facebook.
Într-un cuvânt adresat în data de 30 iunie 2010, Părintele Patriarh Daniel a numit spaţiul virtual drept un Areopag al modernităţii şi a afirmat că Biserica trebuie să folosească reţelele de socializare în lucrarea ei pastoral-misionară.
Biserica noastră are datoria de a înţelege modul de funcționare al societății informaționale din zilele noastre, pentru a folosi cu discernământ mijloacele de comunicare spre a comunica valorile Ortodoxiei şi de a intra în rețelele de socializare pentru întâlnirea cu omul de astăzi, utilizator de noi tehnologii comunicaționale în Areopagul modernității.
Vă prezentăm lista Eparhiilor din cele 10 Mitropolii ale Patriarhiei Române care au pagină de Facebook:
Mitropolia Munteniei şi Dobrogei
Arhiepiscopia Tomisului
Arhiepiscopia Târgoviştei
Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului
Arhiepiscopia Buzăului şi Vrancei
Arhiepiscopia Dunării de Jos
Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor
Mitropolia Moldovei şi Bucovinei
Arhiepiscopia Iaşilor
Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor
Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului
Episcopia Huşilor
Mitropolia Ardealului
Arhiepiscopia Sibiului
Arhiepiscopia Alba Iuliei
Episcopia Devei şi Hunedoarei
Mitropolia Clujului, Maramureşului şi Sălajului
Episcopia Maramureşului şi Sătmarului
Mitropolia Olteniei
Arhiepiscopia Râmnicului
Mitropolia Banatului
Episcopia Caransebeșului
Mitropolia Basarabiei
Mitropolia Ortodoxă Română a Europei Occidentale și Meridionale
Episcopia Ortodoxă Română a Italiei
Mitropolia Ortodoxă Română a Germaniei, Europei Centrale și de Nord
Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord
Mitropolia Ortodoxă Română a celor două Americi

[cristiboss56]

Facultatea de Teologie Ortodoxă „Ilarion V. Felea” din Arad a stabilit, în cadrul consiliului profesoral desfăşurat recent, programul evenimentelor academice și culturale dedicate anul Centenarului Marii Uniri. Pe parcursul acestui an vor avea loc mai multe simpozioane naţionale dedicate evenimentului de la 1 decembrie 1918.
Programul este următorul:
14 mai: Simpozion Naţional Studenţesc şi Masteral: Contribuţia Bisericii Ortodoxe Române la făurirea unităţii de neam şi de credinţă. Participă studenţi şi masteranzi din cadrul Facultăţilor de Teologie Ortodoxă din Patriarhia Română.15 mai: Simpozion Naţional al Doctoranzilor: Unitatea de credinţă în Biserica Ortodoxă. Aspecte dogmatice, religios-morale şi canonice. Participă doctoranzi din cadrul Facultăţilor de Teologie Ortodoxă din Patriarhia Română.30-31 octombrie: Simpozion Naţional cu participarea Facultăţilor de Teologie Ortodoxă din Patriarhia Română sub genericul: Biserica Ortodoxă Română şi Marea Unire de la 1918. Contribuţia teologiei arădene.13 noiembrie: Concert de cântece patriotice şi folclorice sub genericul: Nu uita că eşti român, susţinut de cele două Coruri ale Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Arad în contextul Centenarului Marii Uniri – Sala Palatului Cultural Arad.12 decembrie: Concert de Colinde susţinut de cele două Coruri ale Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Arad – Sala Palatului Cultural Arad.
De asemenea, Facultatea va edita până în 1 noiembrie 2018 un volum de Studii Teologice şi Istorice intitulat Teologia Ortodoxă Română în slujirea Bisericii şi a ideilor naţionale. La acesta se vor adăuga articolele şi studiile care vor fi publicate pe tema Centenarului 1918-2018 în publicaţiile Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Arad.
Consiliul profesoral a fost prezidat de Pr. Cristinel Ioja, Decanul Facultății de Teologie.
În anul 2018 se împlinesc 100 ani de la Marea Unire. În acest sens, Biserica Ortodoxă Română organizează mai multe manifestări culturale şi religioase dedicate acestui eveniment. Anul 2018 a fost declarat în Patriarhia Română „Anul omagial al unităţii de credinţă şi de neam” şi „Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918”. Hotărârea a fost adoptată în şedinţa Sfântului Sinod din 29 octombrie 2016.