Noutati de la Centrul de Presa Basilica

[cristiboss56]

Sfinţirea Catedralei Mântuirii Neamului este programată pentru sfârşitul lunii noiembrie 2018. Ridicarea lăcaşului de cult este un deziderat al românilor de peste un secol. Până la marele eveniment, graficul de execuţie a lucrărilor prevede mai multe etape de construcţie.
‘În prezent lucrările sunt într-un stadiu destul de avansat, structura de rezistență a corpului principal al Catedralei până la cota +45 metri fiind finalizat în proporție de 90%, rămânând de realizat până în primăvara acestui an și zona altarului până la cota +45 metri. Pe alte fronturi de lucru, în special în zona critică a proiectului – Turla Principală, în prezent se execută lucrări la cota +62 metri și avem programat să finalizăm structura de rezistență din beton armat a Turlei Principale sau Pantocrator la cota +106 metri până la sfârșitul lunii iulie 2018’, a declarat pentru basilica.ro Ing. Vasile Crăcăoanu, Consilier Patriarhal la Sectorul monumente şi construcţii bisericeşti al Patriarhiei Române.
După realizarea structurii de rezistentă din beton armat, este programată începerea montajului structurii metalice a acoperișului, structură care în zona critică a proiectului (Turla Principală sau Pantocrator) se va monta începând cu luna iulie 2018 până la sfârșitul lunii septembrie 2018.
După montarea structurii metalice a acoperișului succed și lucrările aferente montajului învelitorii din cupru auriu, lucrări ce sunt programate a se încheia până la sfârșitul lunii noiembrie 2018.
Ferestrele lăcaşului de cult reprezentativ pentru spiritualitatea ortodoxă românească vor fi montate în mai multe etape. În prima etapă vor fi aşezate până la cota 45 metri, lucrarea fiind stabilită pentru sfârşitul lui iulie. De la cota 45 metri spre turle vor fi amplasate în a doua etapă, prevăzută pentru sfârşitul lunii octombrie.
De asemenea, în august – octombrie 2018 clopotele Catedralei Naţionale vor fi montate şi puse în funcţiune.
‘Clopotele vor fi aşezate pe poziţie în momentul în care lucrările de execuție a turlei clopotniţă vor ajunge la cota +60 metri. Operaţiunea se va desfăşura în luna mai a acestui an, după care lucrările vor continua la structura de rezistență a turlei. După realizarea structurii de rezistență, în interiorul turlei vor fi montate cele 3 structuri metalice pe care se vor amplasa cele 6 clopote ale Catedralei Naționale. Lucrările privind montarea şi punerea în funcţiune a clopotelor vor fi executate în perioada august – octombrie 2018’, a precizat Ing. Vasile Crăcăoanu.
Crucile vor fi aşezate pe turle spre finalul lunii octombrie, iar în aceeaşi perioadă vor fi montate şi uşile de bronz la intrările principale situate la cota zero.
Subsolurile adiacente Catedralei, care fac legătura între cota terenului și cota zero și pe care sunt prevăzute platformele cu scări pentru accesul în Catedrală, se vor executa, în funcție de posibilitățile tehnologice, începând cu această primăvară. Primele subsoluri realizate vor fi cele din partea vestică a obiectivului.
Evenimentul sfinţirii Catedralei Naţionale va avea loc în contextul sărbătoririi unui secol de la Marea Unire din 1918.

[cristiboss56]

Cotidianul Patriarhiei Române, Ziarul Lumina, împlineşte astăzi, 7 februarie 2018, 13 ani de apariţie neîntreruptă. Înființat la Iași, la inițiativa și cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel în vremea păstoririi ca Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, primul număr a fost lansat la București, în ziua în care vrednicul de pomenire Patriarh Teoctist împlinea 90 de ani.
În toată această perioadă, ziarul a reflectat atât actualitatea bisericească cu cele mai importante evenimente din Patriarhia Română, cât și pulsul societății în care trăim, prin relatarea de știri culturale și sociale.
De asemenea, a prezentat zilnic, atât în ediția tipărită, cât și în cea electronică, reportaje și documentare, articole de atitudine centrate pe problemele cu care se confruntă societatea românească, dar și numeroase răspunsuri duhovnicești.
Ancorat în realitatea prezentă, inclusiv în mediul virtual, Ziarul Lumina păstrează trecutul în edițiile tipărite, ce sunt surse valoroase de documentare pentru cercetătorii interesați de dinamica vieții religioase ori civile.
Astfel, dacă ediția online stă sub auspiciile efemerului, ediția tipărită, arhivată cu migală în biblioteci, centre eparhiale sau chiar parohii, va da mărturie peste veacuri de opera pastoral-misionară, social-filantropică și culturală a Bisericii Ortodoxe Române și a slujitorilor ei.
Cu sediul central la București, Ziarul Lumina are patru subredacții, la Iași, Cluj, Craiova și Timișoara, care se îngrijesc de edițiile regionale de Moldova, Transilvania, Oltenia și Banat.
Dovadă a articolelor bogate informațional, publicate în toată această perioadă, stau și numeroasele volume apărute în colecția Media Christiana, Seria Lumina a Editurii Trinitas, volume ce contribuie la îmbogățirea tezaurului cultural național.
Într-o lume secularizată, articolele din Ziarul Lumina sunt adevărate pilde pentru înțelegerea și aprecierea lucrurilor cu adevărat valoroase.

[cristiboss56]

În fiecare an, în sâmbăta dinaintea Duminicii Înfricoşătoarei Judecăţi, credincioşii aduc la Biserică ofrande pentru sufletele celor dragi trecuţi la Domnul. Cunoscută şi sub denumirea populară de Moşii de iarnă, această zi este un prilej de comemorare şi rugăciune pentru cei care „s-au săvârşit în dreapta credinţă”.
Părintele Alexander Schmemann referindu-se la pomenirea celor adormiţi spune: „Ne rugăm lui Dumnezeu să-i pomenească pe cei pe care noi îi pomenim şi facem aceasta tocmai pentru că îi iubim. Rugându-ne pentru ei, ne întâlnim cu ei în Hristos, Care este dragoste şi Care, pentru că este dragoste, înfrânge moartea, care este ultima biruinţă asupra înstrăinării şi lipsei de dragoste. În Hristos nu este diferenţă între cei vii şi cei morţi. El este Viaţa şi această Viaţă este lumina omului. Iubindu-L pe Hristos, îi iubim pe cei ce sunt în El; iubind pe cei ce sunt în El, Îl iubim pe Hristos: aceasta este legea Bisericii şi motivaţia pentru care se săvârşesc rugăciuni pentru cei adormiţi”.
În ziua sâmbetei Moşilor de iarnă, aşa cum spune Sinaxarul zilei din Triod, „dumnezeieştii Părinţi au hotărât pomenirea tuturor celor din veac adormiţi întru dreapta credinţă, în nădejdea învierii veşnice”.
A fost rânduită comemorarea în această sâmbătă, pentru că în ziua următoare este prăznuită cea de-a doua venire a Domnului, când are loc Înfricoşătoarea Judecată.
În acest sens Triodul ne spune că „prin aceasta Biserica înduplecă pe înfricoşătorul şi dreptul Judecător să aibă, faţă de suflete, obişnuita Sa milă şi să le aşeze întru desfătarea cea făgăduită”. Rugăciunea pentru cei adormiţi devine, astfel, o imagine a marii adunări eshatologice care va preceda Judecata, la care sperăm să dobândim cu toţii răspuns bun.
Sfinții Părinți au rânduit ca sâmbăta să se facă pomenirea celor adormiți, pentru că este ziua în care Hristos a stat cu trupul în mormânt și cu sufletul în iad, ca să-i elibereze pe drepții adormiți prin Învierea Sa, pe care o cinstim în fiecare duminică, ziua Învierii lui Hristos.

[cristiboss56]

Asociația „Vasiliada” aflată sub patronajul Arhiepiscopiei Craiovei, a prezentat recent rezultatele a două campanii transfrontaliere încheiate recent: „Opoziție comunitară împotriva evenimentelor dezastruoase” și „Reţeaua Şcolilor Sigure”.
Proiectele au fost derulate în parteneriat cu „Free Youth Center”, ONG din Bulgaria.
Ambele proiecte au avut scopul de „a pregăti oamenii din comunități cu privire la felul în care pot să intervină eficient în situația unor calamități naturale sau unor situații de urgență”, potrivit Pr. Adrian Stănulică, directorul Asociaţiei „Vasiliada” şi consilier social în cadrul Arhiepiscopiei Craiovei.
„Reţeaua Şcolilor Sigure” a vizat pregătirea oamenilor din școli: aproximativ zece mii persoane din 20 școli – cadre didactice, manageri ai unor unități de învățământ și elevi.
„Opoziție comunitară împotriva evenimentelor dezastruoase” s-a adresat comunităților locale, în special celor din mediul rural -10 localități doljene;
Ambele proiecte s-au desfășurat pe parcursul a 24 luni, din februarie 2016 până în februarie 2018, fiind cofinanțate prin Fondul European de Dezvoltare Regională.
Mai multe detalii puteți afla consultând site-ul oficial al Mitropoliei Olteniei.

[cristiboss56]

În Duminica Înfricoșătoarei Judecăți, membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române vor sluji după următorul program, transmis de Radio Trinitas:
Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, va participa la slujba Sfintei Liturghii ce va fi oficiată în Paraclisul „Sfântul Ierarh Grigorie Luminătorul” din Reședința Patriarhală.
Înaltpreasfințitul Părinte Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, va sluji în Parohia Arpașu de Sus, Protopopiatul Avrig.
Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, va sluji în Parohia Ceanu Mic, Protopopiatul Turda.
Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei, va sluji în Catedrala mitropolitană din Craiova.
Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului, va sluji în Parohia Diniaș din Protopopiatul Timișoara I.
Înaltpreasfințitul Părinte Petru, Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor, va sluji în Biserica „Sfânta Treime” din incinta Liceului „Prometeu” din Chișinău.
Înaltpreasfințitul Părinte Serafim, Mitropolitul Ortodox Român al Germaniei, Europei Centrale și de Nord, va sluji în parohia românească „Sfânta Înviere“ şi „Sf. Apostol Andrei“ din Viena, Austria.
Înaltpreasfințitul Părinte Nicolae, Mitropolitul Ortodox Român al celor două Americi, va sluji în parohia românească „Buna Vestire” din Olmsted Township, statul american Ohio.
Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei și Exarh patriarhal, va sluji la Catedrala Arhiepiscopală din Târgoviște.
Înaltpreasfințitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va sluji în Catedrala arhiepiscopală din Constanța.
Înaltpreasfințitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, va sluji în Parohia Ilișești, Protopopiatul Suceava 2.
Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, va sluji în Catedrala Reîntregirii din Alba Iulia.
Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, va sluji la Mănăstirea Frăsinei din judeţul Vâlcea.
Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, va sluji în Catedrala Arhiepiscopală din Roman.
Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, va sluji în parohia Șuici 1, Protopopiatul Curtea de Argeș.
Înaltpreasfințitul Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei, va sluji în Parohia „Sfântul Gheorghe” din orașul Nehoiu, județul Buzău.
Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, va sluji în Catedrala Arhiepiscopală din Galați.
Înaltpreasfințitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, va sluji în Parohia Ghioroc, Protopopiatul Deva.
Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Huşilor, va sluji în Biserica „Sfânta Parascheva“ din Vaslui.
Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, va sluji la Mănăstirea Poiana Mărului, județul Caraș-Severin.
Preasfințitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, va sluji în Biserica „Izvorul Tămăduirii” din Oradea.
Preasfințitul Părinte Iustin, Episcop Maramureşului şi Sătmarului, va sluji în Parohia „Soborul Sfinților 12 Apostoli” din Baia Mare.
Preasfințitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei, va sluji în Catedrala episcopală din Drobeta Turnu-Severin.
Preasfințitul Părinte Vincențiu, Episcopul Sloboziei și Călărașilor, va sluji în Parohia Lehliu Gară, Protopopiatul Lehliu.
Preasfințitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, va sluji în Parohia „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Bilbor, Protopopiatul Călimani, județul Harghita.
Preasfințitul Părinte Ambrozie, Episcopul Giurgiului, va efectua vizite pastorale în eparhie.
Preasfințitul Părinte Sebastian, Episcopul Slatinei și Romanaților, va sluji la Mănăstirea Brâncoveni din judeţul Olt.
Preasfințitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, va sluji la Biserica „Sfinții Împărați” din Tulcea.
Preasfințitul Părinte Petroniu, Episcopul Sălajului, va sluji în Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Zalău.
Preasfințitul Părinte Gurie, Episcopul Devei și Hunedoarei, va sluji în parohia Visca, Protopopiatul Deva.
Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Ortodox Român din Ungaria, va sluji în parohia românească Otlaca-Pustă din Protopopiatul Gyula, Ungaria.
Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Ortodox Român al Italiei, va sluji în Paraclisul „Adormirea Maicii Domnului” de la Sediul Eparhial din Roma, Italia.
Preasfințitul Părinte Timotei, Episcopul Ortodox Român al Spaniei și Portugaliei, va sluji în Catedrala Episcopală din Madrid, Spania.
Preasfințitul Părinte Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord, va sluji în parohia românească „Sântul Sfințit Mucenic Haralambie” din Kalmar, Suedia.
Preasfințitul Părinte Mihail, Episcopul Ortodox Român al Australiei și Noii Zeelande, va sluji în parohia românească „Sfinții Martiri Brâncoveni” din Sydney, Australia.
Preasfințitul Părinte Ioan Casian, Episcopul Ortodox Român al Canadei, va sluji la Catedrala Episcopală din Huși, județul Vaslui.
Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop vicar patriarhal, va sluji la Mănăstirea Antim din Capitală.
Preasfințitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop vicar patriarhal, va sluji în Catedrala Patriarhală.
Preasfințitul Timotei Prahoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, va sluji la Mănăstirea „Radu Vodă” din Capitală.
Preasfințitul Părinte Ilarion Făgărășanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, va sluji în parohia Tălmaciu, județul Sibiu.
Preasfințitul Părinte Paisie Lugojanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, va sluji în Parohia Ghiroda Veche din Protopopiatul Timișoara II.
Preasfințitul Părinte Antonie de Orhei, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului, va sluji la paraclisul mitropolitan „Sfântul Ioan Teologul” din Chișinău.
Preasfințitul Părinte Marc Nemțeanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și Meridionale, va sluji în parohia românească „Sfântul Iosif” din Bordeaux, Franţa.
Preasfințitul Părinte Sofian Brașoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei și Luxemburgului, va sluji la Capela „Sfântul Siluan” de la Centru Bisericesc din München, Germania.
Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, va sluji la Mănăstirea Catrinari – Panaci din judeţul Suceava.
Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Aradului, va sluji în parohia Șagu, Protopopiatul Arad.

[cristiboss56]

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a spus că Evanghelia Duminicii Înfricoşătoarei Judecăţi a inspirat în mod deosebit lucrarea filantropică a Bisericii prin care s-a dezvoltat o civilizație creștină a carității. ‘Cei care au fost milostivi față de oameni în istorie vor fi binecuvântaţi de Dumnezeu în eternitate’, a subliniat duminică Preafericirea Sa și a atras atenția asupra faptului că ‘nimeni nu poate intra în Împărăţia lui Dumnezeu ocolind pe aproapele său’.
„Evanghelia de astăzi a motivat atât milostenia credincioşilor ca persoane individuale, cât şi apariţia instituţiilor de caritate ale Bisericii din primele veacuri, începând mai întâi în Răsărit şi apoi în Apus, când Biserica a organizat case pentru străini, cămine pentru copii orfani şi cămine pentru bătrâni, spitale pentru bolnavi şi cantine pentru săraci”, a adăugat Părintele Patriarh.
Biserica Ortodoxă Română este un actor principal în sprijinirea celor aflați în suferință. Peste 700 instituții sociale funcționează în Eparhiile Patriarhiei Române. Tot în cadrul Bisericii există 45 instituţii de tip medical şi farmaceutic care oferă servicii gratuite sau compensate, în funcţie de caz.
Numai în Arhiepiscopia Bucureștilor valoarea totală a ajutoarelor materiale şi financiare acordate în anul 2017 a fost de aproximativ șapte milioane lei.
Despre această operă caritabilă desfășurată în Biserică, Patriarhul Daniel a spus că „dacă nu este alimentată de rugăciune, ca relaţie a omului cu Dumnezeu Cel milostiv, riscă să fie redusă la o etică socială secularizată, lipsită de perspectiva iubirii şi a bucuriei eterne din Împărăţia Preasfintei Treimi şi a tuturor sfinţilor”.
„Chiar şi statele europene moderne, unele fiind azi foarte secularizate, deşi au uitat în mare parte că Evanghelia iubirii milostive a fost sursa solidarităţii sociale, au preluat, de fapt, din lumina Evangheliei mesajul responsabilităţii pentru oamenii care se află în suferinţă, în nevoi, în boală şi în singurătate”, a precizat Patriarhul.
Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a participat la Sfânta Liturghie oficiată în Paraclisul „Sfântul Grigorie Luminătorul” al Reședinței Patriarhale.
Referitor la Judecata Universală, prezentată în evanghelia Duminicii lăsatului sec de carne (Mt. 25:31-46), Părintele Patriarh a spus că este „completă, definitivă și înfricoşătoare”. Ea este înfricoșătoare prin contextul, forma şi conţinutul ei:
„Mai întâi, este înfricoşătoare prin tulburările din univers care o preced: «Soarele se va întuneca şi luna nu va mai da lumina ei, iar stelele vor cădea din cer şi puterile cerurilor se vor zgudui»” (Matei 24, 29).
„În al doilea rând, este înfricoşătoare prin forma ei, adică prin solemnitatea şi universalitatea ei, deoarece Mântuitorul Iisus Hristos vine în slavă şi cu putere multă, împreună cu sfinţii îngeri ca să judece toate neamurile, adică toate generaţiile şi toate popoarele”.
„În al treilea rând, această judecată este înfricoşătoare şi prin conţinutul ei neprevăzut pe care-l descoperă. Nimeni, nici cei milostivi, nici cei nemilostivi, nu se aştepta să afle că în oamenii flămânzi şi însetaţi, în oamenii străini şi săraci, în oamenii bolnavi şi în oamenii întemniţaţi era tainic prezent Iisus Hristos, Dumnezeu-Omul”.
Deși va fi înfricoșătoare pentru toți, „iubirea va reprezenta criteriul ultim al Judecăţii Universale”, de aceea, „câtă iubire milostivă a arătat un om în viaţa sa pe pământ, atâta binecuvântare va primi el în bucuria iubirii veşnice a Preasfintei Treimi din Împărăţia cerurilor”. Mântuirea ține de felul cum folosim libertatea:
„Evanghelia de astăzi ne pune în faţă problema libertăţii noastre. Şi anume, cum folosim libertatea noastră în timpul vieţii pământeşti? Am folosit libertatea noastră ca să cultivăm iubirea milostivă ori am confundat libertatea cu indiferenţa şi nepăsarea, cu autosuficienţa şi egoismul? Deci, numai când săvârşim binele suntem cu adevărat liberi şi trăim viaţa ca fiind binecuvântare de la Dumnezeu”.
În același context, al pregătirii pentru a doua venire a Mântuitorului prin iubire, milostenie și fapte bune, Preafericirea Sa a avertizat că „Nu e suficient să nu faci rău nimănui, ci trebuie să faci bine multora”, deoarece „Hristos este tainic prezent în fiecare om care suferă”.
„Sfântul Ioan Gură de Aur ne arată că Mântuitorul nu a spus: «Am fost bolnav şi nu m-aţi vindecat sau am fost în temniţă şi nu m-aţi eliberat, ci am fost bolnav şi în temniţă şi nu m-aţi cercetat». Adică, Dumnezeu nu ne cere să facem ceea ce întrece puterile noastre, nu ne cere să îl vindecăm pe cel bolnav, ci să îl cercetăm, să fim alături de el în singurătatea şi suferinţa lui, chiar dacă nu putem schimba imediat situaţia în care se află”, a explicat Patriarhul.
Patriarhul României a spus că în multe feluri şi în multe ocazii putem arăta iubire milostivă semenilor care au nevoie de ajutorul nostru, iar „când arătăm iubire milostivă şi smerită în jurul nostru, devenim mâinile iubirii milostive a lui Dumnezeu pentru oameni, spre slava Lui, bucuria celor ajutaţi şi mântuirea noastră”.

[cristiboss56]

Potrivit rânduielii bisericeşti, înainte de începerea Postului Mare, parcurgem o săptămână pregătitoare, de trecere, numită în popor Săptămâna brânzei. Începând de astăzi, în această săptămână nu se mai consumă carne şi se face dezlegare la ouă, lapte, brânză şi peşte, inclusiv în zilele de miercuri şi vineri.
Rânduiala liturgică a acestei perioade primeşte unele conotaţii specifice Postului Mare. La Utrenie apare cântarea „Aliluia”, cu metanii, în loc de „Dumnezeu este Domnul”, precum şi binecunoscuta rugăciune a Sfântului Efrem Sirul, „Doamne și stăpânul vieții mele”, la Pavecerniţă și alte slujbe.
De asemenea, zilele de miercuri și vineri ale acestei săptămâni sunt aliturgice, sintagmă care arată că nu se săvârșește nici una din cele trei Sfinte Liturghii ale cultului ortodox. În aceste zile nici nu se împărtășește nimeni cu Sfintele Taine, cu excepția celor aflați în primejdie de moarte.
Spre finalul săptămânii, sâmbătă, Biserica a rânduit proslăvirea tuturor bărbaţilor şi femeilor care s-au nevoit prin viață ascetică, post și rugă*ciune. Această sâmbătă este numită a Sfinţilor Cuvioşi.