Oastea Domnului: ortodocși sau eretici?

[simpllu]

Jonny, sper să ajungi să înțelegi că zdrăngăneala nu aduce niciun folos, e impersonală, îți trezește simțurile și nu te ajută să te aduni/interiorizezi, exact contrar trăirii ortodoxe.

"Scopul cântării duhovniceşti (bisericeşti) este de a ne scoate din lumea simţurilor, din lumea căzută în care trăim şi de a ne transpune în nişte realităţi duhovniceşti transcendente. [...] Nu tot ceea ce se prezintă sub numele de cântare bisericească, din păcate, este cântare dreptslăvitoare (intonaţie, mesajul cântării). Cântarea bisericească, iconografia, precum şi multe din practicile Tradiţiei ortodoxe, au suferit trasformări bolnăvicioase care, de cele mai multe ori, au tendinţa, subtil, de a ne scoate de pe cale."

Ion Minoiu, despre cântarea bisericească: https://www.youtube.com/watch?v=h9MyM8KplUU&t=9m10s

Cu zdrăgăneala nu vei putea ajunge la: https://www.crestinortodox.ro/forum/...ote=1&p=659049

[Jonnyw2013]

În prealabil postat de simpllu

Jonny, sper să ajungi să înțelegi că zdrăngăneala nu aduce niciun folos, e impersonală, îți trezește simțurile și nu te ajută să te aduni/interiorizezi, exact contrar trăirii ortodoxe.

"Scopul cântării duhovniceşti (bisericeşti) este de a ne scoate din lumea simţurilor, din lumea căzută în care trăim şi de a ne transpune în nişte realităţi duhovniceşti transcendente. [...] Nu tot ceea ce se prezintă sub numele de cântare bisericească, din păcate, este cântare dreptslăvitoare (intonaţie, mesajul cântării). Cântarea bisericească, iconografia, precum şi multe din practicile Tradiţiei ortodoxe, au suferit trasformări bolnăvicioase care, de cele mai multe ori, au tendinţa, subtil, de a ne scoate de pe cale."

Ion Minoiu, despre cântarea bisericească: https://www.youtube.com/watch?v=h9MyM8KplUU&t=9m10s

[/url]

Nu ma mai repet odata ti-am raspuns detaliat aici la mesajul : https://www.crestinortodox.ro/forum/...7&postcount=23

[simpllu]

În prealabil postat de Jonnyw2013

Nu ma mai repet odata ti-am raspuns detaliat aici la mesajul : https://www.crestinortodox.ro/forum/...7&postcount=23

Tipic sectar! Un argument din învățătura Bisericii ai? Sau preferi să te faci că plouă?

[Jonnyw2013]

În prealabil postat de simpllu

Tipic sectar! Un argument din învățătura Bisericii ai? Sau preferi să te faci că plouă?

E tipic sectar daca ti-am adus un argument concret din Biblie,si nu interpretari omenesti?
Sa modificam psalmul frate ! Sa facem o cerere ceva? :-)

[simpllu]

În prealabil postat de Jonnyw2013

E tipic sectar daca ti-am adus un argument concret din Biblie,si nu interpretari omenesti?
Sa modificam psalmul frate ! Sa facem o cerere ceva? :-)

Și uite așa propiile convingeri, care se hrănesc cu un citat din VT, sunt mai presus de învățătura Bisericii.

[simpllu]

Cântarea bisericească fixează cel mai bine învăţătura dogmatică şi tradiţia creştină

http://ziarullumina.ro/cantarea-bise...ina-37409.html

Cântarea bisericească în veacurile primare

Deci, nu numai s-au rugat, ci au şi cântat realmente, cum se cânta la Templul iudaic. De altfel, Noul Testament relatează în multe locuri că primii creştini, fie acasă, fie în adunările comune, foloseau cântarea religioasă. Fundamentele sunt şi îndemnurile marelui Apostol Pavel către creştinii din diverse comunităţi: „Vorbiţi între voi în psalmi şi în laude şi în cântări duhovniceşti“ sau „cântaţi în inimile voastre lui Dumnezeu, mulţumindu-I în psalmi, în laude şi în cântări duhovniceşti“ (Efeseni 5, 19 şi Coloseni 3, 16).

[simpllu]

Muzica şi Sfinţii Părinţi ai Bisericii

Toţi Sfinţii Părinţi pledează pentru o cântare frumoasă, duhovnicească, izvorâtă din adâncul sufletului, executată cu bună cuviinţă, numai cu vocea umană, renunţând la „zgomotul“ instrumentelor în favoarea câştigului duhovnicesc, fiind executată „cu o singură gură şi o singură inimă“, cu multă simţire, nesilindu-se firea spre răcnire.

Dacă noua religie (creştinismul) s-a înfiripat la început în mediul evreiesc al Templului, era firesc să se folosească de muzica sau de cântările iudaice, evitând instrumentele sau dansurile, pe care Biserica creştină de atunci, dar şi de mai târziu le-a exclus din cultul ei, recomandând prin excelenţă cântarea vocală, recomandare pe care o vom găsi la majoritatea Sfinţilor Părinţi creştini.

Celebre sunt Canoanele 15 şi 59 ale sinodului local din Laodiceea din secolul al IV-lea, precum şi Canonul 75 al Sinodului Trulan din 691. Primul recomandă poporului drept-credincios, care participă la cântarea în biserică, să asculte de psalţii sau cântăreţii canonici, care erau desemnaţi special să conducă organizat cântarea; al doilea interzicea întrebuinţarea imnurilor particulare în biserică, aceasta din grija de a nu se infesta cântarea şi imnografia creştină cu creaţii, conţinând idei păgâne sau eretice; al treilea recomanda celor ce se află în biserică pentru a cânta „să nu se folosească de strigăte netocmite, silind firea spre răcnire, nici să adauge ceva în afară de cele ce sunt rânduite de Biserică şi care nu-i sunt potrivite, nici cuviincioase, ci cu multă luare aminte şi smerenie să aducă laude lui Dumnezeu, Cel ce veghează asupra celor ascunse, căci Sfântul Cuvânt a învăţat pe fiii lui Israel să fie cucernici“.

[simpllu]

„Şi textul, şi melodia trebuie să predispună la rugăciune…“

„Nu orice compoziţie muzicală merită calificativul liturgică sau bisericească. Nu orice muzică profană se potriveşte cu spaţiul eclezial“, zicea regretatul preot, profesor, compozitor şi dirijor sibian, Gheorghe Şoima (1911-1985), într-o carte intitulată „Funcţiunile muzicii liturgice“ (Sibiu, 1945).

Biserica creştină a refuzat şi a respins întotdeauna efectele de tip teatral, spectaculoase şi, în general, orice cântare care nu concordă cu atmosfera de religiozitate, de reculegere în smerenie, de rugăciune a cultului ortodox. Sfinţii Părinţi - răsăriteni şi apuseni - au luat permanent atitudine împotriva cântării nepotrivite, pernicioase, teatrale şi mai ales împotriva acelei muzici sau melodii care nu concordă cu frumuseţea şi doctrina textului liturgic, nemaivorbind de prozodie, adică de potrivirea ideii textului cu accentele tonice şi ritmice ale unei melodii, aşa încât să ne placă deopotrivă şi una, şi alta, adică şi textul, şi melodia, în aceeaşi măsură, căci altfel, îi dăm dreptate Fericitului Augustin, care spunea că „dacă îmi place mai mult muzica decât conţinutul, este deja un păcat“.

Deci şi textul, şi melodia trebuie să predispună la rugăciune.

[Penticostalul Traditional]

În prealabil postat de simpllu

Cântarea bisericească în veacurile primare

Deci, nu numai s-au rugat, ci au şi cântat realmente, cum se cânta la Templul iudaic.

In Templul iudaic se canta cu instrumente. Inca de la Sfintirea Templului, din timpul lui Solomon:
2 Paralipomena 5:11-13 După ce au ieşit preoţii din Sfânta, căci toţi preoţii care se aflau acolo se sfinţiseră, fără să se ţină seamă de rând, şi când toţi leviţii care erau cântăreţi, Asaf, Heman, Iedutun, fiii lor şi fraţii lor - îmbrăcaţi în vison, şi cu chimbale, chitare şi harfe au stat în partea de răsărit a jertfelnicului şi împreună cu ei au stat o sută douăzeci de preoţi care trâmbiţau din trâmbiţe Şi îndată ce aceia care sunau din trâmbiţe şi cei care cântau, uniţi într-un singur glas ca să slăvească şi să laude pe Domnul, au făcut să răsune trâmbiţele, chitarele şi celelalte instrumente muzicale, şi au slăvit pe Domnul, zicând: "Căci El este bun, că în veac este mila Lui!", atunci templul Domnului s-a umplut de norul slavei Lui

[simpllu]

Și continuă: ”De altfel, Noul Testament relatează în multe locuri că primii creştini, fie acasă, fie în adunările comune, foloseau cântarea religioasă. Fundamentele sunt şi îndemnurile marelui Apostol Pavel către creştinii din diverse comunităţi: „Vorbiţi între voi în psalmi şi în laude şi în cântări duhovniceşti“ sau „cântaţi în inimile voastre lui Dumnezeu, mulţumindu-I în psalmi, în laude şi în cântări duhovniceşti“ (Efeseni 5, 19 şi Coloseni 3, 16). ”


Aștept referințe din NT și din Tradiția Bisericii.