Universul

[Krautrock]

În prealabil postat de Demetrius

Nu poate fi adevarat(dpmdv). Asta ar insemna ca eu(care am 72kg pe cantar), la viteza de 36km/h(ca in cursa atletica de 100m plat) ar trebui sa am macar cu 1kg mai mult, ceea ce e incorect, caci in realitate ar trebui sa am mai putin datorita materiei consumate pentru efort.

Nu aveti dreptate. La viteza de 36 km/h care inseamna 10 m/s, dumneavoastra aveti 72,0000024 kg, adica cu aproximativ 2 miligrame mai mult. Atunci cand ati facut calculele nu ati transformat vitezele in unitati din sistemul international, adica in m/s si ati gresit rau la calcule.

În prealabil postat de Demetrius

Interpretezi mecanic niste termeni pe care-i bagi incorect in formule de calcul cuantic/relativ.

Aceasta nu e fizica cuantica, ci relativista, iar ele de obicei nu se combina si mai ales, nu se confunda.

În prealabil postat de Demetrius

Nu cunosc formula de mai sus, dar cred ca se refera mai exact nu la cresterea masei (care se masoara in repaus 0), ci cresterea fortei de impact a masei de repaus proportional(cat se poate de logic) cu viteza de deplasare; asadar formula nu se aplica aici.

Ei, acum cunoasteti formula! Cat despre ceea ce spuneti aici e fals, deoarece "m" e masa de miscare a unui corp, ca fiind diferita de "m0" care e masa de repaus. Cat despre forta de impact, trebuie sa va atrag atentia ca "forta" e altceva decat "masa". Forta e o masura a interactiunii corpurilor, iar masa e o masura a inertiei. Cunoasteti probabil din liceu formula F=m*a prin care definim forta ca produsul dintre masa si acceleratie.

În prealabil postat de Demetrius

Mi se pare tot mai evident ca teleportarea se refera la descompunere materiei in informatia de baza imateriala prin excluderea bossonului Higgs, informatie care, neavand masa(fara bossonul Higgs) se poate transmite instantaneu(nu stiu in ce mod, dar nu conteaza deloc ce nu stiu eu) in alte spatii si dimensiuni, unde se recompune prin adaos de materie prin particula Higgs tot intr-un accelerator identic cu CERN.

Mie nu mi se pare deloc evident si prin urmare n-am de gand sa va accept ideea fara sa va cer si sa o demonstrati.

În prealabil postat de Demetrius

Da, admit ca e curajoasa exprimarea daca ne limitam doar la simturile noastre trupesti, adica daca ramanem orbi. E important sa cautam si dincolo de simturi prin meditatii ziditoare, adica conform indicatiei boldate:

27. Apoi a zis lui Toma: Adu degetul tău încoace şi vezi mâinile Mele şi adu mâna ta şi o pune în coasta Mea şi nu fi necredincios ci credincios.(In20,27)

Ce-mi pasa mie ce i-a zis Iisus lui Toma. Si chiar daca mi-ar pasa, nu m-as sfii sa sustin ca i-a zis o prostie. Pentru ca dincolo de toata istoria in care Toma a cerut o dovada palpabila ca mentorul sau spiritual a inviat, ramane ideea idioata ca ar trebui sa crezi anumite lucruri fara sa ai nevoie de dovezi. Nu zic, una e sa ai incredere in cineva si alta e sa fii credul. N-am sa ma apuc acum sa ma indoiesc de faptul ca dentistul meu stie sa trateze o carie dentara deoarece exista suficienti pacienti pe care el i-a tratat pentru ca eu sa am incredere in el. Dar nu-mi cereti sa cred ca un individ a inviat fara sa imi permiteti sa vad daca intr-adevar el a fost mort (adica a crapat de tot si a inceput sa se descompuna). Si asta mai ales daca nici macar nu avem niste dovezi serioase ca acest individ a existat vreodata. Sa nu-mi spuneti ca Biblia e o dovada credibila. Nu-mi pasa de ea. Vreau ceva mai credibil. Chiar mai credibil decat si-ar fi imaginat vreodata acel personaj fictiv pe nume Toma.

În prealabil postat de Demetrius

Am presupus si noi vreo 6 ani ca exista Mos Craciun si am organizat an de an o regie atat de "reala" incat fiica noastra s-a contrazis pentru Mos Craciun cu toate grupele de la gradinitza(ea fiind la grupa mare) si cu cele mai bune prietene ale sale(de aceeasi varsta), pana dupa-amiaza, cand m-a rugat cu vocea gatuita sa-i spun adevarul, iar eu, ca un prost, l-am desfiintat pe Mos Craciunul pe care i l-am nascut in sufletul ei an de an.

Fiica dumneavoastra avea mintea suficient de maleabila sa renunte la credinta in Mos Craciun. De la o anumita varsta e insa mai greu sa renunti la Mos Craciunul din ceruri, mai ales ca cea mai mare autoritate pe care ai accepta sa o iei in considerare e fie Biblia, fie Biserica, fie vreun guru religios. Iar aceste autoritati supreme nu vor sustine niciodata ca Mos Craciun din ceruri nu exista. Asa ca dumneavoastra nu aveti pe nimeni care sa va explice ca lucrurile stau altfel. De aceea exista atat de putini oameni religiosi care devin atei.

În prealabil postat de Demetrius

Realitatea asta(de care vorbesti) de la care ne facem planuri de asteptare este total deformata de chiar asteptarile noastre care sunt "idolizate" de dorintele noastre, care la randul lor nu tin cont de realitate, ci de slabiciunile(sau patimile) noastre trupesti.
De aceea realitatea asta e "desharta".

Metoda stiintifica tocmai asta face, incearca sa elibereze cunoasterea de subiectivism prin aplicarea unor reguli stricte de gandire si de cercetare. Ea cere dovezi, ea necesita verificare si ea presupune posibilitatea reproducerii intocmai a conditiilor in care se produce un fenomen, adica repetabilitatea unui experiment.

[nogura]

[quote=Krautrock

Metoda stiintifica tocmai asta face, incearca sa elibereze cunoasterea de subiectivism prin aplicarea unor reguli stricte de gandire si de cercetare. Ea cere dovezi, ea necesita verificare si ea presupune posibilitatea reproducerii intocmai a conditiilor in care se produce un fenomen, adica repetabilitatea unui experiment.[/QUOTE]

Daca fenomenul se numeste "aparitia vietii", ce metoda/metode stiintifice exista la baza ?
Ce dovezi exista pentru aparitia din neviu, asa cum se sustine, ce posibiitate de reproducere a acestui fenomen s-a finalizat cu aparitia vietii din ceva neviu, pana acum ?

[Demetrius]

În prealabil postat de nogura

Daca fenomenul se numeste "aparitia vietii", ce metoda/metode stiintifice exista la baza ?
Ce dovezi exista pentru aparitia din neviu, asa cum se sustine, ce posibiitate de reproducere a acestui fenomen s-a finalizat cu aparitia vietii din ceva neviu, pana acum ?

Frumoasa punctare!

Acest fenomen cred ca se reproduce live permanent in prezenta noastra fara sa-l putem deslusi deoarece nu este de tip "bingo", ci cu evolutie foarte indelungata, asa cum este dintotdeauna; nu a aparut o data si gata. Conditiile sunt mereu indeplinite.

Aparitia vietii din neviu este un proces natural, cursiv si continuu, cu durata de (cel putin) cateva sute de ani; pana acum nici nu i-am descoperit/depistat etapele.(Parerea mea)

[zonepeplay]

Tocmai asta e problema, ca nimeni nu intelege ca toata aceasta materie si energie nu a aparut de nicaieri alandala, iar teoria big bangului desi in ultima vreme nu mai este atat de plauzibila ea certifica foarte bine existenta lui Dumnezeu, fiindca din acel punct infim format din energie necreata, Dumnezeu a inceput crearea universului. Si nimic nu este entropie totul se intampla cu un anumit scop, rost.. Nu va puneti si voi intrebari dc suntem atat de complecsi, ca adn si structura fizica identica dar totusi diferiti?!, asta e pt ca avem suflete diferite, dar in fata lui Dumnezeu suntem egali, fiindca El ne iubeste pe toti la fel!
Credinta adevarata ne poate salva pe toti! Fiti constienti ca asta e pedeapsa noastra si ne meritam soarta sa traim aceasta viata plina de ispite! Si de aceea eu zic ca ar trebui sa traim mai mult decat sa intelegem!
Dumnezeu sa va ajute!

[Demetrius]

În prealabil postat de zonepeplay

...
Si de aceea eu zic ca ar trebui sa traim mai mult decat sa intelegem!
Dumnezeu sa va ajute!

Si duhului tau, Amin!
Apreciez mesajul tau din care am selectat doar o fraza pe care te rog s-o reformulezi.

[zonepeplay]

În prealabil postat de Demetrius

Si duhului tau, Amin!
Apreciez mesajul tau din care am selectat doar o fraza pe care te rog s-o reformulezi.

Vroiam sa zic ca, noi uitam sa mai fim oameni, sa avem sentimente, sa ne intelegem mai mult. Toti cautam raspunsuri teoretice care sa ne raspunda la intrebari, dar uitam sa-L mai simtim si sa-L cautam pe Dumnezeu!
De aceea omul smerit, simplu si cu credinta puternica in Dumnezeu va fi cel mai placut de Dumnezeu tot timpul!
Ganditiva doar la treptele rugaciunii.. de la rugaciunea verbala pana la cea contemplativa unde sufletul tau este in legatura directa cu Dumnezeu doar prin credinta desavarsita!

[Demetrius]

În prealabil postat de zonepeplay

Vroiam sa zic ca, noi uitam sa mai fim oameni, sa avem sentimente, sa ne intelegem mai mult. Toti cautam raspunsuri teoretice care sa ne raspunda la intrebari, dar uitam sa-L mai simtim si sa-L cautam pe Dumnezeu!
De aceea omul smerit, simplu si cu credinta puternica in Dumnezeu va fi cel mai placut de Dumnezeu tot timpul!
Ganditiva doar la treptele rugaciunii.. de la rugaciunea verbala pana la cea contemplativa unde sufletul tau este in legatura directa cu Dumnezeu doar prin credinta desavarsita!

A
Da, adica sa traim mai sentimental, mai in duh, mai adevarat.

[Krautrock]

În prealabil postat de zonepeplay

Vroiam sa zic ca, noi uitam sa mai fim oameni, sa avem sentimente, sa ne intelegem mai mult. Toti cautam raspunsuri teoretice care sa ne raspunda la intrebari, dar uitam sa-L mai simtim si sa-L cautam pe Dumnezeu!

A cauta raspunsuri la intrebarile pe care le avem si a incerca sa le ordonam, adica sa construim teorii, astfel incat ideile sa nu se desfasoare in mintea noastra haotic, nu cred ca e un lucru rau. Asta in niciun caz nu ne impiedica sa fim oameni si sa avem sentimente. Deci intre a cauta raspunsuri teoretice si a fi oameni nu cred ca exista nicio contradictie. Mai degraba omul care refuza sa isi foloseasca mintea in mod ordonat e un neom, pentru ca devine incapabil sa inteleaga, iar sentimentele sale sunt incontrolabile.

Problema e ca tocmai in ceea ce priveste ideea de Dumnezeu, in mintea oamenilor exista o dezordine totala. Nu avem nici macar un argument in ce priveste existenta lui si incercam sa-l impunem pe Dumnezeu in mintea altora prin: forta, inselatorie, frica si repetarea la nesfarsit a unor propozitii pe care le luam din start ca fiind adevarate si pe care daca altii ni le contesta, ne infuriem si dam drumul tuturor sentimentelor negative. Chiar si atunci cand credem ca am facut ordine in gandirea despre Dumnezeu, avem de fapt tot haos. Ce e unicitatea in fiinta si intreirea in persoana decat o incercare esuata de a explica ceva, adica o explicatie care nu explica nimic si in urma careia chiar recunoastem uneori ca n-am inteles nimic despre Dumnezeu? Iar daca o gandire haotica devine sursa unor sentimente, cum vor fi oare acestea din urma? Sa vedem: credinta oarba, extaz mistic, impulsul de a porni razboaie impotriva ereticilor, sentimentul ca faci parte dintre cei alesi etc.

Credinciosii se plang ca uneori oamenii obisnuiti pun in balanta numarul de biserici cu cel de spitale sau scoli care s-au construit in Romania dupa 1990. Desigur acest extaz religios al nostru a culminat cu construirea celebrei Catedrale pusa fata in fata cu un alt proiect megalomaniac, de asta data al lui Nicolae Ceausescu, e vorba de Casa Poporului. Ambele constructii denota ruperea de realitate a celor care le-au initiat si le-au dus la bun sfarsit. Ar fi fost mai bine sa se faca cu totul altceva.

Oare cautarea lui Dumnezeu despre care vorbiti nu e oare tocmai o incercare de rupere de realitate si de intrare intr-un haos al sentimentelor? Cred ca in ultimele decenii am inceput sa facem tot mai putina teorie, adica stiinta, iar asta e cea mai mare problema a noastra. Iar in paralel cu aceasta am devenit tot mai rai.