Noutati de la Centrul de Presa Basilica

[stefan florin]

În prealabil postat de cristiboss56

Vineri seara, în săptămâna a 5-a din Postul Mare, în cadrul deniei se citeşte Imnul Acatist sau, cum mai este cunoscut, Acatistul Bunei Vestiri.
Cântarea Imnului Acatist în săptămâna a 5-a din Postul Mare este corelată, potrivit sinaxarelor, cu eliberarea Constantinopolului de avari și perși, în 7 august 626, din timpul împăratului Heraclie. Pe când acesta se afla într-o expediție în Orient, departe de Constantinopol, barbarii au pornit atacul asupra Capitalei. Deși situația părea a fi fără scăpare, Patriarhul Serghie, luminat de Duhul Sfânt, a organizat o serie de procesiuni pe zidurile cetății cu relicvele Sfintei Cruci, cu icoana „nefăcută de mână” a lui Hristos și cu veșmântul Maicii Domnului. De asemenea, a încurajat tot poporul în luptă și a îndemnat clerul să intensifice rugăciunile de implorare către Născătoarea de Dumnezeu. Râvna locuitorilor, alimentată de nădejdea că Maica Domnului îi va ajuta, a fost atât de intensă, încât a reușit să respingă atacurile inamicului și a pregătit terenul pentru contraatacul decisiv al lui Heraclie, care avea să meargă din victorie în victorie, până la recucerirea tuturor provinciilor luate de perși. În semn de recunoștință, poporul a cântat toată noaptea, în picioare, Imnul Acatist al Maicii Domnului în Biserica Fecioarei din Vlaherne. Din acel moment, 7 august a rămas zi de comemorare solemnă a ajutorului dat de Hristos „împotriva vrăjmașilor ce ne împresurau pe pământ și pe mare”.
Ulterior, s-a adăugat acestei zile și memoria altor asedii ale Constantinopolului din anii 677, 717, 718 și 860, făcând astfel din acest Acatist imnul prin excelență al încrederii poporului bizantin în ocrotirea Maicii Domnului.
Sinaxarul din Triod ne spune că prăznuim sărbătoarea de astăzi pentru toate aceste minuni ale Preacuratei Maicii lui Dumnezeu. Se numeşte Acatist pentru că atunci întreg poporul a cântat în noaptea aceea imnul Maicii Cuvântului stând în picioare, şi pentru că la toate celelalte icoase obişnuim să şedem, în timp ce icoasele acestea ale Maicii lui Dumnezeu le ascultăm toţi în picioare.
În lucrarea „Triodul explicat”, Makarios Simonopetritul afirmă că această comemorare nu este însemnată doar pentru locuitorii Constantinopolului din vechime, ci și pentru noi, cei care suntem asediați neîncetat de diferite *patimi.

Apărătoare Doamnă, pentru biruin*ță, mulțumiri, izbăvindu-ne din ne*voi, aducem ție, Născătoare de Dum*ne*zeu, noi, robii tăi. Ci, ca aceea ce ai stăpâni*re nebiruită, izbăvește-ne din toate ne**voile, ca să strigăm ție: Bu*cură-te, Mireasă, pururea Fecioară!
Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, miluieste-ne pe noi!

[cristiboss56]

În prealabil postat de stefan florin

Apărătoare Doamnă, pentru biruin*ță, mulțumiri, izbăvindu-ne din ne*voi, aducem ție, Născătoare de Dum*ne*zeu, noi, robii tăi. Ci, ca aceea ce ai stăpâni*re nebiruită, izbăvește-ne din toate ne**voile, ca să strigăm ție: Bu*cură-te, Mireasă, pururea Fecioară!
Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, miluieste-ne pe noi!

Amin , amin , amin !

[cristiboss56]

Am intrat în săptămâna a şasea a Postului Mare care ne pregăteşte pentru Sâmbăta lui Lazăr şi Duminica Floriilor, dar şi pentru Săptămâna Sfintelor Pătimiri. Această săptămână, fiind pregătitoare pentru Duminica Stâlpărilor sau a Floriilor, este numită şi „Săptămâna Stâlpărilor”.
Părintele Alexander Schmemann ne spune că tema şi tonul săptămânii sunt date încă de Duminică seara, la Vecernie: „Începând cu dragoste a şasea săptămână a cinstitului post, să aducem credincioşilor cântare înaintea prăznuirii stâlpilor Domnului Celui Ce vine în slavă cu puterea dumnezeirii în Ierusalim, ca să omoare moartea”.
În timpul celor şase zile premergătoare Sâmbetei lui Lazăr şi Duminicii Floriilor, slujbele Bisericii ne îndeamnă să fim urmăritori ai Domnului Iisus Hristos, după cum întâi El Însuşi ne vesteşte moartea prietenului Său, iar apoi începe călătoria Sa către Betania şi Ierusalim. Centrul atenţiei liturgice a săptămânii este Lazăr: boala sa, moartea sa, mâhnirea rudeniilor sale şi răspunsul lui Hristos la toate acestea. Astfel, Lunea auzim: „Astăzi, umblând Hristos pe lângă Iordan, I S-a arătat boala lui Lazăr…” Marţea: „Ieri şi astăzi a fost boala lui Lazăr…” Miercurea: „Astăzi Lazăr murind se îngroapă şi-l jelesc surorile…” Joi: „Două zile are astăzi Lazăr cel mort. În cele din urmă, Vinerea: „În ziua de mâine Domnul vine să ridice pe fratele cel mort (al Martei şi al Mariei)”.
Săptămâna a şasea este şi cea care încheie postul de 40 de zile. În acest sens părintele Makarios Simonopetritul spune: `Dacă privim cele 40 de zile propriu-zise ca o perioadă distinctă de Săptămâna Mare, Postul Mare se termină în seara de vineri a Săptămânii a VI-a. Dacă totuşi postul continuă până în Săptămâna Mare, începând din Sâmbăta lui Lazăr el dobândeşte o dimensiune diferită: din ascetic şi pedagogic el devine euharistie. Ambianţa lungilor cateheze duhovniceşti, pe care le dezvoltau imnologic şi formal slujbele Postului Mare, dispare pentru a face loc aşteptării arzătoare a Mirelui, ultimelor pregătiri înaintea venirii Lui şi asimilării mistagogice cu principalii protagonişti ai dramei ce va culmina în unirea cu Hristos Însuşi în moartea şi Învierea Sa”.

[cristiboss56]

Mitropolitul Iosif al Europei Occidentale și Meridionale și-a exprimat solidaritatea cu poporul francez, Biserica Romano-Catolică și Arhiepiscopia de Paris în urma incendiului izbucnit la Catedrala Notre-Dame din Paris.
„Suntem profund îndurerați de catastrofa care lovește capitala Franței”, a spus Înaltpreasfințitul Părinte Iosif în numele clerului și credincioșilor Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și Meridionale.
„Este vorba despre un simbol asumat ca reper mondial, dincolo de apartenență religioasă sau de convingeri”.
„Martoră peste veacuri a construirii Europei Creștine, în toată complexitatea istorică și culturală”, a adăugat Mitropolitul Iosif despre Catedrala Notre Dame din Paris, „se topește acum sub povara flăcărilor necruțătoare”.
„Suntem alături de Biserica Romano-Catolică și de întregul popor francez în aceste clipe de mare durere, trăind anticipat și noi pătimirile Mântuitorului”.
„Catedrala Notre-Dame de Paris, construită pe parcursul a 182 de ani, este mistuită de flăcări. Câte un minut pentru fiecare an de sudoare și jertfă au pecetluit ireversibil reperul în jurul căreia s-a reconstruit Parisul”, a adăugat Mitropolitul Iosif într-un comunicat remis Agenției de Știri Basilica.
„Să nu uităm însă că puterea simbolului este dincolo de ziduri și șarpante!”
„Această tragedie trebuie să ne facă mai responsabili în a prețui valorile, câtă vreme sunt vii și prezente în mijlocul nostru”.
„Focul nemilos aprinde în noi conștiința solidarității creștinilor și a cetățenilor lumii întregi, deoarece suntem puternici și prin asumarea simbolurilor dincolo de vremelnicia lor”.
Catedrala Notre-Dame din centrul Parisului a fost cuprinsă luni, 15 aprilie 2019, de flăcări, într-un incendiu puternic care a distrus celebrul monument parizian, unul dintre cele mai vizitate obiective turistice ale Franţei.

[cristiboss56]

Adunarea Episcopilor Ortodocși Canonici din Franța a publicat un mesaj de solidaritate cu poporul francez, „rănit în intimitatea ființei sale” ca urmare a incendiului care a izbucnit luni la Catedrala Notre-Dame din Paris.
În comunicat se menționează faptul că monumentul emblematic al Bisericii Catolice din Franța reprezintă un loc de reculegere și pelerinaj pentru ortodocși.
„Notre-Dame din Paris este mai mult decât o catedrală. Ea este un loc de întâlnire cu transcendența, un loc de dialog cu istoria și de speranță în infinit”.
În încheiere, episcopii ortodocși își exprimă sprijinul și se roagă pentru credincioșii și clerul Arhidiecezei romano-catolice din Paris, condus de Monseniorul Michel Aupetit

[cristiboss56]

Comunicatul Adunării Episcopilor Ortodocși din Franța: text integral
În această primă zi din Săptămâna Sfântă pentru frații și surorile noastre catolice, catedrala Notre-Dame din Paris tocmai a fost parțial distrusă de flăcări.
Această dramă teribilă este dincolo de înțelegere.
Uimirea face loc ororii. Dincolo de apartenența religioasă și confesională, acest monument emblematic al Bisericii Catolice din Franța vorbește imaginarului colectiv al lumii.
Ortodocșilor le face plăcere să se reculeagă acolo, cum ar fi în cazul serbării pomenirii Sfântului Dionisie din Paris ca semn al trecutului nostru comun sau să venereze sfânta coroană de spini.
Notre-Dame din Paris este mai mult decât o catedrală. Ea este un loc de întâlnire cu transcendența, un loc de dialog cu istoria și de speranță în infinit.
Această minune arhitecturală a străbătut veacurile, fiind o mărturie a greutăților vremilor, pentru a deveni simbolul identității Franței.
Credeam Notre-Dame a fi imuabilă. Distrugerea sa parțială ne afectează pe toți cu multă intensitate.
Împărtășim durerea fraților și surorilor noastre catolice care astăzi își pierd o parte din ei înșiși. Parizienii, francezii și împreună cu ei toată lumea sunt bulversați.
De asemenea, Adunarea Episcopilor Ortodocși din Franța își oferă întreg sprijinul ei și se roagă pentru un popor rănit în intimitatea ființei sale și, în special, pentru Arhiepiscopul de Paris, Monseniorul Michel Aupetit, pentru clerul și toți credincioșii săi care, în această zi Sfântă de Luni, trăiesc într-o profunzime cu totul specială taina Pătimirii, care, potrivit credinței noastre comune, nu este niciodată separată de Hristos cel Înviat.

[cristiboss56]

În prima parte a săptămânii Sfintelor Pătimiri vor începe pregătirile pentru prepararea şi sfinţirea Sfântului şi Marelui Mir în Biserica Ortodoxă Română.
Sfinţirea este o ceremonie specifică Bisericilor Autocefale. Sfântul şi Marele Mir este pregătit şi sfinţit în momentul în care cantitatea de mir existentă se apropie de epuizare, în funcţie de cerinţele lucrării pastorale şi misionare a Bisericii.
Când va avea loc sfinţirea Marelui Mir?
După prepararea Sfântului şi Marelui Mir, pe parcursul primelor zile din Săptămâna Sfintelor Pătimiri, sfinţirea va avea loc în Joia Mare, la Catedrala Patriarhală.
Ceremonialul se va desfăşura în cadrul Sfintei Liturghii a Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia.
Cine va oficia sfinţirea?
Slujba Sfintei Liturghii şi sfinţirea Marelui Mir vor fi oficiate de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu ierarhii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
Când este utlizat Sfântul şi Marele Mir?
Sfântul şi Marele Mir este utilizat la sfințirea bisericilor, antimiselor şi la oficierea Sfintei Taine a Mirungerii.
În vechime se folosea şi la ungerea împăraților, regilor, domnitorilor, la solemnitatea încoronării.
Din ce este alcătuit?
Sfântul şi Marele Mir este preparat din untdelemn de măsline şi vin natural, la care se adaugă esenţe şi aromate din diferite specii de plante, arbuşti şi răşini, cele mai multe provenind din Orient.
Când a fost sfinţit ultima oară?
În România, Sfântul şi Marele Mir a fost sfinţit ultima oară în anul 2010.