De ce a fost necesara jertfa lui Hristos.

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de Krautrock

Mantuire inseamna, presupun, eliberare de pacat.

Mantuire inseamna viziunea beatifica.

Pai daca n-ai facut nimic rau, te-ai nascut, de exemplu de doua minute, cum poti fi numit pacatos? Formula magica a teologiei e "pacatul originar". Insa acest pacat originar are implicatii morale foarte serioase. Aceasta inseamna ca un nou-nascut este vinovat pentru ceea ce au facut niste oameni pe care nu i-a cunoscut si cu care n-a avut nimic de impartit si care au trait cu cateva mii de ani inainte ca el sa se nasca.

Pacatul originar nu inseamna vinovatie personala, ci mostenire a unei stari detracate. Bolnavi putem ajunge in mai multe moduri. Fie expunandu-ne la factori de risc, si atunci suntem vinovati. Fie mostenind boala inca din sanul matern. Si atunci, noi personal, nu avem vina. Dar suntem la fel de bolnavi prin boala mostenita cum suntem prin boala dobandita. Fie prin alte moduri, de exemplu prin contagiune de la alti oameni care poarta microbii lumii acesteia. Rezultatul e acelasi: o stare rea, decazuta, bolnava, care ne impiedica sa fim pe deplin fericiti.

Desigur, cineva care sufera de o boala grava, mostenita, un copil cu sindrom Down, de exemplu, poate sa se bucure de un anumit grad de fericire. Dar noi, care suntem maturi, ne dam seama ca fericirea acestui copil este incompleta si l-am vrea vindecat, daca s-ar putea, ca sa ajunga la maturitatea fericirii.

Viziunea beatifica este cea care face diferenta dintre fericirea naturala, posibila chiar in viata aceasta si fericirea supranaturala, deplina. Or, pacatul originar singur, fara niciun alt pacat personal e suficient ca sa impiedice viziunea beatifica. Mantuirea.

Biblia spune ca am mancat din pomul cunostintei binelui si raului, deci ar trebui sa fim mai intelepti decat Adam).

Hotarand sa manance din acel pom, primii nostri parinti au ales nu sa fie mai destepti, ci sa isi defineasca singuri binele si raul. A cunoaste inseamna adesea, in limbaj biblic (limbajul evreilor de atunci) a poseda. Cunoasterea binelui si raului inseamna a poseda facultatea de a defini binele si raul. Or, aici e eroarea. De aceea Dumnezeu le interzisese sa manance din acel pom. Nu fiindca Dumnezeu ne vrea prosti, ci fiindca El stie ca, daca omul ajunge sa defineasca el insusi ce e bine si ce e rau, va ajunge repede la catastrofa. Daca fiecare dintre noi, ori noi toti la un loc stabilim ce e bine si ce e rau, iar aceste notiuni, venind de la oameni, nu mai sunt legate de transcendent, iese haloimis general. Vedeti bine ca atei foarte de treaba altfel, care nu ar face rau niciunei muste, ba chiar militeaza pentru salvarea planetei facand adaposturi pentru muste, promoveaza avortul. Eutanasia. Prelevarea de organe de la oameni in care bate inima. "Cunoasterea binelui si raului" inseamna moartea omului. Dar tatal nostru nu vrea moartea noastra, de aceea ne-a interzis aceasta "cunoastere" spunand ca, daca vom manca din acel pom, vom muri.

Un om la nastere e vinovat sau nu de ceea ce a facut Adam?

Nevinovat.

Pentru ca daca nu e vinovat cu nimic, nu e absolut deloc dator in aceasta privinta nimanui,

Prin 1997 ma aflam in Statele Unite cand un proces de pomina era prezentat si dezbatut pe toate canalele televiziunii. Un tip de vreo 50 de ani, in culmea carierei lui, un "barbat de succes" cum am spune, conducand o masina scumpa pentru care muncise din greu opreste, regulamentar, la culoarea rosie a semaforului in fata unei treceri de pietoni. Dar, ghinion: din spate, un drogat, un detracat, aproape un "homeless", conducand o gioarsa de masina, il loveste. Suficient incat masina carieristului sa loveasca un trecator care tocmai traversa la fel de regulamentar pe cat oprise carieristul. Spital, operatie, recuperare, sechele pentru toata viata. Se ajunge, dupa cum era de prevazut, la judecata. Bogatul trebuie sa plateasca o suma mai mare decat cea pe care o stransese pana atunci, dupa ani de munca. Pe langa ca i se ia tot in afara de minimul personal, i se popresc veniturile viitoare. "Masina dumitale mi-a nenorocit picioarele, prin urmare dumneata trebuie sa imi platesti picioarele, plus suferinta morala de a fi schilod" a fost logica procesuala, imbatabila, a victimei. Desigur, in principiu, bogatul se putea intoarce impotriva celui din spatele lui: cel cu adevarat vinovat, care cauzase toata nenorocirea. Doar ca nu era asigurat si nu era nimic de luat de la el: n-avea nici casa, nici cont in banca, nici venituri.

"Nu ai nicio vina, dar platesti": logica proceselor civile nu are prea mare legatura cu cea a proceselor penale. Ei bine, domnule, aici vroiam sa ajung: pare ca va obsedeaza problema vinovatiei, dar cu Pacatul Originar nu mai suntem in penal, suntem in civil. Platim, problema vinovatiei nu se pune.

[Moroco]

Jertfa Domnului a fost necesară pentru ca omul păcătos să nu tot moară negreşit în păcatele sale căutând mereu să se mântuie pe sine nepricepând că astfel se va pierde. Prin moartea şi învierea Domnului omul păcătos a primit Calea şi darul vieţii adevărate adică să poată să trăiască omul nu pentru sine şi pentru păcatele sale şi pentru mântuirea lui proprie şi personală ci pentru Dumnezeu şi pentru Cel ce şi-a dat viaţa pentru el, pe Cruce, aşteptând şi primind iubirea mântuitoare şi mângâietoare nu de la sine sau de la lume ci de la Dumnezeu.

A fost necesară pentru schimbarea sensului şi rostului vieţii omului.

În loc să mai tot trăiască omul pentru sine şi pentru păcatele sale şi pentru mântuirea sa primită de la lume sau de la sine însuşi, acum poate să trăiască pentru Cel ce şi-a dat Viaţa Sa, din iubire, pentru el, pentru om, poate să trăiască pentru fericirea vieţii omului în iubire şi milă de Hristos şi poate să fie statornic şi fidel Domnului şi vieţii curate şi sfinte până la infinit adică mereu.