0=2

[Demetrius]

În prealabil postat de Petru7

0=1+(-1)= lumină și întuneric = binele și răul
e^ix=cos(x)+isin(x)
0=totul

i e partea imaginară sau iubirea.

Luând în considerare că e^-ix=cos(x)-isin(x) și adunând obținem

e^ix+e^-ix=2cos(x) ,

Dacă x tinde la infinit atunci energia la plus infinitul iubirii adunată cu energia la minus infinitul iubirii face să dispară partea imaginară-iubirea și rezultatul e cuprins între [-1,1] ori 2.

Fără parte imaginară sau iubire dispare filozofia.

Ajungem la concluziona că 0 = totul ce tinde la un număr întrun interval [-2,2]

Și atunci închiși întrun interval fără iubire putem parafraza pe sf. Ap. Pavel : Fără Iubire nimic (nu) sunt și nimic (nu) e în mine și toate celelalte sunt nimic și chiar și credința la nimic nu-mi folosește.

Si asta e subiect de la NIP? Raspunzi tu(partial) in locul lui eusingur fiindca stii ce-a vrut sa zica? Interesant!

In orice caz explicatiile tale sunt compromise atat de analogia imaginarului(care-i omenesc!) cu iubirea, cat si de speculatia ca in suflet ar fi binele, cand de fapt: ”toata darea cea buna si tot darul desavarsit de Sus este coborand de la Tine, Parintele luminilor”, dar mai ales fiindca (Rom3,10-18).