Stiri-Spectacole-Evenimente

[cristiboss56]

ÎPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, este unul dintre cei mai cunoscuţi ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române despre care s-a stabilit că a fost turnător la Securitate. Acest lucru este confirmat de o decizie definitivă şi irevocabilă a Înaltei Curte de Casaţie şi Justiţie, din octombrie 2012.
Potrivit Deciziei CNSAS numărul 3.370 din 9 octombrie 2007, ÎPS Pimen, cu numele de mirean Vasile Zainea, este titularul dosarelor SIE 40160 şi I 993, iar potrivit celor consemnate în aceste dosare, „a fost utilizat ca informator de IJ Suceava sub numele conspirativ Sidorovici în perioada 1975-1977”.
În documentul citat, se arăta că „în perioada cât a funcţionat la Putna, a fost folosit uneori de organe în culegerea de informaţii despre unele elemente străine ce vizitau sau erau cazate la mănăstire” şi că datele obţinute le furniza verbal.
„După venirea sa la Suceava a fost atras şi mai mult la colaborare, iar informaţiile ce le obţinea le furnizează în scris, deşi nu este înregistrat la noi ca sursă”, se preciza în dosarul SIE 40160.
În decizia CNSAS se mai arăta că, după întoarcerea de la o specializare în Republica Federală Germania, la 30 iunie 1977, Vasile Zainea a fost înregistrat ca informator intern de DIE, cu scopul pregătirii lui „cu sarcini în exterior, având numele conspirativ Petru”.
„Anterior înregistrării ca informator intern, documentele confirmă preluarea titularului de serviciul de informaţii externe înainte de plecarea în RFG la sfârşitul anului 1976”, se mai arăta în decizia CNSAS, unde se preciza că dosarul personal de informator DIE a fost deschis la 20 noiembrie 1976.
Totodată, se menţiona că, în iulie 1977, Vasile Zainea a fost inclus într-o delegaţie a Patriarhiei Române care s-a deplasat în „Galaxia”, denumirea conspirativă a SUA, pentru a acţiona în cadrul „Riposta 77”.
În 22 ianuarie 1979, se propunea abandonarea informatorului întrucât acesta nu a reuşit să îndeplinească sarcinile informative cu care fusese trimis la Ierusalim, în Israel, revenind în ţară mult mai devreme din cauza imposibilităţii de adaptare la condiţiile climatice ale acelei zone. În urma unei aprobări a adjunctului ministrului de Interne, se propunea, în 28 februarie 1979, abandonarea informatorului Petru şi clasarea materialelor existente întrucât nu mai prezintă interes.
La dosar sunt mai multe extrase din note care ar fi fost semnate olograf de sursa Petru, o notă redactată olograf de sursa Sidorovici în care sunt prezentate mai multe discuţii avute cu diferite persoane în străinătate, dar şi unele aprecieri, cum ar fi cea despre situaţia Arhiepiscopiei Misionare din America.
Acolo, sursa Petru arăta că „sărăcia lucie” a Arhiepiscopiei este cauzată de faptul că Arhiepiscopul „nu poate să se încadreze în specificul vieţii americane” şi nu foloseşte posibilităţile specifice Americii de dobândire a celor necesare, cum ar fi primirea de donaţii în bani sau obiecte sau „folosirea bingo-ului, joc de noroc autorizat de stat şi pus sub controlul Bisericii ca o autoritate morală”.
În aceeaşi notă se menţiona că lipsa de colaborare între Arhiepiscop şi preoţi „se datorează şi faptului că Arhiepiscopul, când se duce în vizită canonică într-o parohie, mai întâi vizitează pe unii enoriaşi, ispitindu-i de comportarea preotului şi apoi se duce la preot”.
Într-o notă din 18 ianuarie 1975 semnată cu numele „Pr. Pimen” acesta explica în ce mod a adăpostit bagajele unui preot de la mănăstirea „Sf. Ioan” care urma să plece în SUA.
Totodată, la dosar există şi transcrierea unor extrase de pe banda de magnetofon ale aspectelor relatate de Petru, după misiunea din „Kogălniceanu”, numele conspirativ al RFG, dar şi un raport privind instructajul făcut lui Petru.
IPS Pimen Suceveanul a contestat decizia CNSAS şi a solicitat instanţei să o anuleze arătând că nu a avut niciun angajament scris cu aceste instituţii.
„Numele conspirative Sidorovici şi Petru din dosarele 40160 şi I 993 ale SIE au fost date pe proprie răspundere de foştii ofiţeri cu care am avut diferite discuţii sub pretextul activităţii bisericeşti (duhovniceşti) şi istorice”, arăta IPS Pimen în contestaţia depusă la instanţă.
ÎPS Pimen: „Dacă sunt aşa periculos, atunci puneţi-mi cătuşele pe mână! “
Despre această perioadă întunecată din viaţa sa, ÎPS Pimen a amintit în acelaşi interviu acordat publicaţiei BOR. Întrebat care a fost perioada cea mai dificilă din viaţa sa, el a răspuns:
„Tot când am fost stareţ şi ghid la Putna. Pentru că trebuia să ştii ce să vorbeşti, ce să spui fiecăruia care venea la mănăstire şi mai ales celor care veneau pentru muzeu, pentru vizitare.
Putna, fiind zonă de frontieră, era în vizorul Securităţii.
– Şi mi s-a spus: Părinte, dacă semnalaţi un pericol pentru securitatea naţională, să ne înştiinţaţi.
– Şi le-am răspuns: Dacă este vreun pericol pentru securitatea naţională, spun nu dumneavoastră, ci, potrivit rânduielii noastre bisericeşti, spun Patriarhului, iar Patriarhul spune Procurorului General al Statului.
Dar n-am văzut nici o manifestare duşmănoasă, periculoasă, pentru Securitatea Statului. Şi a fost foarte greu…
De exemplu, a venit în perioada aceea la mănăstirile Suceviţa, Voroneţ, Humor şi Moldoviţa un grup de fotografi străini, pentru un album care urma să fie editat în cadrul UNESCO. Au terminat lucrarea şi şi-au manifestat dorinţa să viziteze Putna.
Eu m-am pregătit să-i întâmpin, cu jumătate de ceas mai înainte de ora anunţată; însă, mai înainte cu vreun sfert de oră, vine o persoană pe o motocicletă cu ataş, întoarce în faţa mănăstirii şi pleacă.
Eu eram obligat să iau numărul motocicletei, însă nu am făcut lucrul acesta.
Când am intrat cu delegaţia în pridvorul bisericii pe uşa de sud, pe uşa din nord a intrat şi persoana ce a venit cu motocicleta şi la unul dintre străini i-a strecurat un plic în buzunar. Eu am observat lucrul acesta, dar am mers înainte şi am explicat la mormânt, la muzeu şi a urmat apoi o trataţie, după cum era rânduiala.
La vreo două ore după ce au plecat, vine informatorul din cadrul partidului şi mă întreabă:
– A fost ceva deosebit?
– Eu zic: Nimic.
– Probabil că nu aţi observat dumneavoastră.
Acel agent al securităţii sigur a fost ascuns undeva şi a văzut, însă fiind şi el român nu a spus: Părinte, de ce minţi? ci a tăcut şi el! Ăştia erau oamenii cu adevărat români în timpul regimului comunist!
Altă dată, m-au pus să-l provoc la discuţii pe un fost funcţionar la ambasada americană, Radu Băncescu. Şi mă tot eschivam, ba că nu l-am întâlnit, ba că era grăbit, ba că ar avea o rezervă faţă de mine.
Şi el aflând, foarte supărat le-a zis: Ce mă tot sâcâiţi!? L-aţi pus pe stareţul de la Putna să mă tragă de limbă! Când au auzit cei de la Securitate, au raportat şi şefului mare de la Bucureşti şi au consemnat despre mine: „A trădat legătura cu noi”! E scris în dosarul meu de la CNSAS.
Când trădezi legătura cu ei urmează un glonţ sau închis. Şi un an de zile au insistat la părintele Mitropolit să fiu mutat de acolo şi el tot întreba: Dar ce-a făcut? Şi ei nu spuneau că nu le-am dat informaţii, ci că am avut ieşiri faţă de străini.
Şi, până la urmă, sigur că am plecat, la Văratec, într-o maşină pusă la dispoziţie de ei, cu câteva haine şi cărţi. Nici nu eram sigur că voi ajunge la destinaţie. La Văratec am avut un fel de domiciliu forţat. Şi a venit cineva şi mi-a spus: Nu ai voie să ai legătură cu nimeni; doar la biserică şi la camera unde eşti găzduit. Eu am spus: Dacă sunt aşa periculos, atunci puneţi-mi cătuşele pe mână! Şi am plecat din faţa lui.
Nu a fost uşor în acele vremuri“

[cristiboss56]

Detaliile privind înmormântarea ierarhului vor fi stabilite de Arhiepiscopia Sucevei împreună cu Mitropolia Moldovei şi Bucovinei.
„Conform legislaţiei în vigoare pentru cazurile persoanelor decedate diagnosticate cu Covid, după punerea în sicriul sigilat, acesta va fi preluat de Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, care, împreună cu Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, va decide data şi detaliile înmormântării”.
Mormântul ierarhului se află la mănăstirea Sihăstria Putnei din judeţul Suceava.

Veșnica lui pomenire +

[cristiboss56]

Filiala bucureşteană a Asociaţiei Studenţilor Creştin-Ortodocşi Români (ASCOR) organizează în data de 12 aprilie, începând cu ora 18:00, conferinţa online intitulată „Dimensiunea filocalică a operei lui Dostoievski”, pentru a marca bicentenarul nașterii celebrului scriitor.

Prelegerea va fi susținută de părintele conf. univ. dr. Gheorghe Holbea de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din Bucureşti şi va putea fi urmărită live pe paginile de Facebook ale ASCOR Bucu*rești, TRINITAS TV, Agenţiei de Ştiri BASILICA, DOXOLOGIA, pe canalul de Youtube al ASCOR București, fiind difuzată în direct şi la Radio TRINITAS.

Opera lui Dostoievski a avut o importanță deosebită asupra literaturii secolului 20, fiind o influență puternică pentru mulți scriitori, printre sursele sale de inspiraţie aflându-se şi scrierile filocalice pe care autorul rus le-a descoperit la Mănăstirea Optina. Ecourile creației sale încă au un puternic efect în lumea întreagă.

Aceasta este prima dintr-o serie de conferinţe pe care asociaţia studenţească le va organiza în perioada Sfântului şi Marelui Post.

[cristiboss56]

S-au împlinit 109 ani de la naşterea Părintelui Ilie Cleopa, unul dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi duhovnici români.

Cu adevărat„un dar de la Dumnezeu pentru poporul român”, după cum l-anumit Patriarhul Daniel, părintele Cleopa şi-a pus amprenta asupra spiritualităţii româneşti, fiind o„personalitate simbol a vieţii monahale din ţara noastră”.

Părintele Cleopa a fost un mare misionar prin cuvântul vorbit în predică, prin cuvântul scris, dar și prin felul său de a viețui și felul său de a se purta cu oamenii. Dăruit de Dumnezeu cu nenumărate daruri Părintele Cleopa era mereu rănit de durerile, de suferințele, de bolile și păcatele mulțimilor necăjite și rătăcite ca niște oi fără de păstor(cf. Matei 9, 36), fiind în același timp senin și plin de bunăvoință, milostiv și iertător.

Credincioșii pelerini și toți cei care l-au cunoscut pe Părintele Cleopa au simțit că era „un om al lui Dumnezeu”, milostiv și drept, iubitor de Hristos și de oameni, un om al rugăciunii sfinte și un mărturisitor al dreptei credințe în orice timp și în orice loc, predicând totdeauna pe baza Sfintei Scripturi și a scrierilor Sfinților, devenind astfel un prieten al sfinților și un înțelept părinte-duhovnic al credincioșilor călăuziți pe calea mântuirii.

Admirat și iubit de mulți ierarhi ortodocși români și străini, de preoți de mir și profesori de teologie, de monahi și monahii, de oameni de cultură, de autorități de stat și de simpli credincioși, Părintele Cleopa Ilie era pentru toți una dintre icoanele spirituale cele mai luminoase ale Ortodoxiei românești, a mai spus Patriarhul Daniel la centenarul naşterului Părintelui Cleopa.

Părintele Cleopa a văzut lumina zilei în 10 aprilie 1912.

Părinţii săi, Alexandru şi Ana Ilie, i-au pus numele Constantin şi a fost al cincilea copil din cei zece ai acestei familii de ţărani harnici şi credincioşi.

După ce a urmat cursurile şcolii primare din satul natal, a ucenicit trei ani la schimonahul Paisie Olaru, pe atunci pustnic la Schitul Cozancea.

S-a alăturat obştii Schitului Sihăstria, împreună cu fratele mai mare, Vasile, în decembrie 1929.

A fost tuns în monahism în data 2 august 1937, primind numele Cleopa. Din cauza stării precare de sănătate a starețului Ioanichie Moroi a fost numit egumen interimar, în iunie 1942.

Doi ani mai târziu a fost hirotonit ierodiacon, apoi ieromonah, iar în anul 1945 a devenit egumen la Schitul Sihăstria, ridicat la rang de mănăstire în 1947, prilej cu care protosinghelul Cleopa Ilie a fost hirotesit arhimandrit.

Cei 12 ani de ascultare ca cioban la oile Mănăstirii Sihăstria au fost pentru marele duhovnic școala de călugărie şi teologie, după cum el însuşi mărturisea cu smerenie, căci în acea perioadă a citit zeci de cărţi, fundamentale pentru formarea sa, şi a învăţat să iubească şi mai mult creaţia lui Dumnezeu.

Nu a trecut multă vreme şi s-a retras în munţi, timp de şase luni, din cauza prigoanei regimului comunist. Când a revenit, a fost numit stareţ al Mănăstirii Slatina, Suceava, unde a închegat o obşte de peste 80 de călugări.

Anii de linişte s-au risipit deîndată ce Securitatea l-au urmărit din nou, astfel că părintele Cleopa s-a refugiat în Munţii Stânişoarei, împreună cu ieromonahul Arsenie Papacioc. A fost adus la Mănăstirea Slatina, după doi ani, din ordinul patriarhului Justinian Marina, iar în anul 1956 a revenit la Mănăstirea Sihăstria, de unde s-a retras iarăşi pentru a treia oară în munţii Neamţului.

A pustnicit cinci ani, apoi s-a întors la aşezământul monahal de la Sihăstria, în anul 1964, ca duhovnic al obştii, unde a povăţuit şi a predicat neobosit, cu multă dragoste atât călugări, cât şi mireni, mai bine de trei decenii.

În data de 6 august 1987 Părintele Cleopa devine nașul de călugărie al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, pe atunci teologul Daniel – Ilie.

A trecut la cele veşnice în data de 2 decembrie 1998.

În urma Părintelui Arhimandrit Cleopa Ilie au rămas numeroşi ucenici care îi poartă amintirea vie, o seamă de lucrări duhovniceşti pline de înţelepciune şi modelul unui mare duhovnic în inima căruia a ars focul lăuntric al credinţei.

În ședința din 25 februarie, Sfântul Sinod a decis pregătirea procesului de canonizare a 12 preoți și călugări pentru anul 2025, când Biserica Ortodoxă Română împlinește 140 de ani de autocefalie și 100 de ani de la obținerea statutului de patriarhie.

Părintele Cleopa Ilie este unul dintre cei propuşi pentru canonizare, a anunţat PS Varlaam Ploieşteanul de Ziua Deținuților Politici Anticomuniști.

[Adr.iu91]

Ce parere aveti despre ultima stire aparuta? Proiect religios: realizarea unui lăcaș de cult comun cu creștinii, evreii și musulmanii, unde pot oficia ceremonii religioase toți în Germania.

https://www.digi24.ro/stiri/externe/...m092R_NeTOoeo8

[Iorest]

În prealabil postat de Adr.iu91

Ce parere aveti despre ultima stire aparuta? Proiect religios: realizarea unui lăcaș de cult comun cu creștinii, evreii și musulmanii, unde pot oficia ceremonii religioase toți în Germania.

https://www.digi24.ro/stiri/externe/...m092R_NeTOoeo8

Centru ecumenist intereligios este și în România, la Vulcana Băi, în Dâmbovița aproape de Târgoviște, inaugurat prin 1991 de minciuno episcopul Nifon (având în vedere că a putut inaugura așa ceva):

https://saccsiv.wordpress.com/2011/0...rica-ortodoxa/

Centrul International Ecumenic din localitatea damboviteana Vulcana Bai, unic in Europa, cuprinde trei lacase de cult, o sinagoga, o moschee si o biserica ortodoxa, fiind un loc unde vin turisti din toata lumea.

Centrul a fost construit in 1991, doi ani mai tarziu functionand sub egida UNESCO – Comisia Nationala a Romaniei.

Aflata la 20 de kilometri de municipiul Targoviste, asezarea interreligioasa de la Vulcana Bai reprezinta un loc de pelerinaj pentru crestini, evrei si musulmani.

Sinagoga, moscheea si biserica sunt construite pe cele trei coline din zona numita Braneasca, din Vulcana Bai si au fost ridicate avand la baza cele trei culte monoteiste: mozaismul, islamismul si crestinismul.

Acum numai la biserica ortodoxa se mai oficiaza slujbe. Sinagoga si moscheea sunt simbolice in Centru, dar se pot oficia slujbe, daca exista credinciosi care vor sa vina sa se roage aici

Video de la centru:

https://www.youtube.com/watch?v=JkuStHdbDTI

[cristiboss56]

Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților organizează, în perioada 1-3 iunie 2022, o serie de manifestări religioase și culturale, prilejuite de sărbătoarea închinată Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou.

Evenimentul va debuta miercuri, 1 iunie, cu scoaterea în procesiune a sfintelor moaște din Biserica „Sfântul Gheorghe”, înconjurarea lăcașului de cult și depunerea acestora, spre închinare, în baldachinul special amenajat lângă Paraclisul*Anastasie Crimca din incinta Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou”.

În seara aceleași zile, începând cu ora 20:00 va fi săvârșită slujba Privegherii, care va continua cu Sfânta Liturghie.

Manifestările prilejuite de ziua hramului mănăstirii vor continua joi, 2 iunie, cu Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie arhierească, oficiată pe scena amenajată în curtea mănăstirii.

Un moment deosebit va fi reprezentat de ceremonia de deschidere a expoziției de fotografie „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava - o istorie în imagini de patrimoniu mondial”, în incinta ansamblului monastic.

Seara se va încheia cu vizionarea filmului documentar conceput special pentru acest eveniment, „Viața Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava”, o producție TRINITAS TV.

Vineri, 3 iunie, începând cu ora 10:00, va avea loc, la Muzeul Național al Bucovinei, vernisajul expoziției de fotografie „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava - o istorie în imagini de patrimoniu mondial”.

Credincioșii sunt așteptați pentru a se închina la racla cinstitelor moaște ale acestui sfântul mare făcător de minuni și grabnic ajutător.

Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava ocrotește neîncetat Țara Moldovei, alături de Sfânta Cuvioasă Parascheva, și le este aproape tuturor celor care îi cer ajutorul, oferindu-le sprijin și mângâiere.

Sfântul este sărbătorit și la data de 24 iunie, când este pomenită aducerea sfintelor sale moaște în Cetatea Sucevei.

Ziua de 2 iunie amintește și despre minunea pe care Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou a săvârșit-o în anul 1622, când Suceava era amenințată de invazia tătarilor. Preoții slujitori au vrut să ducă racla în Cetatea Sucevei pentru a fi în siguranță, dar neputând să o ridice au înțeles că Sfântul nu voia să plece și că el va săvârși o minune spre a scăpa orașul. Așa s-a și întâmplat, căci s-a pornit o ploaie atât de aprigă, încât i-a silit pe tătari să renunțe la asediul lor.

Sărbătoarea cinstirii Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava face parte din seria de manifestări aniversare dedicate Anului Jubileu - Moștenirea Mușatină - credință, cultură, istorie, închinat cinstirii „memoriei acelora care, în vremuri uneori mai puțin prielnice, au înălțat monumente cu o valoare culturală inestimabilă, recunoscută pe plan național și internațional”. Amintim faptul că acestea au loc cu prilejul împlinirii a 500 de ani de la sfințirea Bisericii „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” a Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de Suceava”, ctitoria lui Bogdan al III-lea Voievod și a lui Ștefăniță Voievod, a 500 de ani de la sfințirea Bisericii „Duminica Tuturor Sfinților” - Părhăuți, ctitoria boierului Gavril Trotușan, și a 400 de ani de la sfințirea Mănăstirii „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” - Solca, ctitoria lui Ștefan Tomșa al II-lea Voievod.

[cristiboss56]

Corul de Copii și Tineret „Symbol – Jean Lupu” al Patriarhiei Române va susţine un concert la Slatina, joi, 23 iunie 2022.

Evenimentul va avea loc de la ora 19:00 la Cultural „Eugen Ionescu”.

„Evenimentul este o reluare a celui mai recent concert al corului, susținut pe scena Ateneului Român, cu casa închisă. Mai mult de atât însă, este o revenire mult așteptată și plină de emoție în fața unui public special pentru membrii corului și dirijorii lor, dr. Luminița Guțanu Stoian, director-dirijor principal și Părintele profesor Jean Lupu, fondatorul corului de copii și tineret”.

„Slatina este o a doua casă a corului, locul în care maestrul Jean Lupu și-a început cariera pedagogică. Maestrul Jean Lupu este născut în comuna Brâncoveni și cetățean de onoare al județului Olt și al Slatinei, activitatea sa desfășurată în cei peste 80 de ani de viață în slujba spiritualității și culturii românești fiindu-i recunoscută prin acordarea celor mai înalte distincții”, potrivit organizatorilor.

Intrarea este liberă!

Corul de Copii și Tineret „Symbol – Jean Lupu” al Patriarhiei Române a fost înființat la data de 18 decembrie 1990.

În cei peste 31 de ani de existență, Corul de Copii și Tineret Symbol a acumulat un palmares impresionant: concerte în țară și în întreaga lume, o bogată discografie, dar și peste 20 premii internaționale de mare valoare.

A fost primul cor de copii care a susţinut un concert de colinde la Ateneul Român (16.12.1990);A obţinut 20 de premii naţionale şi internaţionale;A fost nominalizat de două ori (2001, 2002) la „Premiile Industriei Muzicale Româneşti”;În iulie 2016 a câștigat două Medalii de Aur la categoriile „Coruri de copii si tineret” si respectiv „Coruri de muzica sacra” la Festivalul Concurs „Claudio Monteverdi” de la Veneția, Italia.În decembrie 2017 a câștigat Marele Premiu și Trofeul la Gala Premiilor „Excelsior”;A reprezentat România la Eurovision Choir 2019;A imprimat în Kardex, la Radiodifuziunea Română, peste 100 de lucrări corale.

[cristiboss56]

Premierea concursului eveniment „Trasee eminesciene”, care adună elevi români din România (județul Suceava), Basarabia (Chișinău) și nordul Bucovinei (Cernăuți) a avut loc miercuri la Mănăstirea Putna.

În ziua trecerii în veșnicie a poetului, părinții mănăstirii au oficiat o slujbă de pomenire la care au participat organizatorii, profesorii și elevii participanți la „Trasee eminesciene”.

În cuvântul rostit după slujbă, protosinghelul Dosoftei Dijmărescu a amintit că „Mihai Eminescu, în urmă cu 151 de ani, era pe aceste meleaguri, unde avea să se desfășoare Serbarea din 15 august 1871”.

„El a fost un tânăr cu dorințe și idealuri. Când pomenim un om, ne rugăm pentru iertarea păcatelor lui, dar totodată ne dorim ca acest jug al păcatelor să cadă și să rămână ceea ce a pus Dumnezeu în el pentru a dezvolta. Este datoria noastră să creștem acele nestemate unice pe care le are fiecare om, pentru a mărturisi de ce suntem pe lumea aceasta fiecare dintre noi și de ce a creat Dumnezeu lumea”.

„Între gândurile bune pe care le-a avut Mihai Eminescu, care cred că rodește foarte frumos în acest festival, este gândul unității românilor”, a mai spus Protos. Dosoftei.

„Atunci când Eminescu se referea la unitate între români, se gândea la ceva care se întâmplă în mod liber, în deplina libertate a conștiinței celor ce participau la unitate, unitate în adevăr. El viza și visa că fiecare trebuie să-și dorească această unitate pentru care fiecare trebuie să facă eforturi”.

„Eminescu își mai dorea și o unitate culturală. Era foarte conștient că unirea politică nu se poate face fără unitatea culturală, dar mai ales că ea nu rezistă fără unitatea culturală. Cu aceste două principii, unitatea națiunii în limitele adevărului și unitatea culturală, Eminescu a gândit Serbarea din 1871. Și acesta a fost un fel de testament nescris al acelui eveniment. Adesea, cel care pune cel mai mult suflet într-un eveniment, acela reușește să deslușească sensul evenimentului și să-l transmită urmașilor, prin acea perspectivă. Fără de Eminescu, nu știm cum se realiza acea serbare”.

După slujba de parastas, Niculai Barbă, vicepreședintele Consiliului Județean Suceava, a depus o jerbă de flori la statuia lui Mihai Eminescu. A urmat festivitatea propriu-zisă de decernare a premiilor elevilor câștigători, moderată de domnul Ion Manole din partea Centrului Cultural „Bucovina”. Evenimentul a ajuns la a opta ediție.

[cristiboss56]

Formația de muzică bizantină Psalmodia a Universității Naționale de Muzică din București va concerta luni, 27 iunie, la Biblioteca Națională a României. Cu această ocazie vor fi interpretate partituri inedite care nu au mai fost cântate de 300 de ani.

Concertul va avea loc începând cu ora 19:00 în sala centrală a Bibliotecii Naționale. Intrarea la eveniment este gratuită.

În cadrul evenimentului va avea loc și lansarea volumului de muzicologie bizantină, intitulat „Irmoasele calofonice: catalog analitic, exighisire, transcriere și românire”, și a CD-ului „Kalophonic Heirmoi (17th-19th Century)”, înregistrat de corul academic Psalmodia sub conducerea Prof. Nicolae Gheorghiță, prorectorul Universității Naționale de Muzică din București.

Evenimentul, cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național, face parte din activitățile proiectului cultural „Recuperarea și valorificare irmoaselor calofonice din fondurile muzicale de sec. XVIII și XIX”.

Totodată, participanții vor primi gratuit la finalul concertului câte un volum și un CD, în limita tirajului disponibil și în baza completării prealabile a următorului formular.

Concertul și dubla lansare vor fi transmise online pe canalul Youtube al Asociației REVIVART.