Despărțiti.. Dar impreuna

[Carina Laura]

Relațiile la nivel micro ale enoriașilor pot fi niște indicii de ce nu mai sunt comunități bisericești puternice, e interesant și cum se furișează unii la strană.
Dacă știi că viața ta nu e cum trebuie, că-ți brutalizezi soția, că o înșeli cum mai ai curaj să citești sfintele cântări, Mineiul, Apostolul, Viețile Sfinților din strană?[/quote]

Da.. El crede ca face bine.. Zice sa fiu eu sfânta ca el nu poate... Ca ea e marea lui dragoste, ca se simte cu sufletul gol și nu mai poate continua asa, ca a făcut ce a putut și a încercat în felul lui dar mai mult n-a putut... Ca ce vina are ca nu a reușit sa simtă? De rugat seara în genunchi nu l-am văzut niciodata
. Ii place mult psaltica.. Au fost luni când venea seara la 7 de la munca și repeta pana la 10, apoi abia manca.. Asta înainte de a o cunoaște pe ea.. După 9 ani nu știu ce e în sufletul lui... Nici măcar o data nu și-a deschis inima să-mi vb despre el... Nu stiu nici ce gândește despre Dumnezeu.. La strana e nevoie de el, nu mai e nimeni cu pregătire aici în zona, e cunoscut și apreciat și de preoții din protopopiatul pt cantat... Parintele zice ca dacă îl pune la punct e atât de ispitit acum încât e capabil sa lase și biserica.. Și apoi e pierdut cu totul.. Tot trage nădejde ca pt jertfa și ajutorul dat, Dumnezeu n-o să-l lase... Soțul meu, pe vremea când nu aveam bis și făceam slujbe într o sala,a mers vreme de 10 ani în fiecare duminica dimineața la 7 la sala și o transforma într o mica biserica, iar la terminare plecam ultimii după ce strângeam tot... De asta zice părintele asa... Apoi duhovnicul dansului l-a sfătuit sa nu i zică nimic, ca oricum are 45 de ani, si odată cu trecerea timpului i se mai sting pornirile... E greu de mers pe cale... Dar asa cum spui, anii trec, și eu risc mult... De asta deocamdată am decis sa încerc sa merg înainte asa, și intre timp sa ma pun eu pe picioarele mele...

[gpalama]

Deci din ce scrii acolo tu ai nevoie de cineva mai priceput si in cele lumesti.

Nu merge asta cu femeia neingrijita langa barbat si neiubita - o femeie trebuie sa fie foarte ingrijita - asta cauta un barbat la o femeie. Nu merge cu nemachiat, fara o rochie frumoasa, fara ... a fi feminina.

Asta cu neglijatul intre soti, nu stiu daca merge.

Cu rugaciunea, instaleaza-ti aplicatia Acatistier pe telefon si oricand in cursul zilei poti citi pe fuga (doar condacele si icoasele) un acatist, doua.
https://play.google.com/store/apps/d...er&hl=en&gl=US

Tu vorbesti despre niste aspecte functionale din casatoria ta care nu merg. Ei pe astea trebuie sa le rezolvi lumeste. Aici trebuie sa vorbesti cu cineva care stie sa puna pe picioare o casatorie, care stie cum trebuie sa fie lucrurile intre soti.

Oricum iti zic sa citesti pe fuga, oriunde ai fi din acatistier.

Ai prea multe fixatii, visezi la toate, dar nu poti face nimic de fapt. Tot vrei ca toate sa fie ca la linie, dar ... nu iti iese mare lucru.

Nu mai visa la din astea sa fie perfecte. Ca viata nu e perfecta.

Poate o pauza intre voi v-ar prinde bine. Poate are dreptate episcopul.


Tu ai nevoie sa te ingrijesti de tine un timp mai mare, sa te repui pe picioare tu ca om.

[Iorest]

În prealabil postat de Carina Laura

Da.. El crede ca face bine.. Zice sa fiu eu sfânta ca el nu poate...

N-are ce căuta în nicio treaptă bisericească nici cântăreț, citeț, dacă nu face toate eforturile omenești posibile să-și sfințească viața.
În Italia erau 1.200.000 de români în 2020, mai mult decât următoarele 3 etnii străine la un loc, nu cred eu că nu se găsește un cântăreț bisericesc.

Nici măcar vânzător la lumânări nu ar trebui să fii dacă nu vrei să-ți sfințești viața, să crești în înțelegere și în dragoste.

În prealabil postat de Carina Laura

Ca ea e marea lui dragoste, ca se simte cu sufletul gol și nu mai poate continua asa, ca a făcut ce a putut și a încercat în felul lui dar mai mult n-a putut... Ca ce vina are ca nu a reușit sa simtă? De rugat seara în genunchi nu l-am văzut niciodata

Căsătoria e o jertfă nu e o toană, cine știe se plictisește și de cealaltă și o lasă și tot așa, dar la noi enoriașii nu se gândește nimeni, că nu vrem pentru Biserică decât cei mai drepți bărbați slujitori care se găsesc într-o comunitate și cei mai râvnitori întru Domnul.

Eu nu vreau ca banii din contribuția mea la Biserică să se scurgă către viciile unuia care-și ține amanta, ca principiu general vorbesc acum, nu vreau să țin pofta de fumat a vreunuia, sau alte risipe.

În prealabil postat de Carina Laura

La strana e nevoie de el, nu mai e nimeni cu pregătire aici în zona, e cunoscut și apreciat și de preoții din protopopiatul pt cantat...

Exagerează și preoții de acolo, de parcă ar fi vreun Ioan Cucuzel de pe Athos, cu adevărat mare psalt.
Față de ce Psalți are Biserica din toate timpurile, cu adevărat ar trebui să avem cunoștința nevredniciei și a nimicniciei în fața darului Lui Dumnezeu care s-a manifestat prin acele personalități.

În prealabil postat de Carina Laura

Parintele zice ca dacă îl pune la punct e atât de ispitit acum încât e capabil sa lase și biserica..

Păi oricum a lăsat Biserica atunci când s-a dus după pofta lui, dacă nu se pocăiește și-l găsește sfârșitul adulterind ce răspuns va da pentru sufletul său ?

Trebuie să se smerească și el, mai ales dacă trăiește din banii pe care i dă Biserica, și chiar de nu ar lua niciun ban, asta nu înseamnă că poți să-i dai Domnului orice.

În prealabil postat de Carina Laura

Apoi duhovnicul dansului l-a sfătuit sa nu i zică nimic, ca oricum are 45 de ani, si odată cu trecerea timpului i se mai sting pornirile... E greu de mers pe cale... Dar asa cum spui, anii trec, și eu risc mult... De asta deocamdată am decis sa încerc sa merg înainte asa, și intre timp sa ma pun eu pe picioarele mele...

Faci cum poți și cum te-o lumina Dumnezeu, e o jertfă să reziști.

[Demetrius]

În prealabil postat de Iorest

Trebuie să se smerească și el, mai ales dacă trăiește din banii pe care i dă Biserica, și chiar de nu ar lua niciun ban, asta nu înseamnă că poți să-i dai Domnului orice.

Aceasta activitate este pro bono, adica gratis si dintre cei dispusi sa faca asta gratis se aleg cei mai buni.
Bag'sama el este foarte bun acolo.

În prealabil postat de Iorest

Faci cum poți și cum te-o lumina Dumnezeu, e o jertfă să reziști.

Adevarat, este o jertfa sa reziste si asta a scos ea in evidenta si in titlu, si in primul post, desi are si ea patimile ei pe care le-a amintit. De aceea i-am spus sa taca si sa rabde ca are binecuvantarea episcopului, dar ea incepe sa se sature; si episcopul sufera, nu ca ea, dar sufera si a facut o alegere binecuvantand-o pe ea si indemnand-o sa continue ca sa nu faca el circ si sa-l piarda pe el.

Altfel spus, ea poate sa-l lase si el tot ramane la strana, dar fiind singura si fara bani, copilul va dori la tata; poate ea trai la fel si fara copil? Oare de ce a vrut ea sa se marite: fiindca a vrut sa fie perechea unui barbat, sau fiindca voia sa fie mama?
Asa ca daca nu vrea sa mai reziste si astfel sa respecte legamantul cu Dumnezeu dat la cununie, ea va trebui sa-si caute de lucru, iar daca-si gaseste, atunci chiar ca Dumnezeu a ajutat-o., ca altfel...

[Carina Laura]

În prealabil postat de Demetrius

Aceasta activitate este pro bono, adica gratis si dintre cei dispusi sa faca asta gratis se aleg cei mai buni.
Bag'sama el este foarte bun acolo.

Adevarat, este o jertfa sa reziste si asta a scos ea in evidenta si in titlu, si in primul post, desi are si ea patimile ei pe care le-a amintit. De aceea i-am spus sa taca si sa rabde ca are binecuvantarea episcopului, dar ea incepe sa se sature; si episcopul sufera, nu ca ea, dar sufera si a facut o alegere binecuvantand-o pe ea si indemnand-o sa continue ca sa nu faca el circ si sa-l piarda pe el.

Altfel spus, ea poate sa-l lase si el tot ramane la strana, dar fiind singura si fara bani, copilul va dori la tata; poate ea trai la fel si fara copil? Oare de ce a vrut ea sa se marite: fiindca a vrut sa fie perechea unui barbat, sau fiindca voia sa fie mama?
Asa ca daca nu vrea sa mai reziste si astfel sa respecte legamantul cu Dumnezeu dat la cununie, ea va trebui sa-si caute de lucru, iar daca-si gaseste, atunci chiar ca Dumnezeu a ajutat-o., ca altfel...

Pentru cantatul la strana este plătit, la fel și pentru alte slujbe...E adevărat ca e greu sa rabd, și clar ca sunt sătulă... Dar nu vreau sa renunț... Nu pt banii lui, pt ca în fapt nu are nimic decât salariul lunar.. În rest eu sunt cea care în tara am casa mamei, și în tara sunt convinsa ca mi-ar fi mult mai ușor sa muncesc... Aici ca femeie pot face doar muncile fizice care se obțin greu fără referinte, acolo îmi pot folosi diploma de fac și celelalte aptitudini.. Aici recunoașterea è un proces ft complicat, iar diploma de relații internaționale nu-mi folosește la nimic. Fără copil nici nu se pune problema... Orice ar fi, copilul e cea mai mare binecuvântare din viata mea și pt binele lui pot suporta orice.. Problema aici e... Ca uneori ma îndoiesc, nu sunt pe deplin convinsa indiferent de ce as alege... Pentru el nu contează ce aleg. E de acord cu orice. Zice ca rămâne oricum tatăl copilului și i va purta de grija.. Financiar, evident, ca altfel, nici acum cu el în casa nu se preocupa mult... Il pupa la plecare, la întoarcere, îl mai întreabă ce face, mai o gluma, il cearta de câte ori prinde ocazia, și cam atât.. Nu merge cu el în parc, la scoala, nu se joaca cu el, nici măcar atunci când copilul se roagă de el. Daca ma întorc în tara cu copilul mi-arvfi greu la început, pana as găsi un loc de munca... Dar mai teama mi e de suferință copilului, de dorul lui de tata, de prieteni, de viata de aici, singura pe care o știe.. Acolo nu am pe nimeni, decat pe mama de 60 ani care a trăit mai tot timpul retrasa.. Aici pot răbda, uneori cu mila lui Dumnezeu sunt atât de linistita.. Parca prea linistita pt tot ce trăiesc.. Și timpul trece, soțul vine și pleacă la munca, în rest își ia masa în camera lui și e tot timpul pe telefon cu ea.. Nici nu prea ne mai certam ca înainte.. Eu îmi vad de casa.. De copil, el pe treaba lui.. De când s-a întâmplat asta nu mai pot sta cu el la strana..mi-a zis ca l deranjez acolo.. Asa ca stau în bis... Uneori il privesc la strana, îmi amintesc ca îl iubeam odată, ca am visat la o viata creștină lângă el...imi amintesc ca mi-a fost mereu mila pt viata grea pe care a dus-o.. Azi privindu-l acolo, la locul lui, ma întrebam dacă e ok ce fac... Daca nu cumva Dzeu l-a binecuvantat si i-a dat în cale pe cea pe care o simte pe sufletul lui... Daca acum după atâta viata grea è si el fericit, oare cununia mea cu el îmi da dreptul sa ma agat de el, chiar și pt copil?Nu mai îmi e clar ce e corect sa fac, creștinește vorbind.. Sa rabd pot... Dar dacă eu nu i sunt soție in sufletul lui.. Daca nu i sunt mângâiere, și ajutor.. Daca nu i sunt nimic.. Ce valoare mai are cununia noastră? Ca sa nu mai zic ca timpul asta trece, dar la nesfârșit nu vom putea continua asa... Oricum ceva trebuia sa se întâmple, nu puteam s-o ținem asa pe veci..
Un alt gand care ma frământă și pare puțin ciudat.. Dar parca viata mea areun curs identic cu al mamei..Parca oarecum în linii mari de repeta în viață mea ceea ce ea a trăit.. La 19 ani am avut un avort, reecent am aflat ca și ei I s-a întâmplat la fel... La 25 si mie si ei ni s-a declansat anxietatea.. Pt amândouă căsătoria a început cu un compromis. Mama s-a despărțit de tata când eu aveam 4 ani.. Eu.. oricât m-am luptat sa rabd sa nu ajung acolo... Tot am ajuns în acest punct.. Poate fi un blestem... Sau m-am autoprogramat cumva...

[Iorest]

În prealabil postat de Demetrius

Aceasta activitate este pro bono, adica gratis si dintre cei dispusi sa faca asta gratis se aleg cei mai buni.
Bag'sama el este foarte bun acolo.

În Occident e totul scump, chiriile + ultilități - apă-gaz-electricitate-salubritate+gunoi, carburanți, în Italia și taxele de autostradă sunt măricele și sunt multe puncte unde trebuie să tot plătești, au fragmentat în mai multe segmente loturile de autostrăzi pentru profit.

Doar mâncarea e ceva mai ieftină ca în România /raportat la puterea lor de cumpărare pt că aceia nu sunt cretini să nu producă nimic la ei în țară spre deosebire de români și poate hainele sunt la un raport bun calitat/preț când sunt la lichidare de stoc.

Deci așa am dedus că ar fi plătit, pt că atlfel nu s-ar putea rezista, în Germania numai chiria e 1.000 de oiro într-un apartament cu o cameră, deci sunt țări în care dacă nu sunt doi soți și soție și să muncească amândoi în ture suplimentare, iar un salariu să se ducă pe cheltuieli și din celălalt să se pună bani deoparte, greu ar rezista un singur om.

În vreo 10 ani și în România raportat la chirii, se va ajunge ca o coșmelie de garsonieră de până-n 25 de mp să coste în Cluj Napoca sau alte orașe de peste 300.000 de locuitori vreo 600 de euro, acum e undeva la 250 spre 300 și a scăzut doar din cauza crizei.
https://www.digi24.ro/stiri/actualit...itante-1462988

În prealabil postat de Demetrius

Adevarat, este o jertfa sa reziste si asta a scos ea in evidenta si in titlu, si in primul post, desi are si ea patimile ei pe care le-a amintit.

Ea are ispite pentru că e neglijată de soț, altfel nu le-ar avea e totuși un om tânăr iar cine se căsătorește să-și facă datoriile conjugale, dacă nu și monahismul sau celibatul sunt opțiuni.
Pentru celelalte greșeli a plătit și plătește anxietatea, problemele cu cântarul, tratamentul disprețuitor din partea soțului, pe lângă că s-a spovedit și teoretic prin spovedanie i s-a mai ușurat din povară și i se iartă.

În prealabil postat de Demetrius

De aceea i-am spus sa taca si sa rabde ca are binecuvantarea episcopului, dar ea incepe sa se sature; si episcopul sufera, nu ca ea, dar sufera si a facut o alegere binecuvantand-o pe ea si indemnand-o sa continue ca sa nu faca el circ si sa-l piarda pe el.

Nu cred că merge să sacrifici o soție pt un om,nu e ca la șah că dai un nebun pe o regină, dacă aceea are o existență grea care-i poate declanșa suferințe psihice.
Din ce văd pentru ea contează mult și mediul parohial și mulțumirile sufletești pe care le are din grupul de la Biserică asta o face să meargă mai departe plus bucuria de a-și crește pruncul.

În prealabil postat de Demetrius

Altfel spus, ea poate sa-l lase si el tot ramane la strana, dar fiind singura si fara bani, copilul va dori la tata; poate ea trai la fel si fara copil?

De obicei instanțele încuviințează tutela mamei, cel puțin în România, dar din ce scrie doamna nu prea are copilul activități cu tatăl, acel bonding time când merg băieții la un meci, la un showroom auto, în parc la un tenis de masă.
Întrebarea e dacă el ar putea supraviețui și cu pensie alimentară de achitat și cu cheltuieli pt noua relație și dacă-l mai vrea aialaltă cu veniturile semnificativ diminuate ?

Și dacă-l mai vrea și parohia, a doua oară divorțat și nu apare altcineva din țară sau din alt oraș din It la fel de bun ca el dar fără probleme de conduită, și el poate pierde mult fără soție.

În prealabil postat de Demetrius

Oare de ce a vrut ea sa se marite: fiindca a vrut sa fie perechea unui barbat, sau fiindca voia sa fie mama?

De obicei femeile au un instinct matern foarte dezvoltat și slavă Domnului că e așa pt că altfel nu s-ar reîmprospăta demografic o parohie, mănăstirile, o țară șamd și mulți bărbați ar rămâne necăsătoriți și ar putea suferi psihic din cauza singurătății iar talanții și înzestrările lor nu s-ar mai transmite mai departe.

În prealabil postat de Demetrius

Asa ca daca nu vrea sa mai reziste si astfel sa respecte legamantul cu Dumnezeu dat la cununie, ea va trebui sa-si caute de lucru, iar daca-si gaseste, atunci chiar ca Dumnezeu a ajutat-o., ca altfel...

Părerea mea să încerce să mai reziste, dar să caute de lucru ca să nu riște să fie aruncată pe străzi fără un venit după ce a muncit atât într-o gospodărie să facă mâncare să țină casa, să-i țină cu hainele curate călcate pe bărbații din casă.

Și menajul e o muncă care se marketizează pe afară și know-howul culinar e o muncă care în Occident se plătește, munca în restaurante.

Plus durerile nașterii, revenirea după sarcină, nu e puțin lucru să ai o femeie în casă și ea să facă treabă casnică să nu înșele, să nu fie o femeie feministă care să nu pună mâna pe nimic în casă cum se întâmplă în unele căsnicii etc.

[gpalama]

Draga Carina, un sfat pe care il dau tuturor.

Rugaciunea nu minte niciodata - in rugaciune te poti intotdeauna regasi.

Asa ca te-as sfatui sa te duci acasa, sa iei o pauza pentru tine si sa iti pui viata pe picioare.

Ca acum nu prea ai o viata. Si nu mergi nicaieri.

Vezi ca o sa ai nevoie de o pensie de ceva si pentru tine.

Asa ca pune-te pe picioare cat de repede poti.

Si roaga-te un canon de rugaciune la 2 sfinti, cateva luni de zile sa te ajute sa tepui pe picioare.

Cu drag suntem aici langa tine.