Miscarea Pamantul Stramosesc

[Moroco]

Asa este, prea ne autotzepuim lovind cu piciorul in tzepapusi si furandu-ne singuri caciula ca egoistii care vor sa-si asigure viitorul prin furt, prin viclenie, uitand de cinstea la care ne ridica din pamantul stramosesc Cuvantul si Tainele Duhului Sfant.

[Moroco]

În prealabil postat de Moroco

Asa este, prea ne autotzepuim lovind cu piciorul in tzepapusi si furandu-ne singuri caciula ca egoistii care vor sa-si asigure viitorul prin furt, prin viclenie, prin parvenire si desfranare uitand de cinstea la care ne ridica din pamantul stramosesc Cuvantul si Tainele Duhului Sfant.

În prealabil postat de CTP

Mândru că sunt român
Întâi am crezut că era un bătrân, deși fusese vorba de o femeie. Era totuși o bătrână, cu trăsături de mascul. Avea doi negi încălecați, păroși, cât cireșele în mijlocul frunții.
Undeva prin Prelungirea Ghencea. O casă prăpădită, cu cișmea în curte, învelită în paie. După zăpada care o troienea, senzația de murdărie până-n albul ochilor, emanând din încăpere și din făptura trăitoare acolo era și mai izbitoare.
Inventarul operator se compunea dintr-un lighean ruginit pe margini, un furtun portocaliu, o sârmă și un prosop care părea curat, dar parcă ros de șoareci.
„Ați mai făcut asta vreodată, doamnă?”. Pe doamnă l-am scos greu din gât.
„Ehe, păi, cum, să fii tu sănătos, câte fete am rezolvat eu, și erau mai rău decât a ta...”.
Rezolvat... Intrau și alea băgate în pământ?
„Auzi, știi ce, eu cred că nu mai ieși vie din chestia asta. Hai să mergem și om vedea ce facem”.
Ea nu m-a privit, se uita la sculele de pe măsuță. Au trecut niște secunde până când și-a scos pulovărul pe cap și mi-a spus, tot fără să mă privească: „Atunci, să-mi păstrezi o amintire frumoasă. Ieși afară”.
Avea vocea aceea rară a ei, care însemna că era de prisos orice vorbă aș mai fi scos.
În negru-gălbuii ani `80, deși aș fi putut să las dracului totul și să plec în SUA prin căsătorie, stăteam și secretam, în pusee de imaginație distopică, infectat de România, tot soiul de ficțiuni speculative. N-am mers însă niciodată cu demențialul până la a-mi închipui o Americă sub dictatura antiavort.
Mi se părea că mai jos decât românii nu putea coborî nimeni pe planetă. Acum, sunt mândru că se iau americanii după noi.

”Pentru posibila lămurire a unei nuanțe esențiale, care scapă unora dintre lectorii cu cecitate spirituală din zona sumbră în care preceptele religioase curate sunt percepute ca ordine militărești pe care le-ar putea emite Biserica în societate, revin cu acest necesar post scriptum la textul transmis ieri:

„Interzicerea totalitară a avortului” este sintagma care descrie exclusiv un act juridic abuziv, emanat de un sistem politic pur totalitar, așa cum a fost ceaușismul în România.

Biserica pledează cauza Vieții și a libertății morale a persoanei, care se mântuiește în relația cu Hristos răsfrântă iubitor în cea cu aproapele său, nu cauza totalitarismului de orice fel care strivește și elimină persoana, transformând-o în individul-masă, așa-zisul „om nou” fără niciun Dumnezeu.”, arată un comunicat remis de Vasile Bănescu.

Nu e frumos sa grabesti lucrurile cu cruzime nici intrun fel nici viceversa mai ales ca stii ca pamantutzul micutz ce nu se poate apara scos din pamant, pacatuind pacatele tineretzii si ale lumii, se va intoarce si el in pamant mai devreme sau mai tarziu, de obicei lumesc.

[Moroco]

„DEŞTEAPTĂ-TE ROMÂNE!"
1) Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată, croieşte-ţi alte soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani.

2) Acum ori niciodată să dăm dovezi în lume
Că-n mâini avem un sânge creștin daco-roman,
Şi că-n a noastre piepturi ținem cu fală-un nume
Triumfător în lupte, pe Decebal-Traian !

3) Înalţă-ţi a ta frunte şi cată-n giur copile,
Cum stau ca brazi-n munte voinici sute de mii;
Un Glas ei mai aşteaptă şi sar ca drepți-n stâne,
Bătrâni, bărbaţii tineri, din munţi şi din câmpii!

4) Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu vieți crucificate, cu focul vostru-n vine,
„Vrem viaţa-n libertate ori moarte!" strigă toţi.

5) Pre voi vă dezbinară a pizmei răutate
Şi oarba viclenie la Prut şi în Carpaţi!
Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,
Sperăm că vom da mâna, să fim dea-pururi fraţi!

6) O mumă văduvită a lui Ștefan cel Mare
Pretinde de la fii o mână d-ajutori,
Îmbărbătează-n lacrămi Credința-n fiecare,
Să nu se facă-n cursă ca Iuda tradatori (vânzători)!

7) Prin fulgere să meargă, prin trăsnet şi pucioasă,
Deloc sa nu se-piardă din gloriosul loc,
Când patria sau muma, cu inima duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie şi foc!

8) Destul, opriți păcatul, pofta semetei lumi,
A căror plăgi fatale şi azi le resimţim!
Acum ne bagă gheena în vetre si-n străbuni,
Dar martor ne e Domnul că nu le mai primim!

9) N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui fățărnicie,
Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm?
Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,
Să ne răpească limba? Nici morţi nu le-o mai dăm!

10) Preoți din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri!
Strigaţi români că oastea-i binecuvantată
Să-nvingă tot păcatul întregi-relei firi (lumi).

11) Strajeri cu crucea-n frunte, vegheați, oastea-i creştină,
Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăși in vechiul nost pământ (şi-n iadul din mormânt!)

12) Strajeri cu crucea-n frunte, vegheați, oastea-i creştină,
Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăși in vechiul nost pământ (şi-n iadul din mormânt!)

[Iorest]

George Simion la brâul Maicii Domnului la Biserica Sfântul Gheorghe Nou din București, până miercuri e Brâul Maicii Domnului la acea Biserică.

https://www.facebook.com/george.simi...2730247375242/

[Iorest]

Boicotul companiilor austriece

https://www.facebook.com/george.simi...9255725077749/

Oare cât de eficient o fi ?

[Iorest]

Corala Tronos cântă și încântă în Parlamentul României, la inițiativa comisiei românilor de pretutindeni din Senat - Claudiu Târziu copreședinte AUR a fost printre cei care au avut inițiativa :

https://www.facebook.com/claudiutarz...27806883993427

[Moroco]

”Vino langa mine frate.... sa cantam , sa plangem si apoi sa ridcam lancea lui Horea si sa ne bucuram urcand sus sus sus la munte sus la Da-vidra de IiSUS.

Sa ne amintim sa ne ridicam ochii ca sa iubim... Cerul.