Aparitii editoriale

[cristiboss56]

Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă a publicat în premieră primele scrieri ale Fericitului Augustin despre Facerea Lumii, intitulate „Despre Geneză împotriva maniheilor” și „Despre Geneză în sens literal, o carte neterminată”.

„Volumul de față oferă în premieră publicului român traducerea primelor două piese din dosarul cosmologic augustinian. Deși ele reflectă stadiul inițial al doctrinei creației, importanța lor poate fi substanțială”, se arată în nota editorială.

Volumul, cu un total de 257 de pagini, prezintă argumente Fericitului Augustin cu privire la motivațiile Facerii, dar și comentarii și note explicative cu privire la conținutul celor două cărți.

Lucrarea poate fi achiziționată prin intermediul site-ului Librăriei Cărților Bisericești –cartibisericesti.ro, prin comandă la tipografia@patriarhia.ro, editura@patriarhia.ro sau la numărul de telefon 021.335.21.28

[cristiboss56]

Cum se rugau sfinții isihaști? O analiză accesibilă apărută la Editura Cuvântul!

Diac. Dr. Florin-Ciprian Petre a publicat, la Editura Cuvântul Vieții, lucrarea „Cum se rugau sfinții isihaști?”, un volum accesibil celor care vor să afle mai multe privind istoria și practica rugăciunii isihaste.

Volumul reprezintă o adaptare în limba română a dizertației cu care diaconul Florin Petre de la Biroul de Presă al Patriarhiei Române, și-a finalizat studiile de masterat în domeniul teologiei la Universitatea din Strasbourg.

„Intitulată sugestiv, dar și provocator, «Cum se rugau sfinții isihaști?», cartea de față, scrisă într-un limbaj teologic clar, elegant și atrăgător pentru cititorul zilelor noastre pune în atenția acestuia metodele de rugăciune ale celor mai cunoscuți sfinți isihaști care au scris despre rugăciunea neîncetată: Sfinții Simeon Noul Teolog, Nichifor din Singurătate, Grigorie Sinaitul și Grigorie Palama”, scrie pr. Ștefan Zară, în Cuvântul înainte.

Răspunsul la întrebările esențiale privind relația suflet-trup din perspectiva practicării rugăciunii isihaste este una dintre țintele acestei cercetări.

„Vom încerca să înțelegem modul în care această relație se traduce prin recursul la metoda psihofizică în practica rugăciunii și dacă aceasta este obligatorie pentru neofiții isihaști sau dacă se constituie, de asemenea, ca un bun instrument duhovnicesc și pentru cei care au atins deja un înalt nivel al experienței spirituale”, anunță autorul în Introducere.

Lucrarea poate fi achiziționată prin intermediul site-ului Librăriei Cărților Bisericești:*cartibisericesti.ro, prin comandă la*tipografia@patriarhia.ro,*editura@patriarhia.ro *sau la numărul de telefon 021.335.21.28

[cristiboss56]

Editura Cuvântul Vieții a publicat recent un „Florilegiu patristic despre Rugăciunea Tatăl nostru”. Cartea este semnată de Preotul Adrian Agachi.

Autorul a selectat explicații ale Sfinților Părinți pentru fiecare verset și fiecare cuvânt al rugăciunii.

„Textele cuprinse în acest volum se adresează, așadar, tuturor celor care doresc să înțeleagă tainele adânci ale Rugăciunii Domnești, așa cum a mai fost ea numită”, se arată în introducerea lucrării.

„Tatăl nostru” este singura rugăciune lăsată de Mântuitorul Hristos. Aceasta reprezintă modul de adresare al oamenilor către Dumnezeu Tatăl.

„Prin Tatăl nostru se deschide întregului univers o poartă către ceruri, o cale spre adâncirea a ceea ce înseamnă lucrarea dumnezeiască în veșnicie și în lume și, fără îndoială, avem de-a face aici cu o revelare nu doar a ceea ce ar trebui să cerem de la Dumnezeu ci și în privința a ceea ce Dumnezeu își dorește de la fiecare dintre noi”, menționează autorul despre Rugăciunea Domnească.

Cartea începe cu un prim capitol care ajută cititorul să înțeleagă mai bine studiul asupra Rugăciunii Tatăl Nostru, și continuă cu 9 capitole în care este explicată întreaga rugăciune.

Lucrarea poate fi achiziționată prin intermediul site-ului Librăriei Cărților Bisericești: cartibisericesti.ro, prin comandă la tipografia@patriarhia.ro, editura@patriarhia.ro sau la numărul de telefon 021.335.21.28.

[Mihailc]

Citită recent cu mult folos: schimarhimandrit Gabriel Bunge - Evagrie Ponticul față cu Ortodoxia — apologie și istorie



La capătul a o jumătate de veac de studii aprofundate și numeroase publicații tematice (traduse în românește la Editura Deisis) dedicate monahismului antic și mai ales inegalabilului analist și sistematizator al spiritualității acestuia care este avva Evagrie Ponticul (345–399), schimarhimandritul Gabriel Bunge abordează într-o amplă trilogie controversata chestiune a ortodoxiei sale. Pe fundalul disputelor stârnite în secolul VI de monahi neo-origeniști din Palestina, Evagrie, campion al Ortodoxiei trinitare antiariene în secolul IV, a sfârșit prin a fi condamnat în 553–554 ca origenist de împăratul Iustinian și de patriarhul Eutychios (nu și de Sinodul V Ecumenic în ale cărui acte numele său e absent).
Urmărind constituirea și transmiterea imaginii „avvei” din Kellia de-a lungul istoriei Bisericii, într-un prim volum (apărut în 2022 și tradus aici) părintele Gabriel oferă apologia persoanei lui Evagrie Ponticul. Exceptând câțiva autori din secolele VI–VII, care-l demonizează, pentru majoritatea strivitoare monahul pontic este Evagrie „înțeleptul” (Palladios, Nicodim Aghioritul care-l include în Philokalia, 1782), „sfântul”, ba chiar „divinul Evagrie”. Coleg de studii la Antiohia cu viitorul Ioan Hrisostom, hirotesit citeț de Vasile cel Mare, Evagrie a fost, înainte de a deveni monah în Egipt, arhidiaconul lui Grigorie Teologhisitorul. Departe de orice heterodoxie, Evagrie Ponticul trebuie privit pe drept cuvânt (cum a subliniat recent și Cl. Moreschini) ca făcând parte din galeria emblematică a Părinților Capadocieni, fondatorii Ortodoxiei Bisericii lui Hristos.
În alte două volume cu caracter doctrinar (în curs de traducere) părintele Gabriel demontează sistematic acuzațiile formulate în secolul VI și de savanții moderni potrivit cărora Evagrie că ar fi susținut o hristologie heterodoxă (2023), precum și preexistența sufletelor și apocatastaza universală a ființelor raționale (2024), echivalând cu o reducere a creștinismului la platonism.

https://edituradeisis.ro/magazin/eva...ie-si-istorie/