|
|
|
|
|
|
|
#1
27.02.2024, 18:56:26
|
|||
|
|||
Singuraticul piteștean vorbește iar
Doamne ajută și salutare!
@Argesean123, fără supărare și no offence, din care oraș argeșean ești? Costești, Mioveni, Ștefănești, Mioveni, Topoloveni, Curtea de Argeș anyone? Eu trăiesc în Pitești și sunt bucureștean la origine. Stau chiar pe lângă fosta pușcărie politică (beton simbolistica locului, știu), iar în chestiunea cu caracterul singuratic de cursă lungă, chiar mă recunosc și eu! Cu diferența că eu chiar m-am concentrat mai mult pe izolarea în sine, într-o lume a mea, fără atâta tam-tam cu formarea profesională. Am 34 de ani, am mers la școală de 6 ani și jumătate, poate că am fi fost fix colegi de promoție (am absolvit liceul în 2008). Toată școala am făcut-o în Argeș, la Piscani (unde era bâlciul cu „E multe rebuturi”) și-apoi, de la gimnaziu încolo, la Pitești. Și liceu, și facultate, după aceea și primele 2 joburi cu CIM... Cu tot cu salarii mici, lacune școlare, și cam ce-or mai implica școala și cariera de provincie. Am fost singuratic înnăscut, cu tendințe autiste sau de ADHD, nediagnosticate - mama a vrut să mă avorteze, nici ceilalți din familie nu au fost niște sfinți, bunica [,] care mn-a crescut era atee și rusoaică la origine, deci oricum am avut și o familie cam fără de Dumnezeu, și am trăit destul de nebunește într-o lume proprie a mea. Iar până la vârsta aceasta nu am fost împreună cu nimeni c a relaționare intimă, și la ce singuratic sunt... poate mai bine mi-aș face griji să nu ajung abuzat pe la bătrânețe prin „Azilele Groazei 2050+”, apropo de cazul de vara trecută, unde mai ales bătrânii singuri erau o pradă vulnerabilă și-o țintă ușoară. Pe amândoi ne preocupă atracția față de frumusețea sexului opus! Chiar dacă foarte probabil din unghiuri diferite. Dumneata îți dorești o prietenie apropiată și/sau o familie, eu îmi doresc măcar să dau câte un semn că exist, atunci când remarc vreo „frumusețe”, dar aici iarăși mai trebuie spus ceva important: legătura mea cu lumea se desfășoară prin excelență prin Internet, în ultimii 4 ani am devenit un Hikikomori (om care stă mereu închis în casă), cu ieșiri excepționale printre oameni. E ca și cum în locul închisorii adevărate, mi-am creat închisoarea de acasă. Singurătatea mea așa-zis „înnăscută” (care însă cred cu tărie și mânie că are o legătură puternică cu comportamentul dereglat și deranjat al mamei din tipul sarcinii, căci m-a urât din pântece) s-a mărit atât de tare la maturitate încât am ajuns așa. Covidul a fost doar un paravan temporar, când am ajuns să mă izolez ferm în casă nici nu venise încă pecinginea în România, așa s-au legat evenimentele. Iar însingurarea asta a mea are o legătură tot cu teama de reacțiile mele la vederea sexului opus. Decât să sperii femeile pe stradă în încercarea de a obține puțină atenție, mnai bine mă izolez în casă și atunci mai fac conexiuni și interacțiuni pe internet, vorba aceea, „fără număr, fără număr”, în măsura în care se și poate și-mi dă și mie mâna. O conexiune de tipul „Friendzone”, fără a evolua în altceva, poate însemna și ea ceva! În zilele acestea ale noastre, adevărul este că muuulte dintre treburile oamenilor chiar s-au mutat „în virtual” și că, dacă vrei să fii vizibil pentru mai mulți oameni, cu sau fără legătură cu dorul după sexul opus, pe Internet este mai ușor decât pe stradă. Pe Internet suntem oricum și mai la adăpost, în casa noastră și „în spatele tastaturii”, precum se spune despre acei oameni care sunt viteji de tastatură. Sigur că și aici sunt limite și reguli de respectat, să nu fim hărțuitori și să comunicăm frumos și pe internet, dacă vrem să comunicăm! Legat de partea cu profilurile sociale, și eu am început să le dau importanță mai mare de prin 2019 încoace mai ales, până atunci am fost mai mult cvasi-inexistent pe internet, pe lângă puțina prezență socială în așa-zisa „viață reală” (dar și Internetul face parte din realitate, „viața ireală” este în imaginația noastră). Singurătatea a devenit sufocantă sufletește și, dacă tot nu mă vedeam capabil să comunic eficient „pe stradă” sau față în față, măcar am mai compensat prin Internet. Este drept că din 2020 și virusul cu coroniță a împins mai tare oamenii în online, am devenit ca niște „fantome” sau avataruri online. Iar cu atenție, răbdare, tact și în funcție de peste ce oameni dăm pe internet, în câțiva ani putem și cu profilele sociale de pe Internet să ne facem o bună conectivitate cu ceilalți (și... celelalte) și să ne stabilim o prezență printre oameni, chiar dacă nu mergem fizic printre ei și chiar dacă nu ajungem „influențări”, alt cuvânt la modă. Legat acuma de „domnișoare”, că zicea și Cozia ceva despre domnișoarele cu vârstă mică, este iar adevărat că între noi amândoi și fetele de acel gen este o diferență de vârstă care-i aproape „mai majoră decât majorele”, iar un interes fixat la vârsta asta față de genul acela de domnișoare poate devia ușor către un material excelent pentru Justițiarul de Berceni. Asta pentru adulții care vor ceva intim. Cine vrea să se facă văzut pentru doamnele și domnișoarele de diferite vârste, fără chestii din astea de destrăbăl, o poate face fără astfel de probleme dacă găsește calea potrivită de a prinde la public! Dar dacă ne interesează o relație apropiată cu cineva, sigur nu pică bine cu vârstele care-s jumătate din noi ori chiar mai mici. Poate că totuși tu vorbeai cu domnișoare de 20+ sau chiar mai mari, care când le spuneai că nu ai „prostii” pe social media, tresăreau speriate. Aici trebuia să ai grijă și la tonalitatea și cuvintele folosite - dacă ziceai pe un ton aspru și agresiv că nu ai profil pe internet și foloseai cuvântul „prostii”, normal că vocea aceasta le speria. Femeia este o ființă mai sensibilă, pentru care contează și limbajul nonverbal, privirea, tonul vocii - și desigur și ce cuvinte sunt folosite. Acum 6-7-8 ani, deci, și eu eram aproape inexistent pe Internet, dar singurătatea nu m-a adus în situația de a vorbi cu o „domnișoară” și de a-i spune că nu exist pe internet, ce-i drept. Altă singurătate, altă viață, alt nivel! Am reținut de-aici din topic că te interesează să găsești pe cineva prin colectivitatea Bisericii. Asta chiar este bine, mai bine decât prin cluburi, medii interlope sau alte locuri rău-famate și din afara Bisericii, de altfel pentru cluburi nouă chiar ne-a cam trecut vârsta; și cum mai zicea un coleg de forum (parcă Iorest), bine este nu să te uiți după cineva pe timpul sacru al Sfintei Liturghii, unde Domnul îi vrea pe oameni atenți la El și deasupra celor pământești, dar o dată ce se termină Sfânta Slujbă, să nu pleci tot singur, izolat și grăbit acasă - așa cum o făceam eu prin 2019, înainte să se apropie timpul cel hikikomorist al Marii Izolări. Într-adevăr poți să începi să încerci să vorbești cu oamenii, și bărbați și femei, ideea cu un posibil pelerinaj chiar este și ea una binecuvântată! Poți începe chiar prin a întreba oamenii despre pelerinaj - și, din vorbă în vorbă, o să te simți oricum mai aproape de oameni și în comuniune, și n-o să mai fii singur pe calea mântuirii. Ceva asemănător ar trebui să fac și eu dacă m-oi mai vindeca de hikikomorismul acesta, dar trebuie să reținem că la biserică trebuie venit fără agitația cea necurată în suflet, și pregătiți să ne apropiem de Sfintele Taine ale Domnului și-apoi de semenii noștri - dacă nu ne simțim bine printre oameni și venim cu gânduri rele în Casa Domnului, atunci mai bine ne izolăm mai departe acasă, nu? În orice caz, nu se merge de unii singuri pe calea mântuirii. Și iarăși, un om care merge regulat la biserică trebuie să-și deschidă la timp sufletul către Domnul (și ceilalți), dar întâi către Domnul prin Sfintele Taine, începând cu Spovedania și, după caz și nevoie, continuând cu canonul, atât timp cât omul trebuie oprit de la Sfânta Împărtășanie, apoi și cu Trupul și Sângele Domnului, avem și Sfântul Maslu - acestea 3 Sfinte Taine vin în ajutor pentru tratamentul sufletului. Și desigur cine se spovedește trebuie să-și și asume o transformare definitivă a vieții și-a sufletului, că tot definitivă va fi și viața de dincolo care ne pândește pe noi după moarte. Este absurd să tot mergi la Sfintele Liturghii fără a te apropia de Sfintele Taine, mai ales dacă ești singur și izolat și vii după o copilărie mai departe de Dumnezeu și cu rude care au murit și ele tot departe de Dumnezeu, cu șanse cvasi-nule de mântuire (chit că morților mei li s-au făcut pomeniri după moarte, dar tot nu sunt sigur că Dumnezeu i-a iertat). Diavolul NU doarme, iar eu am făcut greșeala aceasta magistrală cu Sfânta Liturghie fără Sfintele Taine și-am ajuns... la pușcăria de acasă! Nu știu cum stai tu cu Sfintele Taine și cât de credincios ai fost de mic, sau ce familie ai avut, presupun totuși că mai bine decât la mine. Îmi închipui că tu nu Îl înjurai pe Dumnezeu de mama focului când aveai 8-9 sau 11-12-13 ani. Și că nici nu ai avut tendințe autiste sau psihopatice, doar mai mult egoism și-o axare pe viața proprie, formarea meseriei, prejudecăți față de rețelele sociale - iar acum că intri în pâinea cea mare a maturității, te preocupă firește rezolvarea problemei cu singurătatea în afara unei familii. Am văzut că ai fost la un duhovnic călugăr care ți-a pus în față cele două opțiuni radicale: căsătoria sau călugăria!
__________________
La sfârșitul lumii, toți vom învia! 
|
|
#2
27.02.2024, 18:57:17
|
|||
|
|||
|
Partea 2
Cât privește călugăria, ea trebuie făcută dacă ne dă Domnul chemare în suflet pentru aceasta (nu este pentru toți, este o vocație; de altfel, primii creștini nu erau călugări, monahismul a apărut după câteva secole, și chiar și în zilele noastre este mai greu de înțeles de ce ar fi bine ca el să existe, mai ales în forma sihastră, din moment ce Domnul a zis când l-a creat pe om „Nu este bine să fie omul singur”). După Cădere multe lucruri s-au schimbat, și cum spune o vorbă, „Nebănuite sunt căile Domnului”, iar Domnul Iisus Hristos ne învață chiar că „În Casa Tatălui Meu multe locașuri sunt”. Însă fiecare om trebuie să își aleagă locașul potrivit, fără forțare și impostură!
Un bun călugăr NU se duce la mânăstire din postura de om eșuat în viața mireană. Adică nu trebuie să mergi acolo pur și simplu pentru că ai dat chix în viața cea lumească. Un călugăr nedemn va îngroșa rândurile celor care necinstesc cinul călugăresc (de pildă, prin homosexualitate și lăcomeală) și le va da prilej altor oameni păcătoși și eventual mai slabi și ușor de smintit (=scandalizat) duhovnicește să zică „Uite ce răi sunt călugării”. Gândește-te la tiristul cel răspopit de la malul mării, la Daniel Balaș, care s-a smintit și a părăsit preoția pentru că a văzut în cler (și la călugări) atitudini nedemne! El astăzi vorbește împotriva clerului, iar alți oameni îl cred și imaginea cea rea cauzată de purtările rele și de cele smintite se propagă mai departe ca o pecingine. Drumul demnității bisericești și călugărești trebuie ales când ești demn de el, și când te întărește Domnul cu o chemare pentru el! Din ce se vede, nici tu, nici eu nu o avem. Iar legat de întemeierea unei familii, și aici omul trebuie să fie pregătit și demn pentru a face așa ceva, să vrea cu adevărat să aibă familie, să aibă sufletul deschis pentru ceilalți, dincolo de atracția frumuseții fizice dintre viitorii soți. Suntem trup și suflet. Nu trebuie să ne mărginim la ce ține de frumusețea trupului. Iar viața de familie înseamnă și niște spirit de jertfă, răbdare, arta bunei creșteri a omului nou apărut pe lume (când sunt și copii), forța de a susține familia muncind, aducând banii din casă și apărând-o de pericole... Un suflet închistat, singuratic înfocat, rob al unor fantezii și fixații cu prejudecăți, sigur nu-i bun să-și facă familie. Poate în schimb să fie în comnuniune cu ceilalți și celelalte prin friendzone, mai bine este să fii friendzonat decât izolat. Eu știu ce înseamnă prăpastia sufletească a izolării. Familia aduce totuși un sentiment de împlinire specială, atunci când este făcută pe baze bune și oamenii din ea sunt solidari și se potrivesc între ei! Nu cum au făcut „ai mei”. Nu degeaba familia se mai cheamă „Biserica de acasă”. Așa că poți să îți cauți viitoarea soție pe pământul cel bun al Bisericii, postește și roagă-te pentru aceasta, postul și rugăciunea te vor ajuta și să-ți reglezi așteptările ca să nu fii prea agitat și pretențios, să nu aspiri foarte sus ca să nu fie căzătura dureroasă, îți vor forma și o disciplină a răbdării și, de ce nu, te vor pregăti pentru ideea de a lăsa de la tine și de-a te dărui către ceilalți; niște lucruri necesare și într-o familie. Dacă tot ești deja în Biserică, profită și leagă-te și de Sfintele Taine, că o să capeți sigur o putere specială de la Domnul, să nu te invadeze sentimentele rele. Și o dată ce o vei găsi pe cea care te va împlini sufletește în căsnicie, nu ar trebui să te mai preocupe genul acesta de căutare! Pentru că, evident, ar însemna să fii dispus să înșeli. Iar asta iarăși nu-i bine. Un alt motiv pentru un burlac singuratic ca să rămână singur este tocmai capacitatea de a înșela: dacă descoperă că o are, nu-i bine să-și facă familie așa! Dacă mergi la muncă în Occident, printre oamenii cu altă limbă decât cea în care te-ai născut, să ai și acolo grijă cu găsirea unei soții. Ar fi bine să fie tot o creștină ortodoxă, sau dacă nu, atunci să se convertească și să vină la Ortodoxie. Să nu pornești o căsnicie dintr-acelea „mixte”. Papa de la Roma este eretic, arhiepiscopul de Canterbury este eretic, luteranii și „reformații” fac parte tot dintre erezii, sunt și mulți păgâni musulmani pe-acolo (eu așa îi consider, ca păgâni - rătăcitul lor Mahomed a vorbit cu diavolul într-o grotă și a pretins că a fost Sfântul Arhanghel Gavriil). Deci să alegi cu grijă pentru viitor și dacă mergi acolo. Eu personal nu știu și nu cred că voi emigra vreodată, mai întâi ar trebui cel puțin să mă îndur să ies din casă. Mai spuneai despre impresiile pe care și le pot face „ele” în funcție de cum te văd sau nu te văd pe Internet: cu sau fără prieteni, sau alte femei în poze. Într-adevăr cine nu apare cu oameni pe lângă el sperie pe mai multă lume din tagma femeiască, pentru că majoritatea femeilor nu sunt pregătite să se lege de un singuratic incurabil. Legat de „prostălăul cel singur și fără experiență”, eu aș zice că prostălăi sunt cei care schimbă și batjocoresc femeile ca pe ciorapi și le mutilează sufletele, se laudă cu performanțele lor și eventual mai strică [,] căsnicii și-și fac rivali deosebit de periculoși din alți bărbați, care pot fi și din lumea interlopă. Cine ajunge în astfel de situații trebuie măcar să aibă arme și forță ca să reziste la repercusiuni. Săritul din femeie în femeie comportă și niște pericole inclusiv pentru ele, la o analiză atentă nu le face nici lor plăcere să fie folosite, părăsite, să știe fiecare că este „a nu știu câta” și că-s obiectificate. Iar văzutul cu alte femei prin poze, iarăși nu este neapărat un avantaj în ochii unei posibile prietene care se transformă în soție - la fel ca înainte, ai da impresia că zbori din floare-n floare, că ai umblat prin atâtea locuri și că poți să o înșeli „și pe ea”. Cu dus și întors experiența aceasta intimă cu felurite femei! Dacă vrei un cămin reușit de familie, și nu o singurătate unde te simți neîmplinit sau un „friendzone de dimensiune nedefinită”, caută-ți aleasa ca mai sus și ai mare grijă să vă potriviți cu adevărat. Fii sigur că nu ai nevoie de vreo zăpăcită aborționistă sau de vreuna care gândește cu pudra de la machiaj și cu extensiile de la gene și unghii în loc de creier. Nici de vreo „dominatrix” căreia îi place duritatea specific bărbătească, și căreia îi place brutalitatea și, eventual, ca să-și compenseze o hibă sufletească legată de raportarea la semeni, se refugiază compulsiv în dragostea față de animale sau obiecte. Nici o vânătoreasă de bani, lux, Dubaiuri și statuturi sociale mari. În slujba Parastasului din Ortodoxia moldovenească de peste Prut se cântă foarte frumos: „Într-o clipeală, pre toate-acestea / Moartea le apucă!” Și iarăși, să nu uităm: Viața de pe acest pământ nu este totul, există viață după moarte, iar la sfârșitul lumii toți vom învia! Sus în Ceruri, oamenii nu mai au nevoie de căsătorie, aceasta este o măsură pământească de care mulți oameni fără măsura chemării călugărești au nevoie, soții se pot sprijini unul pe celălalt în drumul spre mântuire chiar și dacă nu au copii. Iar pentru cine se mântuiește, Împărăția Cerurilor nu va presupune noi căsătorii, dar acolo toți oamenii vor putea să se cunoască, să fie prieteni ca într-un Friendzone perfect și, mai presus de toate, să Îl cunoască pe Domnul în harul Lui! Cum ne învață Domnul în Sfânta Evanghelie? „Și aceasta este viața veșnică: Să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, și pe Iisus Hristos pe Care L-ai trimis.” (Ioan 17:3) Aceasta trebuie să prefigurăm noi, aici pe pământ, cu sau fără căsătorie, cu sau fără călugărie! *** Și deci așa. Un alt argeșean singuratic într-al patrulea deceniu de viață a vorbit. Dacă poveștile a doi oameni se aseamănă, trebuie împărtășit ceva din ele; nimeni nu ne ține minte pentru ce gândim în secret, ci pentru ceea ce împărtășim cu ceilalți oameni. Să ai mult succes în construirea viitoarei familii, sau a următorului drum în viață! Hristos să te ajute!
__________________
La sfârșitul lumii, toți vom învia! Last edited by MineaPeter; 27.02.2024 at 19:30:27.
|
|
#3
27.02.2024, 19:25:08
|
||||
|
||||
|
Citat:
Cât despre prietenii amicale (cum ai menționat „friendzone”) eu îți recomand aplicația Slowly dacă vrei să încerci. Nu e chiar social media dar sunt scrisori pe internet către alții. Eu mi-am făcut prieteni dragi astfel, am primit chiar și scrisori fizice.
__________________
„Nu e rău televizorul ci e rău ascultătorul dacă rău îl folosește și rău vremea-și cheltuiește” - Părintele Cleopa
|
|
#4
27.02.2024, 20:13:02
|
|||
|
|||
|
Citat:
Apropo cu hikikomori, la mine a functionat o zi pe saptamana sa ies din casa undeva departe in asa fel incat la jumatatea zilei abia sa am posibilitatea sa ma intorc. Daca repeti constant, ajungi sa-ti faca placere, e chiar ca mersul la biserica. In a doua faza iesi 2 zile. O zi sport, o zi biserica cu pauza 3 zile intre ele, si nu te mai identifici cu japonezii aia care in general sunt mai terminati ca noi ca societate in ceea ce tine datingul, ore de munca pana la deces, perversiuni sexuale de neegalat in lume. Au o societate complet bolnava mintal.
|
|
#5
27.02.2024, 20:19:10
|
|||
|
|||
|
Citat:
Doi ai fost la București unde e o densitate foarte mare de femei, cea mai mare din țară și sunt unii care erau urâți și erau mari combinetozauri, ieșeau cu femei de la lucru și din alte medii de la sală, cercul de lectură la Bucale.
__________________
„Că s-a întărit mila Lui peste noi și adevărul Domnului rămâne în veac.” Ps.116, v.2.
|
|
#6
27.02.2024, 20:56:14
|
|||
|
|||
|
Citat:
sau aia de la box/kickbox cu fata deformata tot sportivi bine glumesc dar n-are treaba Cat timp bagi zahar+bere ca sa creasca burta si esti imbatranit facial de stres si munca cu inca 10 ani degeaba. Eu am usoara chelie si fire de par alb prin cap de la 20 ani. Iti spun sigur ca si astea au contribuit la ceva, nu ca le-am luat eu in seama sa ma afecteze la ceva Citat:
Vara eram acasa la parinti si la mare la innot. Primavara eram in acelasi ritm, dar cu rolele. Toamna cu bicicleta si tot asa. Am avut activitati si sporturi solitare. Acum sunt cu schiul in perioada asta. La fel asta am atras la mine, singuratate unii oameni se descurca de minune la asta Citat:
Imi vine sa caut chestii gen speed dating, desi pana si alea sunt strict in orasele mari, iar femeile vaneaza dupa criterii gen bani. e cam incomod Am scris foarte mult pe topicul asta, si chiar unele aberatii. Va rog sa ma iertati cu totii. Last edited by Argesean123; 27.02.2024 at 21:13:01.
|
|
#7
27.02.2024, 21:10:11
|
||||
|
||||
|
Citat:
Citat:
Da și managerii sunt printre cei mai stresați și ei fac și cel mai mult sport ca pondere din populație Citat:
Citat:
__________________
„Că s-a întărit mila Lui peste noi și adevărul Domnului rămâne în veac.” Ps.116, v.2. Last edited by Iorest; 27.02.2024 at 21:14:31.
|
|
#8
27.02.2024, 21:34:31
|
|||
|
|||
|
Citat:
Citat:
mergem la Sfanta Parascheva ca e drumul mai lung Last edited by Argesean123; 27.02.2024 at 21:40:21.
|
|
#9
27.02.2024, 22:46:04
|
||||
|
||||
|
Citat:
Citat:
Citat:
Dacă voiai îți făceai prieteni sau măcar amici pe lângă o sală de fitness și nu e foarte scump pt un om care are servici, să nu exagerăm că eu știu cam cât te costă să faci sport. Citat:
https://www.crestinortodox.ro/comunitate/home.php La câte fete ai cerut numărul de telefon, pe câte le-ai chemat măcar la o plimbare prin oraș ?
__________________
„Că s-a întărit mila Lui peste noi și adevărul Domnului rămâne în veac.” Ps.116, v.2.
|
|
#10
28.02.2024, 00:20:54
|
|||
|
|||
|
Citat:
Am inteles ca nu vrei sa epatezi, sa dai drumul la portofel. Si foarte bine faci. Trebuie sa fi blind dar precum sarpele. PS: Foarte ciudat ca nu esti vegetarian, bei bere si nu ti-ai gasit femeie! Asta ne lasa masca pe cei de aici! Last edited by cozia; 28.02.2024 at 00:24:03.
|
|
|
Mod hibrid