Postul negru

[Moroco]

In timpul rugaciunii si postului ar trebui cu umilinta nesmolita, plangacioasa (de altii) si cersetoare ca milogii pomanagii ce se handicapeaza singuri ca sa primeasca mai usor (necredinta), poate ar trebui sa ne punem la punct si cu putina invatatura de Credinta ca sa nu alunecam in balarii atunci cand mergand pe Calea cea buna spre Cuvant ascultam si iubim dupa porunca! Prin post strivim capul trufiei vietii si prin rugaciune tainica strivim capul mandriei si poftei ochilor ce umbla dupa fatzarnicii si ipocritii ce se dau sfinti lucrand ascultarea de sine, uitand si netinand seama ca din miliarde de crestini toti pleaca pana la urma inapoi la casa lor, la pacatul mamoney lumesti, dovedind ca atat timp cat au circarit prin Biserica cu habotnicia nu au crezut ci doar au ispitit, amagit si dezamagit pe Domnul si pe Duhul pe Care defapt, nu-L iubesc, nu-L primesc ci-L parasesc!.. adica doar amagesc desavarsind necredinta, din pacate.