Postări săptămânale din calendar

[RappY]

Sfântul Ierarh Grigorie Dascălul, Mitropolitul Țării Românești
22 iunie

Revoluția lui Tudor Vladimirescu a înlăturat domniile fanariote și a început un secol plin de evenimente sociale, naționale, și bisericești. Deschiderea acestei perioade în Țara Românească este făcută de un smerit ierodiacon devenit mitropolit peste noapte: Sf. Grigorie Dascălul. Înainte de a deveni un dascăl al neamului, Grigorie a fost educat în cele mai bune împrejurări ale vremii: elev la școala Sfântul Sava din București, devenit ucenic îndrăgit al Sf. Paisie de la Neamț, și apoi viețuitor în Sfântul Munte, s-a văzut numit ca mitropolit din cauza renumelui său de om învățat, o trăsătură mult-dorită în această nouă epocă. Ajuns întâistătător al Bisericii muntene, Grigorie a îmbrățișat cu drag activitatea gospodărească îngrijindu-se de preoțime, de școli, de mănăstiri, și de respectara rânduielilor. Dar cel mai important pentru el a rămas educarea neamului și tipărirea Vieților Sfinților, lucrare pe care o vedea „atât de folositoare pentru formarea duhovnicească și luminarea sufletelor credincioșilor”. La fel ca alți mari sfinți, Sf. Grigorie Dascălul a găsit că nu există literatură mai bună pentru educarea omului decât Viețile Sfinților.

Tropar: De dulceaţa gurii tale celei sfinţite se îndulceşte Biserica şi de focul râvnei tale se minunează cetele cereşti, că ostenindu-te în tălmăcirea sfintelor învăţături ale părinţilor celor de demult, ai dăruit turmei tale bucuria cunoaşterii lui Dumnezeu, Sfinte Ierarhe Grigorie.

---------------------------------

Săptămâna următoare: 30 iunie (duminică): Sfântul Ierarh Ghelasie de la Râmeț

[RappY]

Sfântul Ierarh Ghelasie de la Râmeț
30 iunie

După ce hunii, avarii, slavii și alte popoare migratoare au nimicit mănăstirile românești în invaziile veacurilor IV-VII, monahii români s-au răspândit în schituri și pustnicie. De-abia la începutul mileniului II schiturile încep să redevină mănăstiri, mai întâi în Transilvania. Așa se face că în veacul al XIV-lea pe râul Râmeț, nume provenit de la „eremiți”, îl găsim pe marele duhovnic Ghelasie, devenit primul ierarh cunoscut al Ardealului. Pentru peste 500 de ani, Ghelasie a rămas cunoscut din tradiția transmisă evlavios de generații de dreptcredincioși români. Dar, la fel ca în cazul mucenicilor din Niculițel, anii 1970 au scos la lumină mărturii arheologice ce au arătat realitatea acestui sfânt ierarh făcător de minuni. Astăzi găsim la Mănăstirea Râmeț sfintele moaște ale arhiepiscopului ce a deschis epoca medievală în "Ardealul sfânt, pământul răstignirii".

Tropar: De Dumnezeu purtător, Părinte al nostru Ghelasie, povățuitorul călugărilor, preoților și credincioșilor, podoaba cuvioșilor și lauda arhiereilor, sprijinitorul celor întru necazuri și făcătorule de minuni, cu nevoințele tale în chip de sfințenie te-ai arătat, iar acum cu îngerii în ceruri te veselești. Cu aceștia, roagă-L pe milostivul Dumnezeu să ne dăruiască nouă pace și mare milă.

---------------------------------

Săptămâna următoare: 2 iulie (marți) Sfântul Voievod Ștefan cel Mare

[RappY]

Sfântul Voievod Ștefan cel Mare
2 iulie

După ce imperiul bizantin a căzut, a rămas românilor să ocrotească porțile creștinismul în Europa. În lupte, Sf. Ștefan a avut un record remarcabil: indiferent de izvoarele folosite, rata victoriilor sale împotriva otomanilor apar ca un miracol la întreg nivel european. La fel ca marii bazilei bizantini, Sf. Ștefan preamărea pe Dumnezeu pentru fiecare biruință, ctitorind mănăstiri, postind cu evlavie, și făcând milostenie sub îndrumarea duhovnicului său, Sf. Daniil Sihastrul. Cronicarii altor neamuri îl slăveau pe „atletul creștinătății”, Muntele Athos îl pomeneau la slujbe, iar geniul artistic românesc a atins culmi fără precedent sub patronajul suveranului evlavios. Întemeietor al Episcopiei Vadului, ctitor al marelui centru cultural putnean, și iubit de popor de 500 de ani încoace, Sf. Ștefan a devenit un simbol nu doar al Moldovei, al Basarabiei, și al Bucovinei, ci un ocrotitor al neamului „împotriva dușmanilor creștinătății” care, după spunea Sf. Ștefan, voiau „să supuie țara noastră care e o parte creștinească și pe care Dumnezeu a ferit-o până acum. Dacă această poartă, care e țara noastră, va fi pierdută, atunci creștinătatea va fi în mare primejdie”.

Tropar: Neînfricat apărător al dreptei credințe, te-a avut pe tine Biserica lui Hristos, Binecredinciosule Voievod Ștefane, pentru care tot poporul te-a numit mare, bun și sfânt, și te-a cinstit. Drept aceea noi pururea te avem întăritor credinței noastre ortodoxe și al țării ocrotitor, prin rugăciunile tale cele către Dumnezeu.

---------------------------------

Săptămâna următoare: 12 iulie (vineri) Cinstirea Sfintei Icoane Prodromița de la Muntele Athos

[RappY]

Cinstirea Sfintei Icoane Prodromița de la Muntele Athos
12 iulie

Isihaștii români, numiți pe românește sihaștri, au împodobit pământurile românești cu Rugăciunea Inimii dintotdeauna. Însă, cu sosirea Sf. Paisie de la Neamț în țară, s-a dezvoltat o viață chinovială, împletind Rugăciunea lui Iisus cu viața de obște. Astfel, ucenicii paisianismului au înființat, poate cu o regretabilă întârziere, primul schit românesc de pe Sfântul Munte: Schitul Prodromu. Acest minunat schit are la bază o mare minune: Icoana Maicii Domnului Prodromița, o icoană nefăcută de mână omenească și una din cele mai de preț comori românești de pe Muntele Athos. Pictat de mână cerească, acest odor al Schitului Prodromu atestă nenumărate minuni chiar și prin replicile făcute după el. Cu asemenea temelie miraculoasă, nu este de mirare că Schitul Prodromu a dat atâția sfinți și atât ajutor neamului românesc, iar, într-o zi, să ne rugăm că va avea binecuvântare cerească să devină prima mănăstire românească din Athos!

Tropar: Născătoare de Dumnezeu, pururea Fecioară, sfintei și dumnezeieștii icoanei tale cu dragoste și cu credință închinându-ne, o sărutăm mulțumind; căci prin ea celor credincioși dăruiești cu adevărat tămăduiri sufletelor și trupurilor. Pentru aceasta, grăim către tine: Slavă fecioriei tale, slavă milostivirii tale, slavă purtării tale de grijă, Ceea ce ești Una Binecuvântată.

---------------------------------

Săptămâna următoare: 21 iulie (duminică) Sfinții Cuvioși Rafail și Partenie de la Agapia Veche

[RappY]

În prealabil postat de RappY

Cinstirea Sfintei Icoane Prodromița de la Muntele Athos
12 iulie

Isihaștii români, numiți pe românește sihaștri, au împodobit pământurile românești cu Rugăciunea Inimii dintotdeauna. Însă, cu sosirea Sf. Paisie de la Neamț în țară, s-a dezvoltat o viață chinovială, împletind Rugăciunea lui Iisus cu viața de obște. Astfel, ucenicii paisianismului au înființat, poate cu o regretabilă întârziere, primul schit românesc de pe Sfântul Munte: Schitul Prodromu. Acest minunat schit are la bază o mare minune: Icoana Maicii Domnului Prodromița, o icoană nefăcută de mână omenească și una din cele mai de preț comori românești de pe Muntele Athos. Pictat de mână cerească, acest odor al Schitului Prodromu atestă nenumărate minuni chiar și prin replicile făcute după el. Cu asemenea temelie miraculoasă, nu este de mirare că Schitul Prodromu a dat atâția sfinți și atât ajutor neamului românesc, iar, într-o zi, să ne rugăm că va avea binecuvântare cerească să devină prima mănăstire românească din Athos!

Tropar: Născătoare de Dumnezeu, pururea Fecioară, sfintei și dumnezeieștii icoanei tale cu dragoste și cu credință închinându-ne, o sărutăm mulțumind; căci prin ea celor credincioși dăruiești cu adevărat tămăduiri sufletelor și trupurilor. Pentru aceasta, grăim către tine: Slavă fecioriei tale, slavă milostivirii tale, slavă purtării tale de grijă, Ceea ce ești Una Binecuvântată.

---------------------------------

Săptămâna următoare: 21 iulie (duminică) Sfinții Cuvioși Rafail și Partenie de la Agapia Veche

Am pus pe OrthodoxWiki un articol despre istoria isihasmului românesc: https://ro.orthodoxwiki.org/Istoria_...mului_românesc

[RappY]

Sfinții Cuvioși Rafail și Partenie de la Agapia Veche
21 iulie

Istoric, numele de Agapia vine de la sihastrul Agapie care a înființat schitul în secolele XIV-XV. Însă, duhovnicește, numele vine de la grecescul agape care înseamnă iubire. Așadar, în secolul XVI când munții Neamțului erau plini de isihaști prin Bisericani, Pângărați, sau Tazlău, Rafail părăsește zona Galați pentru a se nevoi în munții dimprejurul Agapiei Vechi. Tot la fel, un secol mai târziu, Partenie a continuat tradiția părinților agapeni, trăind în liniște și totuși povățuind neamul român, păstrând o flacără ortodoxă de nestăvilit în Carpații noștri. Astfel, în secolul XVII, Sfântul Ierarh Dosoftei al Moldovei, tipărind prima ediție a „Viețile Sfinților” în română, aduce la lumină adânca trăire a acestor părinți, ocrotitori ai neamului și ai credinței din cele mai înalte vârfuri muntoase. Secole mai târziu, acești mari cuvioși sunt redescoperiți în fiecare zi ca temelia duhovnicească ce a menținut credința dreaptă nu prin scrieri și școli, ci prin rugăciuni și nevoință.

Tropar: Următori şi împlinitori ai Evangheliei lui Hristos, Cuvioşilor Părinţi Partenie şi Rafail, sihaştrii prealuminaţi ai munţilor Moldovei; ostenindu-vă cu postul şi cu rugăciunea, aţi dobândit de la Dumnezeu aripi ale sufletului vostru, pentru aceasta vă rugăm să ne trimiteţi de la Hristos milă şi har celor ce prăznuim cu dragoste pomenirea voastră!

---------------------------------

Săptămâna următoare: 27 iulie (sâmbătă) Sfântul Clement, Arhiepiscopul Ohridei

[RappY]

Sfântul Clement, Arhiepiscopul Ohridei
27 iulie

Fiul lui Boris I—țarul care a încreștinat bulgarii și a primit pe ucenicii fraților Chiril și Metodie—, țarul Simeon a adus cultura bulgară la o înflorire nemaiîntâlnită de atunci până azi. În centrul acestei înfloriri se aflau două mari școli: Școala de la Preslav, nucleul cultural și politic al imperiului, și școala de la Ohrida, întemeiată de Sfântul Clement, creând temelia bisericească și duhovnicească a slavilor de peste tot, inclusiv a celor de la nord de Nistru, deoarece și Rusia Kieveană a primit textele slavone tot de aici. Așadar, în Ohrida, au fost educați mii și s-au tradus cărți liturgice și biblice, dezvoltându-se pentru prima oară în istorie un cler de sorginte slavă. Ba mai mult, Sf. Clement a devenit independent de episcopii greci de la Pliska-Preslav, fiind proclamat chiar „han” peste slavii din Macedonia, practic fiind responsabil cu desăvârșirea încreștinării oficiale declarate de Boris printr-o muncă apostolică unică. Astfel, Sf. Clement devine un personaj cardinal în cultura slavă, fiind și azi ocrotitorul Macedoniei și unul dintre cei mai mari sfinți bulgari. Pentru noi, Clement a însemnat începutul răspândirii alfabetului chirilic și culturii slavone la nord de Dunăre și propășirea spiritului românesc prin adăugirea elementului ortodox slavon—o componentă mult prețuită și iubită în cultura română de când a fost introdusă până azi.

Nu am găsit texte liturgice confirmate de BOR pentru Sf. Clement al Ohridei. Există bineînțeles în bulgară unde este numit „dascăl al ortodocșilor și luminător al Bulgariei”, dar un tropar în română ar fi compus probabil altfel.

---------------------------------

Săptămâna următoare: 1 august (joi) Scoaterea Sfintei Cruci

[RappY]

Scoaterea Sfintei Cruci
1 august

Scoaterea Sfintei Cruci nu mai are aceeași importanță liturgică din trecut, însă bogăția istorică acestui praznic este uimitoare. Cândva în primul mileniu, din cauza faptului că oamenii cădeau bolnavi prin august, a început să se facă procesiune cu Sfântul Lemn prin Constantinopol pentru tămăduire. Așadar, această tradiție a început să fie asociată cu Postul Adormirii Maicii Domnului, purtând Crucea din palat până în Biserica Sfânta Sofia de pe 1 până pe 14. Mai departe, acest praznic, prin legătura Crucii, a intrat în legătură cu praznicul împărătesc al Înălțării Sfintei Cruci (8 septembrie) dar și cu praznicul pascal Duminica Sfintei Cruci, creând o treime de mari praznice legate de Cruce în care se citește I Corintieni 1, 18-24. Tot la fel, din punct de vedere liturgic, fiind la începutul lui august, praznicul a început să intre în legătură și cu praznicul împărătesc al Schimbării la Față de pe 6 august și cu minunea Sfintei Mahrame amintită pe 16 august. Deja, acest praznic, punea în legătură atâtea praznice și minuni ale Ortodoxiei. Însă, semnificația praznicului continuă: pe 1 august au fost botezați rușii kieveni (988), iar în secolul XII, tot pe 1 august, rușii au învins bulgarii Volgăi, convertiți la Islam, iar bizantinii conduși de Manuel Comnenul au înfrânt turcii selgiucizi în aceeași zi, ambii ajutați de Cruce la fel ca Sf. Constantin cel Mare în 312. Acestea sunt multele și bogatele semnificații istorico-liturgice, dar rămân bineînțeles și înțelesurile duhovnicești: acelea de curățire, de jertfă, de triumf al Ortodoxiei, și de biruință a Crucii.

„Cuvântul Crucii, pentru cei ce pier, este nebunie; iar pentru noi, cei ce ne mântuim, este puterea lui Dumnezeu” (I Corintieni 1, 18).

Tropar: Mântuieşte, Doamne, poporul Tău şi binecuvintează moştenirea Ta. Biruinţă binecredincioşilor creştini asupra celui potrivnic dăruieşte şi cu Crucea Ta păzeşte pe poporul Tău.

---------------------------------

Săptămâna următoare: 7 august (miercuri) Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla