Vise-Subconștient-Realitate

[Moroco]

Cine poate spune ca asta-i realitate si asta-i vis? Care-i diferenta dintre poveste, film, basm, inchipuire, fabulatie, minciuna si realitate, adevar, legile realitatii ce definesc matrixul in care traim, nivelul de trecut cu bine plin cu cele vazute si nevazute care-ti incearca rabdarea in Credinta ca sa ajungi in nivelul de existenta superior?

Mie mi se pare ca realitatea contine in ea si visele care desi sunt numite vise acolo ai experiente cam ca in realitate deoarece poti avea aceleasi stari-trairi ca in realitate. Principalul e sa poti lasa in spate balastul filmelor ce te acapareaza pe termen lung tinandu-te captiv ca sa urmezi Calea pe care Dumnezeu te va face curat-drept si apoi sfant cu ochii mari deschisi larg.

Practic imi pare ca Lumina si Adevarul, Cuvantul divin ar defini realitatea in timp ce intunericul si minciuna duhurilor necurate ar defini visul, iluzia, delirul, tzepuirea, lenea.

Intai ar trebui sa te comporti crestineste in realitate si daca ai atins desavarsirea atunci o poti face si in vise, basme si filme si sa te comporti la fel. Sau poti face asta deodata de parca ai trai o singura realitate ce contine toate visurile si inchipuirile tale.

Odata ce ai inchis ochii si urechile si celelalte simturi parca intri in intuneric si acolo e foarte greu daca-ti pierzi reperele, valorile, comportamentul serios si incepi si-ti permiti sa te ”bucuri” ca totu-i posibil daca te minti convingator si crezi ca nebunul ca poti sa-ti permiti sa-ti permiti... sa barfesti de exemplu sau orice alte faradelegi si pacate... ”nevinovate” cu consecinte blestemate.

Trebuie sa fi curat si in realitate si in vis pana in inima, cu inima si abea atunci vei avea fericirea sa-L vezi pe Dumnezeu cu Duhul. Pacatuind n-ai cum sa-L vezi intradevar chiar daca sta la masa cu tine si-ti vorbeste tie, fatza catre fatza. Asa ca sa nu ne imbatam cu apa chioara!.. ca cica il cunoaste careva ”mare” teolog pe Dumnezeu.

Io nici pe mine insumi n-am cum sa ma cunosc, sa ma stiu darmite pe Dumnezeu pe care nu l-a vazut nimeni pana la unul, vorba regelui David, mare prooroc.

Iar viata vesnica fericita este sa Te cunoasca pe Tine singurul Dumnezeu adevarat si pe Mesia-Cuvantul cu Duhul pe care L-ai trimis.

[Florsida]

Post sters din intiativa autorului.

[Seraphim7]

Acuma iarăși voi încerca să împărtășesc niște experiențe profunde,din păcate sau fericire,am destul de multe,dese și cu un impact extrem de puternic asupra mea.

Am mai deschis un topic strict despre aceste subiecte, însă acesta din urmă nu-l pot trata decât separat și individual, întrucât depășește orice altă experiență, atât ca manifestare ,in acest caz,a visului cât și a efectului produs imediat după.
(Până la urmă l-am integrat in topicul specificat)

Nu în ultimul rând semnificațiile teologice,spirituale cât și mistice sunt copleșitoare,in special pentru mine,dat fiind faptul că după reîntoarcerea mea în zona credinței în Dumnezeu,am apucat o cale mai “unitariană”, iudaică, islamică in conceptul de Dumnezeu Unic.

Nu neapărat de aderare la aceste religii, cât a viziunii asupra lui Dumnezeu prin prisma unor concepte din acele zone.

Nu neapărat de a-L exclude pe Hristos din zona credinței, cât de a accede spre zone unde divinitatea lui este inferioară, subordonată sau negată.

O să specific mereu când vin cu experiențe personale sau mărturii care se vor veridice,din punctul meu de vedere,nu vreau să conving pe nimeni de nimic.Nici nu incerc să manipulez interese personale prin experiențe religioase, cum pretind poate mulți profeți mincinoși.

Eu îmi expun dezinteresat anumit trăiri spirituale, onirice , viziuni sau orice alte experiențe de acest gen și vreau să fie tratate ca atare,nu luate ca propagandă religioasă, ficțiuni sau produse ale imaginației.

In general toți oamenii care au avut sau au asemenea experiențe sunt uneori acuzați sau bănuiți de anumite dezechilibre psihice sau alte forme de patologicii sau cauze de natură psihologică.

Acuma eu am discutat și cu psihiatrii și psihologi uneori , despre anumite trăiri și gânduri sau comportamente,și ultimul mi-a spus că eu nu am văzut oameni care chiar suferă de anumite dezechilibre….

In zona de preoți și psihologi deja discuția era,foarte tehnică, clasică și uzată de fluxul mare de populație care trece prin intermediul unor asemenea oameni care au aceste profesii, însă cei cu vocație pentru ele, pot fi utili și înzestrați.

Deci, revenind, tocmai din această cauză aleg de multe ori să-mi împărtășesc aici anumit experiențe, dinafara cotidianului și evit in general să le (mai)discut cu familie, prieteni(nu prea am),colegi sau persoane care ar putea fi competente.

Desigur uneori găsesc oameni cu care pot schimba informații despre așa ceva,in general sunt și ei în asemenea situații,dar la fel ca mine sunt reticenți in a se deschide.

Există desigur riscul sa fi înțeles greșit, judecat,anulat,acuzat, stigmatizat și așa mai departe….

Însă pentru tine este mai real decât tot ce ți s-a întâmplat în toată viața ta….

In primul rând eu sunt poate unul din oamenii care au dezamăgit,au eșuat,au greșit constant,nu au fost de încredere,au fost slabi, instabili, leneși,pasivi, trădători, necredincioși, egoiști, răi…..Lista poate continua și este extrem de sinceră și nu foarte ușor de admis.

Să întru in miezul problemei,care este extrem de relevantă pentru dinamica credinței mele și inimii mele atât de împietrită și plină de fenomene oculte și demonice la care uneori am supus-o și uneori a fost provocată ea de aceste forțe.


Visul în sine mă găsește, într-un anumit timp al lui,cel referitor la eveniment, într-o biserică foarte înaltă cu pereți groși de piatră, asemeni unei catedrale gotice, alături de încă o persoană,care părea că mă însoțește și are o atitudine de măscărici batjocoritor ,eu mă plimbam prin biserică și simțeam nevoia să mă închin și să mă rog undeva in cadrul bisericii.
La un momentdat ajung in fața unui altar,de tip catolic,unde era doar o cruce mare de lemn și intenționez să mă duc acolo sa îngenunchez, însă cealaltă persoană ia Crucea și o plimbă prin Biserică într-un mod batjocoritor, spunând cuvinte de hulă la adresa lui Hristos,cum că nu ar fi Dumnezeu.Eu nu eram neapărat afectat de ce zice sau face, însă tot insistam să mă închin și rog.Merg in locul unde era altarul spre peretele unde fusese Crucea și îngenunchez.

Imediat după apare Crucea la locul ei și eu mă trezesc plin de Sânge pe față, mâini și simt in gură, în nări și ochi acel Sânge de o culoare roșu închis, rubiniu.Dupa care aud acea persoană care strigă într-un mod înfiorător și face un zgomot nonuman nemaiauzit , alături de rostuirea afirmației “SÂNGELE LUI HRISTOS”....

Nu știu dacă vocea care spunea efectiv SÂNGELE LUI HRISTOS, venea de la acea persoană care a scos acel urlet sau strigăt satanic și demonic de spaima și frică, cutremur însă ambele au venit cumva concomitent.

Însă experiența în sine a fost pe foarte multe paliere și senzații sau efecte.
1.Intalnirea reală pe cât se poate simți într-un vis cu Sângele lui Hristos direct pe fața,cu senzație în toate simțurile, miros, gust,vaz, atingere etc.
2.Urletul satanic al persoanei care mă tot înșela,chinuia, însoțea etc.
3.Contactul direct cu Dumnezeu,care depășește orice, efectiv orice altceva.
4.Lupta reală dintre Bine și Rău, Dumnezeu și Satana.
5.MEREU ÎNVINGE DUMNEZEU, dacă Îl alegem, căutam și invităm în viața noastră.

M-am trezit ,cred într-unul dintre puținele momente din viața în care am înțeles și simțit ce înseamnă “Frica de Dumnezeu”.

Acel moment în care măreția divină se coboară peste un PĂCĂTOS.

M-am simțit “exorcizat” de acel “demon” batjocoritor și mi-am adus aminte că și “demonii cred și se cutremură”,după cum spune apostolul Iacob,in epistola sa.

Într-adevăr în momentul când te atinge Dumnezeu, toată ființa și suflarea se înfricoșează de măreția Sa și tu ești efectiv învăluit de dumnezeire, toți demonii sunt puși pe fugă și nu pot suporta acel SÂNGE, jertfit pentru fiecare dintre noi.


Așa am înțeles ce înseamnă jertfa ispășitoare.

Ce înseamnă SÂNGELE, vărsat spre iertarea păcatelor.

L-am simțit efectiv VIU peste mine cel mai mic dintre oameni, și am înțeles că Iisus, pentru cei mai mici și păcătoși dintre noi a venit și că eu….

Am cea mai mare nevoie de IISUS, și SÂNGELE SĂU.

Și sunt convins că fiecare dintre noi a avut poate experiențe similare într-un mod sau altul.

Iertați-mă că am îndrăznit să vorbesc despre asemenea lucruri, sau să pretind că aș fi fost în contact cu SÂNGELE lui Hristos.

Însă am îndrăzneala că El pe fiecare dintre noi ne invită să Il cunoaștem, să ne spălăm in Sângele Lui și că doar așa putem să renunțăm la legăturile cu Satana.

Dacă eu cel mai rătăcit dintre rătăciți,cel mai mare eretic dintre eretici și cel mai mare păcătos dintre păcătoși,cel puțin din persoanele pe care eu le știu am primit cel puțin un grăunte ce credință,iertare și speranță prin această experiență…

Nădăjduiesc că este de la Hristos, întrucât m-a schimbat într-un mod pozitiv și mi-a redat o Credință, pierdută de mult în

IISUS HRISTOS DUMNEZEU

De multe ori eu nu ii înțelegeam pe cei care Cred, și dacă aș fi citit așa ceva la altcineva,priveam cu scepticism.

Însă Credința Adevărată ți-o dă doar o experiență directă cu Dumnezeu.

Am căutat și eu informații despre semnificațiile acestui vis,sau simbolismul său în varii medii.

Este in general de sorginte catolică și protestantă sau mai degrabă pe filiera mistică a Bisericii și Creștinismului.

Nu vreau eu sa comentez in legătură cu validitatea, originea sau specificul acestei experiențe.

Desigur nu vreau sa dau într-o falsă smerenie, când eu am fost un etalon al mândriei deșarte, însă nici nu vreau sa resping un dar de la Dumnezeu tocmai când sunt într-o rătăcire și Cale greșită.

Însă pentru mine va asigur că a fost extem de reală și vie,cu un impact crucial în toate aspectele credinței mele.

Și cred că este greșit să ne luăm acest tip de evenimente doar din cărțile sfinților,ale Sfintei Scripturi sau ale falșilor profeți.

Toți suntem chemați la Credința,la Hristos și la îndumnezeire.

Iar aceste lucruri cred că sunt normalități pentru cei care trăiesc în Dumnezeu.

Iar eu iau acest eveniment că pe o invitație de la Iisus și o spălare sau Botez in Sângele Său, că multă murdărie am acumulat și mulți demoni am invitat în viața mea.

Doar Hristos și prin Sângele și Numele Său puțeam vreodată spera sa ies din așa ceva.

Iertați-mă!

O sa revin cu o dezvoltare teologică, biblică, mistică și alte domenii de interes despre semnificația și realitatea

SÂNGELUI LUI HRISTOS

[Moroco]

E vorba de o Biserica crestina universala (primara) zidita pe stanca!.. asta mi se pare ca ai visat.

[Seraphim7]

Mai adaug o “cărămidă” la universului oniric, și cu permisiunea dvs,le postez aici,nu din vanitate sau alte forme de “afișare”,cu ca experiență a căutării,a luptei și a drumului către Dumnezeu,care deși este prin noroi, păcate, căderi….Este un proces inițiatic, personal, însă așa cum vom vedea,destul de încâlcit.

Voi fi nevoit să aduc și niște amprente mai personale,de data aceasta, deși nu-mi face placere,ele se leagă de ce am mai vorbit, ocazional, aici pe forum.

Acest vis,are o semnificație extrem de puternică,in primul rând pentru mine,dar și din punct de vedere spiritual/ezoteric și chiar mistic.

Repet,eu nu pretind că visele mele ar fi de o anumită “semnificație”,eu doar le prezint așa cum le percep, și fiecare le cataloghează așa cum dorește.

Însă acest vis, se leagă extrem de mult de anumite evenimente din viața mea personală, și într-un anumit mod, marchează un punct esențial al subconștientului meu.

Deși visul urmărește mai multe planuri,eu voi reproduce un singur fragment esențial.

Încep cu câteva secvențe din vis,cele care au o desfășurare coerentă....

“ Ajunsesem la un moment dat pe un domeniu vast,avea o apa,mare și limpede, semăna cu un lac sau un râu mare,calm și liniștit, alături erau câmpuri,unele cu iarba cosită și uscată sau chiar verde,iar lângă,nu foarte departe se înălța un deal,cu ceva care părea un castel sau o construcție destul de mare spre care urcau oameni.

Eu nu mergem pe drumul principal,ci veneam de undeva de lângă acea apa limpede,și văzând oamenii cum se apropie de pe drum pe treptele pe unde urcau spre acel vârf de deal unde era castelul.

Mă duc și eu prin acele câmpuri spre trepte.Urc treptele până sus,sau mai degrabă ajung în vârf,și văd cum în jos este de fapt o biserică mare,și câțiva călugări la ușă.Era o ușă mare și înaltă din lemn masiv sculptat,spre ea coboară și alți oameni,merg și eu.

Ajuns la ușă, mă încearcă un sentiment de liniște, întrucât pe drum eram mereu cu acel sentiment de căutare,de peregrinare, chiar de fugă de ceva sau cineva.

Trec de ușă care era cumva întredeschisă,spre pridvorul bisericii,unde mai era încă o ușă mare din lemn masiv și două uși mai mici alături.

Mă uit la ceas,era încă ora 8 dimineață,nu era încă începută nicio slujba,era cam goala biserica,mă uit de ambele părți prin acele uși laterale,care păreau transparente,și văd imediat după una o masă plină cu relicve.

Un bărbat mă invită înăuntru fiindcă mă vedea nehotărât,eu ii spun să iasă fiindcă,credea că vreau să intru și el voia să iasă.

Îi spun:"mă gândesc dacă sa sărut sau nu moaștele". Până la urmă intru in biserică, mă uit de jur împrejur, și imediat după apar ca de nicăieri alături de niște călugări,care erau tăcuți.

Alături de ei bunica mea, mătușa, adică fiica bunicii și verișoară mea, adică fata ei, alături de mama mea…

Am încremenit în vis, fiindcă nu știam cum m-au găsit, bunica era ca turbată, făcea urât, privirile mustrătoare ale celorlalte,eu mă întrebam cum m-au găsit,una din ele a spus " ai zis că vei merge la cea dintâi unde ai fost", după care am zis,,dar cum ați intrat,nu este interzisa intrarea femeilor aici? ", imediat văd în jurul meu mai multă lume, majoritatea femei,care erau în biserică.

Un călugăr a zis :” un episcop a ridicat acel blestem”.(In vis se specifica mai multe despre acest aspect,am primit chiar și un nume real de episcop, însă nu voi extinde neapărat acest aspect acum,din anumite rațiuni,nu vreau să deviez de la ideea generală a visului, fiindcă ne-am îndrepta spre alte chestiuni, însă în timp dacă e cazul voi mențină)

Iar eu nervos am spus" bunica ieși afară din biserică că spurci biserica ", imediat a ieșit afară ea și cu fata ei și fiica fiicei ei,iar mama parcă încă stătea și nu zicea nimic,nu eram supărați unul pe celălalt, doar eram puțin dezamăgit fiindcă m-a trădat din nou în favoarea lor,iar eu continuând am zis " ei bine eu pun înapoi blestemul și îl las sa fie încă activ".....”

Câteva clarificări, scurte fiindcă nu vreau să ofer prea multe detalii personale:

1.La vârstă de 15 ani am “fugit” de acasă,prima dată la Mănăstirea Frăsinei.

Deci , tocmai de acest element distant se leagă anumite elemente din vis,mai ales faptul că m-au găsit “rudele” menționând că știau că voi merge “la cea dintâi” așa cum am “spus eu”.

2.Tot acolo este acest blestem care interzice accesul femeilor în Mănăstirea Frăsinei, având regula athonita.

Spre surprinderea mea, totuși în vis, blestemul era ridicat, după spusele acelui călugăr,de un anumit episcop.

In vis am primit chiar și în nume concret,dar nu îl voi dezvălui încă.

3.Eu am avut “vaste” probleme de-a lungul timpului cu rudele acelea (și nu doar) ,plus că tot ele au făcut mare “caz” atunci când în mod real am avut tentative de a mă rupe de lume și intra in mănăstire, însă și diferite probleme “domestice”,asupra cărora nu-i cazul să insist.

4.In vis,eu reactivez din nou blestemul,care separă profanul de sacru(fără nicio tentă de misoginism).

Dar fiind faptul că scot afară din biserică,bunica turbată,care avea manifestări “demonice”, însă nu ale unui posedat,ci a unuia conștient demonic,cu mențiunea “spurci”(contaminezi, desacralizezi) biserica,iar imediat după o urmează și celelalte extensii ale ei,fiica și nepoata.

Rămâne doar mama, cumva între “lumi”, tolerata.

Ca să nu escaladez,voi spune că nu vreau sa fie nicio asociere cu persoane din viața reală (desi este).

O sa spunem că este doar un vis,mai viu și o altă mărturie din Lumea lui Morfeu.