caut colaborare

[sarbatoare]

Lucrez la un proiect numit Sarbatoare.ro, un website dedicat prezentării sărbătorilor religioase și tradiționale din România. Ideea este de a crea o platformă interactivă și bine organizată, care să ofere utilizatorilor informații detaliate despre sărbători, semnificația lor, tradiții asociate, calendar ortodox, rețete tradiționale, evenimente locale etc.
Dacă cineva este interesat să contribuie (fie cu idei, fie direct cu implicare tehnică/design/conținut), sunt deschis să colaborăm! Scopul este de a crea un site care să fie util atât pentru cei din țară, cât și pentru cei din diaspora, păstrând vie moștenirea culturală și religioasă românească.

Mulțumesc anticipat pentru orice sfat sau ajutor! 😊

[Andrew]

Salutare @sarbatoare :)

Îmi place ideea, mai ales pentru ca implica informații la nivel larg pentru comunitatea nationala și internationala.

Pentru sărbătorile tradiționale, îți las aici link cu postarea în topic-ul (Sărbători Păgâne Romanesti) pe care am creat-o acum o săptămâna sau cam asa ceva:

https://www.crestinortodox.ro/forum/...02&postcount=4

Pentru sărbătorile creștine o sa ma apuc sa găsesc informatii mai încolo. Sunt o granada și ar trebui sa creez mai multe postări pentru fiecare.

Mult succes și fie ca bunul Dumnezeu sa te ajute sa îți meargă bine proiectul

[Andrew]

Am sa atașez aici informațiile legate de Sfântul Andrei, deoarece am văzut ca nu este listat atunci când am cautat în secțiunea Sfinți.

Sfântul Andrei (n. 6 î.Hr., Betsaida, Districtul de Nord, Israel – d. 30 noiembrie 60 d.Hr., Patras, Imperiul Roman) a fost un apostol al lui Isus din Nazaret, frate cu Simon Petru.

Evanghelia după Ioan menționează că Andrei ar fi fost mai întâi ucenic al lui Ioan Botezătorul, care i-ar fi recomandat să-l urmeze pe Isus. Conform aceleiași evanghelii, Andrei l-ar fi dus pe fratele său Simon Petru la Isus, spunându-i că l-a găsit pe Mesia (Ioan 1,35-42). De aici provine caracterizarea lui Andrei ca „cel dintâi chemat”. În enumerările apostolilor (Mt 10,2, Mc 3,18, Lc 6,14, F. Ap. 1,13) Andrei este menționat mereu între primii patru. Cu toate acestea, nu se numără printre cei trei pe care Isus i-a tratat în anumite situații ca pe cei mai apropiați ai săi (Petru, Iacob și Ioan).

Conform Evangheliei după Ioan cei doi frați, Simon Petru și Andrei, erau originari din Betsaida, localitate situată pe malul Lacului Genezaret. Conform Evangheliei după Marcu aveau o casă în Capernaum (Mc 1,29) și erau de profesie pescari.

Numele Andrei provine din greaca veche, care, după cuceririle lui Alexandru Macedon a devenit lingua franca a Vechiului Orient Apropiat.

Andrei a fost ucenic al lui Ioan Botezătorul, când, la o vreme după botezul lui Isus, auzindu-l pe Ioan Botezătorul spunând despre Isus: „Iată mielul lui Dumnezeu !” (Ioan 1,36) i-a urmat lui Isus, devenind astfel primul apostol. După învierea lui Isus și Pogorârea Duhului Sfânt (la Rusalii), apostolii au mai rămas câțiva ani la Ierusalim, începând formarea Bisericii. La Sinodul Apostolic care a avut loc în jurul anilor 49-50 d.Hr. la Ierusalim, apostolii s-au întâlnit și au tras la sorți pentru a decide unde va merge fiecare. În Tradiția Bisericii Apostolului Andrei i-a revenit Scytia (Dobrogea). Mai întâi, Andrei l-a însoțit pe fratele său (Apostolul Petru) prin Asia Mică, apoi a trecut în peninsula Balcanică prin teritoriul Turciei de azi, ajungând în Scytia, unde s-a oprit un timp. Apoi a continuat misiunea de propovăduire a evangheliei, ajungând până în sudul Rusiei de astăzi.

În jurul anului 350 împăratul Constanțiu al II-lea (fiul lui Constantin cel Mare) duce moaștele sfântului Andrei la Constantinopol și le așează în Biserica Apostolilor. Acestea se păstrează întregi până în jurul anului 850, când împăratul bizantin Vasile I Macedoneanul cedează rugăminților locuitorilor din Patras și le înapoiază capul sfântului Andrei. În anul 1208, în timpul Cruciadei a patra, relicvele au ajuns la Amalfi, în apropiere de Napoli, fiind păstrate în domul San Andrea. În 1462 au fost duse la Roma, din cauza pericolului turcesc. În secolul al XV-lea papa Pius al II-lea a mutat relicvele sfântului Andrei în Catedrala Sfântul Petru din Roma. În anul 1964 capul sfântului Andrei a fost înapoiat bisericii din Patras.

Este patron al Scoției (steagul scoțian reprezintă crucea sfântului Andrei), al României, al Spaniei, al Siciliei, al Greciei și al Rusiei. De asemenea, este patronul orașelor Napoli, Ravenna, Brescia, Amalfi, Mantua, Bordeaux, Brugge, Patras etc.

Deoarece era pescar, sfântul Andrei este considerat de marinarii și pescarii greci drept ocrotitorul lor. În România este socotit cel care a propovăduit Evanghelia pe aceste meleaguri.

În Dobrogea există Peștera Sfântului Andrei, descoperită în jurul anului 1943 în comuna Ioan Corvin. Scriitorul bisericesc Hipolit de Roma a scris în lucrarea „Despre apostoli” că Sf. Andrei a predicat sciților și tracilor, alăturarea celor două popoare arătând că Scythia Minor (Dobrogea), aflată lângă Tracia, a fost creștinată. De asemenea Sf. Ap. Pavel cu două secole înainte, în Epistola către Coloseni, spune că și sciții au auzit cuvântul lui Dumnezeu (Coloseni, 3,11). Sf. Andrei a murit ca martir în Ahaia, la Patras.

[Andrew]

în calendarul ortodox: 30 noiembrie și 20 iunie (aducerea moaștelor)
în calendarul romano-catolic: 30 noiembrie și 9 mai (această din urmă dată se sărbătorește doar în Scoția, ca amintire a datei primirii unor relicve ale sfântului Andrei)
în calendarul lutheran: 30 noiembrie
în calendarul anglican: 30 noiembrie

Traditii:

În noaptea de Sfântul Andrei, hotarul dintre cele văzute şi cele nevăzute dispare, iar momentul este propice pentru unele practici de prospectare a viitorului.

Noaptea de Sfântul Andrei (29-30 noiembrie) este considerată de mulți echivalentul Halloween-ului românesc, datorită mai multor tradiții și superstiții legate de sărbătoarea Sfântului Andrei.

„Andrei cap de iarnă”(aşa cum i se spune în Bucovina) permite producerea unei îmbinări între lucrurile malefice şi cele benefice, dispărând hotarul dintre ele. Astfel, în noaptea Sfântului Andrei, "umblă strigoii" să fure "mana vacilor", "minţile oamenilor" şi "rodul livezilor". Strigoii sunt spirite ale celor morţi, care, din diverse motive, n-au mai ajuns pe tărâmul de dincolo şi care, în această noapte, devin periculoase, distrugătoare, aducând calamităţi, boli şi nefericire.

Iată de ce, în multe locuri, gospodinele atârnă cununi de usturoi ori ung porţile, uşile şi geamurile, dar şi coteţele animalelor, cu usturoi zdrobit pentru a preveni pătrunderea duhurilor rele. Acest usturoi va fi folosit de-a lungul anului care va veni ca tratament pentru diverse boli, ca mijloc de protecţie faţă de duhurile malefice, precum şi ca modalitate de a atrage un posibil partener de viaţă, a ursitului (după ce, în prealabil, usturoiul a fost sfinţit la biserică şi păstrat la icoană). Ca mijloace de protecţie faţă de strigoi se mai folosesc firimituri de pâine împrăştiate în curte - pentru ca duhurile să nu intre în casă după mâncare - şi candele aprinse lângă icoane. Animalelor din gospodărie li se pune în hrană busuioc sfinţit şi în apă agheasmă.

De asemenea, se descântă droburi de sare, care se îngroapă sub grajd, pentru a fi scoase la suprafaţă de Sfântul Gheorghe (23 aprilie), fiind folosite la hrana animalelor, tot pentru a le proteja de duhuri rele.

[Andrew]

În noaptea Sfântului Andrei, oamenii aduc în casă crenguţe de vişin, le pun în apă şi, dacă înfloresc până la Crăciun, vor avea un an bogat. Un alt mijloc este semănarea de grâu în mici vase sau folosirea a 12 cepe (pentru cele 12 luni ale anului) lăsate în pod până la Crăciun - cele stricate sunt semn de lună ploioasă, cele încolţite sunt semn de bogăţie.

Fetele care vor să-şi afle ursitul ascund sub pernă busuioc sfinţit, astfel încât chipul bărbatului să le apară în vis, apelează la "făcutul cu ulcica", folosind un vas nou de lut, cărbuni încinşi şi incantaţii magice, sau, la miezul nopţii, se uită într-un pahar cu apă "neîncepută", aşezat pe cenuşă, în care lasă să cadă o verighetă sfinţită.

În unele zone, se crede că ursitul se poate vedea dacă fata se aşază goală între două oglinzi, cu o lumânare în mână.

Pe de altă parte, condiţiile meteorologice din noaptea Sfântului Andrei pot prevesti cum va fi iarna, care nu va fi grea, dacă afară este senin şi cald. În schimb, un cer întunecat, cu lună plină, ninsoare sau ploaie sunt semn de iarnă cu troiene mari.

Sfântul Andrei a fost numit și „Apostolul Lupilor”, titulatură izvorâtă din prezența apostolului pe teritoriul geto-dacilor, al căror simbol era lupul. De aceea, obiceiul spune că în noaptea de Sfântul Andrei, lupii încep să vorbească cu grai de om, iar bariera dintre viață și moarte slăbește, astfel că strigoii și moroii încep să umble pe pământ, în locurile pe care le vizitau când erau în viață.

În noaptea Sfântului Andrei se crede că lupii încep să vorbească, îşi pot mişca gâtul, devin mai sprinteni, iar oamenii care îi aud află secrete groaznice. Plata este însă una teribilă, pentru că aceşti oameni vor fi atacaţi de lupi şi se vor transforma în vârcolaci.

Nici animalele nu sunt scutite de primejdie - omul nu face nimic în gospodărie, pentru ca animalele de pradă să nu-i atace vitele. Acestea pot fi însă protejate şi cu ajutorul unor cruci confecţionate din ceară de albine.

Bătrânii credeau că în „noaptea strigoilor” casele lor sunt bântuite de sufletele oamenilor răi și că singura metodă de a se proteja era să ungă cu usturoi ușile, geamurile, cotețele animalelor și hornul casei. Cei mai zeloși se ungeau pe la încheieturi cu usturoi, notează istoricul Ania Moldoveanu. Iar pentru a împiedica pătrunderea spritelor rele în case, oamenii întorceau toate vasele și cănile cu gura în jos, pentru a nu exista „nicio gură de intrare” în locuințele lor.

Până la Crăciun, femeile nu mai ţes şi nici nu mai torc, ca să nu stârnească mânia Maicii Domnului.

O altă superstiție legată de ziua de Sfântul Andrei este că fetele necăsătorite care își pun un fir de busuioc sub pernă își vor visa ursitul. La miezul nopții, exista obiceiul ca fetele tinere să întoarcă un ulcior cu gura în jos, apoi puneau cărbuni încinși pe fundul vasului de lut și rosteau câteva cuvinte pentru a cuceri bărbatul iubit. Se spune că în noaptea de Sfântul Andrei, incantațiile și rugăciunile sunt mai puternice.

Agheasma și busuiocul erau și ele folosite în alungarea duhurilor rele, fiind utilizate, alături de usturoi, inclusiv la prepararea mâncărurilor, dar și în hrana pentru animale.

[Andrew]

Bunicii obișnuiau să pună de Sfântul Andrei grâu la încolțit într-un vas, cu puțină apă sau pământ. Acum însă, puțini sunt cei care mai știu de ce se pune la încolțit grâul de Sfântul Andrei. Superstiția spune că înălțimea și desimea grâului crescut până la Anul Nou arată cum va fi anul viitor pentru persoana respectivă. Un grâu sănătos și înalt semnifică un an prosper și un viitor îmbelșugat, dar și sănătate și succese.

Grâul pus la încolțit poate prevesti și cât de bogată va fi recolta anului care urmează. Un grâu bogat anunță un pământ rodnic și o recoltă generoasă, însă un grâu scurt și uscat prevestește un an sărac în recolte.

Un alt obicei legat de grâu spune că fetele care vor să afle cu cine se vor mărita trebuie să pună 41 de boabe de grâu sub pernă, iar acela care le va fura grâul le va fi soț.

Ziua Sfântului Andrei marchează debutul sezonului sărbătorilor de iarnă, care vor continua cu Sfântul Nicolae, celebrat pe 6 decembrie, şi se vor încheia de Bobotează, pe 6 ianuarie.

[Andrew]

Rețetele tradiționale de ziua Sfântului Andrei sunt: Turtuca și Covasa.

Cele două reţete au atât atribuţii premonitorii (Turtuca de Andrei se prepară de fetele de măritate pentru a-şi afla ursitul), cât şi de protecţie împotriva spiritelor rele şi strigoilor (covaşa se împarte vecinilor de Sfântul Andrei pentru ca vacile să fie lăptoase, iar oamenii să fie feriţi de strigoi).

Pentru ca spiritele morţilor să nu ajungă în case, de Sfântul Andrei se goleşte cenuşa din sobe, iar oalele şi cănile sunt întoarse cu gura în jos. Tot de Sfântul Andrei, în unele zone din Bărăgan, fetele fac turtă din făină de grâu, cu apă şi multă sare, şi se spune că acel flăcău ce îi aduce fetei noaptea apă în vis, să-şi astâmpere setea, o va lua de nevastă.

Turtuca
Ingrediente: 500 g făină 250 ml apă călduţă, 25 g drojdie, o linguriţă sare (sau mai multă pentru a respecta tradiţia), ulei pentru prăjit (opţional, dacă nu se coc în cuptor sau pe plită).

Se înmoaie drojdia în apă călduţă şi se amestecă bine. Într-un castron se pune făina, se face o groapă şi se pune drojdia înmuiată amestecându-se cu puţină făină şi se lasă la crescut 30 minute, scrie identitatea.ro. După ce s-a umflat destul, se frământă bine cu făină şi sare până ce se obţine un aluat potrivit de tare, care nu se lipeşte de mână. Se presară aluatul cu făină, se netezeşte şi se lasă să mai crească, 40-50 de minute până şi-a dublat volumul. Apoi se taie din el 6 bucăţi din care se modelează 6 turte rotunde şi subţiri. Fiecare turtucă se prăjeşte în ulei sau se coace în cuptor. Pentru a-i păstra gustul tradiţional, este preferabil ca turtuca să se coacă pe plită sau pe grătar.

Sursa: https://m.dcnews.ro/retete-tradition...sa_847854.html

[Andrew]

Covasa:

Ingrediente: 3-4 pumni de mălai Gold Maya (un pumn înseamnă cât se ia cu ambele palme făcute căuş), 1 pumn de făină de grâu Gold Maya, puţin borş, 20 l apă caldă

Într-o putină de aproximativ 20-30 litri se pune mălaiul bine cernut prin sita deasă şi amestecat cu un pumn de făină de grâu, se face un cuib în el şi se pune puţin borş. Se adaugă treptat apă fierbinte, amestecându-se încontinuu cu făcăleţul, până ce se obţine o compoziţie vâscoasă (un fel de terci). Se lasă 5-6 ore la căldură, până ce începe să fermenteze, apoi se fierbe la foc potrivit, într-un ceaun, până se mai îngroaşă. Covaşa se umple întotdeauna seara, se lasă la căldură, iar a doua zi dimineaţă se fierbe.

Sursa: https://m.dcnews.ro/retete-tradition...sa_847854.html

[Andrew]

Sursa informații despre tradiții: Digi24


https://www.google.com/amp/s/www.dig...maniei-1224586

[Andrew]

Am sa atașez aici imagini care sunt asociate cu Sfântul Andrei:

Icoana Sfântul Andrei:



Sursa: Wikipedia (Creative Commons 3.0 CC License)

Chemarea lui Andrei la Apostolat:



Sursa: Ziarul Lumina

Martiriul Sfântului Andrei in Patras, Grecia:



Sursa: Ziarul Harghita