Zaharul - Cartea Splendorii

[Andrew]

Din moment ce nu există noţiunea de timp în spiritualitate, noi deja ne aflăm în stadiul nostru
final, perfect, în Lumea Infinitului (Ein Sof). Deoarece dorinţa de spiritual numeşte acţiunea,
însăşi dorinţa acţionează, fără să fie necesar trupul. De aceea, când dorinţa de a crea suflete
(voinţa de încântare) a apărut în Creator, când El a dorit să le umple cu cea mai perfectă
încântare – de a-L simţi şi de a se bucura de perfecţiunea Lui – de a face creatura exact cum este
El, dorinţa Lui a fost imediat realizată. Astfel a apărut Lumea Ein Sof, în care noi deja existăm în
stadiul nostru final.
Totuşi, încă avem nevoie să atingem în senzaţiile noastre acest stadiu. Aceasta este o
reminiscenţă a unei persoane adormite: chiar dacă doarme undeva, nu înţelege unde se află până
când nu se trezeşte. Totuşi, pentru a dobândi acest stadiu perfect, trebuie să trecem printr-un
proces treptat de transformare a proprietăţilor noastre interioare (dorinţe), care corespund cu
ascensiunea spirituală din lumea noastră prin toate lumile şi până la Lumea Ein Sof.
Ca să ne conducă spre stadiul final, Creatorul ne guvernează de Sus prin toate lumile. De
aceea, nu există nimic în lumea noastră care să nu îşi aibă originea în Lumea Ein Sof, unde
stadiul final al fiecărui suflet determină calea care îi este destinată spre a călători în general şi
schimbările prin care trebuie să treacă în particular, în fiecare moment (stadiu) al avansării
spirituale către Lumea Infinitului.
Nu există cale de întoarcere: tot ceea ce se întâmplă este dictat de necesitatea de a aduce
fiecare suflet la stadiul său final. Doar acest scop determină stadiul lumii noastre în fiecare
secundă, atât ceea ce se i întâmplă în general, cât şi fiecăruia dintre noi, în particular. Creatorul a
creat nimicul pentru nimic. Mai curând, totul serveşte scopului Său.
Totuşi voinţa care provine de Sus, nu exclude participarea noastră activă, în propria
avansare. În loc de a fi sclavi care se mişcă sub constrângerea unui băţ, numit suferinţă, care ne
loveşte, ne putem schimba calea suferinţei în calea Torei – pentru a călători activ şi rapid prin
acest mod, de jos în sus, din proprie voinţă, realizând că scopul Creatorului este într-adevăr
dezirabil.
Acest lucru este posibil prin intermediul unei cereri de elevare spirituală – înălţarea MAN,
o rugăciune. Ca răspuns, vom primi tărie spirituală de Sus, care ne va ajuta să ne îmbunătăţim
calităţile şi să urcăm. Întreaga Tora vorbeşte doar despre asta, iar Cabala merge mai departe şi ne
furnizează explicaţii detaliate despre calea în sine. Ca şi o hartă, ea descrie prin ce trecem şi unde
(în ce stadiu şi la care grad) ne aflăm acum.
Cabala studiază structura lumilor spirituale. Scopul acestor lumi este de a dilua semnalele
(dorinţele) Creatorului, astfel încât să le putem înţelege cu egoismul nostru şi să le cuprindem cu
mintea noastră. În ebraică, cuvântul „lumi” este Olam (de la cuvântul Haalamah—care înseamnă
ascundere), iar aceste lumi ascund şi diluează Lumina Creatorului pâna la un asemenea nivel, în
care să o putem simţi.
Depinzând de calităţile spirituale ale fiecăruia, de nivelul său de atingere (egoism total =
lumea noastră, altruism parţial = lumi spirituale), noi percepem Creatorul şi Lumina Sa, în mod
diferit, în toate cele 125 grade. Aceste 125 grade, sunt reduse la doar zece, numite „cele zece Sfirot dintre Creator şi noi”, unde fiecare Sfira inferioară transmite mai puţin Lumina
Creatorului, aşa cum este perceput de cei aflaţi la acel nivel. Cu cât mai joasă este Sfira, cu atât
mai puţină Lumină a Creatorului lasă să pătrundă către aceia care se află sub ea.

[Andrew]

Acestea sunt denumirile Sfirot: Keter, Hochma, Bina, Hesed, Gevura, Tifferet, Netzah, Hod,
Yesod, şi Malchut.

Totuşi, şase dintre ele fiind combinate într-o singură Sfira, numită Zeir Anpin,
astfel încât, cu totul sunt cinci Sfirot: Keter, Hochma, Bina, ZA, şi Malchut. Deasemeni, ZA (ZA
este în general considerat o Sfira masculină) este câteodată numit Tifferet, din moment ce Tifferet
este principala sa Sfira, absorbind in sine, proprietăţi ale tuturor celor şase Sfirot ale lui ZA.

De aceea, Creatorul a creat doar cinci Sfirot:

Keter—dorinţa Creatorului de a dărui încântare asupra noastră, Malchut;

Hochma—plăcerea în sine, pe care Creatorul doreşte să o reverse asupra noastră;

Bina—transmite plăcerea din Hochma la ZA;

ZA—acceptă plăcerea de la Bina şi o transmite către Malchut;

Malchut—primeşte plăcerea.

Bina constă în două părţi: partea sa superioară, numită GAR sau AVI, care este refractară la
primirea Luminii de la Hochma. Totuşi, din moment ce Creatorul doreşte să împărtăşească
această Lumină către cei de jos, partea inferioară a Bina, numită ZAT sau YESHSUT, primeşte
Lumina de la Hochma şi o transmite către ZA.

ZA nu doreşte să primească Lumina, dar Malchut
(până la punctul corecţiei sale) evocă ZA pentru a primi Lumina de la Bina şi o transmite către
ea. De aceea, vorbim câteodată de primirea în general a Luminii de către ZA şi Malchut, care
împreună sunt numite ZON (ZA şi Nukva).

Procesul se desfăşoară astfel încât Malchut—pâna la punctul la care dorinţele sale sunt
corectate de la egoism la altruism—cere lui ZA să primească Lumina „de dragul Creatorului”. În
această fază, ZA cere Lumina de la Bina. Ulterior, Bina se transformă şi primeşte cantitatea
necesară de Lumină de la Hochma, apoi o transmite la ZA.

Malchut (până la punctul în care
proprietăţile sale sunt corectate) se contopeşte cu ZA prin intermediul echivalenţei de formă (a
dorinţelor), şi primeşte această Lumină.

Keter, Hochma, şi GAR de Bina nu vor să primească Lumina, ci doar începând cu ZAT de
Bina (YESHSUT), dorinţa de a primi Lumina, astfel încât s-o transmită celor de jos, apare în
Sfirot. Malchut însăşi este creatura – voinţa egoistă de a primi plăcere, de a se bucura de Lumina
Creatorului. Această dorinţă de a se bucura de Lumina Creatorului sau de Creator (ceea ce este
acelaşi lucru), este esenţa lui Malchut.

Noi suntem părţi ale lui Malchut. Totuşi, dacă avem doar
dorinţe egoiste, simţim Lumina Creatorului ca pe plăceri în lumea noastră. Aceasta este o
minusculă doză a Luminii Sale. Corectându-ne dorinţele (proprietăţile), putem ascende gradele
spirituale ale Lumilor Superioare şi putem experimenta acolo adevărată încântare a Creatorului.

În concordanţă cu Gândul Creaţiei, Malchut trebuie să primească Lumina de la cele patru
Sfirot anterioare şi să se bucure de ea. De aceea, însăşi Malchut e formată din cinci părţi: ea
primeşte Lumina de la precedentele Sfirot în patru părţi şi o simte în a cincea.

Toate Sfirot care preced Malchut (excluzând Malchut) sunt similare cu organele noastre de
simţ, iar Malchut este ca o inimă ce primeşte de la toate organele: creier, vedere, auz, miros, gust
şi pipăit. Inima este Malchut, şi organele de simţ sunt primele nouă Sfirot care preced Malchut.
Toate aceste părţi ale Malchut sunt egoiste – ele doresc să primească Lumina (plăcere), ca să se
bucure de ea. Cu asemenea proprietăţi, Malchut nu poate primi mai mult de o minusculă doză din
Lumina lumii noastre, simţindu-L pe Creator într-o manieră numită „această lume”.

Totuşi, dacă Malchut, adică fiecare dintre noi, am fi primit dorinţe (aspiraţii), de Sus
îndreptate către scopul de a dărui încântare Creatorului, în aceeaşi măsură în care simţim
Creatorul cum ne dăruieşte, cu această proprietate (dorinţa), omul ar urca spiritual, până la un
nivel superior lumii noastre. El ar simţi Creatorul ca pe o lumină spirituală, plăcere altruistă şi
înaltă cunoaştere, dobândire a gândurilor cereşti şi esenţă a existenţei

[Andrew]

Malchut (omul) poate primi Lumina doar în dorinţele anti-egoiste. Dacă asemenea dorinţe apar
în Malchut ca rezultat al realizării faptului că egoismul este inamicul său (cu ajutorul Cabalei) şi
în măsura în care îl urăşte, Malchut poate respinge plăcerile egoiste de dragul perfecţiunii spirituale, adică a similarităţii dorinţelor sale, cu ale Creatorului, cu scopul de a-L mulţumi şi de
a acţiona de dragul Acestuia.

Această abilitate de a respinge recepţia egoistă, este numită „ecran”, plăcerea respinsă este
numită „Lumină ce se Întoarce” şi plăcerea ce vine către Malchut este numită „Lumină Directă”.

Şi exact în plăcerea respinsă, adică în dorinţa de a dărui din toată inima, altruist, acel om poate
simţi Lumina Creatorului şi Cunoaşterea Supremă.

Din moment ce Malchut (egoismul omului) trebuie să respingă plăcerea din cele cinci părţi
ale egoismului său, ecranul reflectorizant trebuie deasemeni să conţină cinci părţi. De aceea,
crează cinci părţi ale Luminii care se Întoarce.
Cele cinci părţi din Malchut sunt denumite după
numele Sfirot de la care primesc.

Cele cinci feluri de Lumină Directă sunt numite NRNHY:

Nefesh, Ruach, Neshama, Haya şi Yechida. Lumina ce emanează de la Creator, coboară în
următoarea ordine:

Yechida
Haya
Neshama
Ruach
Nefesh

[Andrew]

După ce Malchut reflectă Lumina (plăcerea), decide să o primească cu scopul de a-L încânta pe
Creator, deoarece El vrea ca Malchut să primească plăcere şi să-L simtă. Reflectarea întregii
plăceri ce vine, este numită Rosh (cap). Recepţia parţială a Luminii pâna la nivelul puterilor antiegoiste ale omului, este numită Toch (interior). Dorinţele neîmplinite (datorită absenţei ecranului
pe ele) sunt numite Sof (sfârşit).
Aceasta este structura sufletului (Kli, vas, dorinţa altruistă corectată, Partzuf sau corp
spiritual). Numim părţile stucturii spirituale după denumirile corpului nostru fizic: cap, corp şi
membre. Sunt cinci părţi ale Rosh (cap): craniu—Galgalta, ochi—Eynaim, urechi—Awznaim,
nas—Hotem, şi gură—Peh. Sunt cinci părţi în Guf (corp) de la gură —Peh către ombilic —
Tabur. În membre, sunt cinci părţi, de la ombilic până la falangele picioarelor.

[Andrew]

Cu cât mai multă putere are Malchut ca să se opună egoismului, cu atât este mai mare Lumina ce
intră în ea. Totuşi, deşi omul lucrează în vederea corectării părţii grosiere a vasului, el primeşte
Lumina prin eforturile sale în dorinţele subtile. Cu alte cuvinte, există o proporţie inversă între
vas şi Lumină: cu cât mai grosieră este dorinţa (Kli) care este corectată, cu atât mai intensă este
Lumina care intră în Malchut (vas); totuşi, intră în Kli-ul Superior (dorinţă).

Din moment ce Malchut (adică, toate acele părţi care există separate de Creator) este
absolut egoistă, ea poate fi corectată doar împărtăşind în ea proprietăţile Bina, Creatorul—
dăruire fără recepţie. Aceasta este proprietatea altruismului absolut, a dăruirii neegoiste. Pentru a
primi o asemenea proprietate (dorinţă) este necesar să urcăm de la nivelul lui Malchut până la
nivelul Bina.

Malchut însăşi este voinţa de a primi plăcere. Interdicţia impusă asupra recepţiei plăcerii
pentru sine, este numită Prima Restricţie (Tzimtzum Aleph). Restricţia este o interdicţie a
recepţiei plăcerii; totuşi, dacă primitorul aspiră să Îl mulţumească pe Creator şi nu pe sine, atunci
îi este îngăduit să primească plăcere. Dacă Malchut doreşte sau nu acest lucru, dacă (sufletul,
omul) are dorinţe egoiste, Lumina nu va intra (nu va fi simţită în ea). De aceea, suntem complet
incapabili să simţim spiritualul (Creatorul).

[Andrew]

Totuşi, Malchut nu este singura Sfira ce nu poate primi Lumina; din lumea lui Atzilut şi mai jos,
Sfirot Bina şi ZA deasemeni nu pot primi Lumina. Această restricţie este numită A doua
Restricţie (Tzimtzum Bet). În această restricţie, Malchut aparent urcă în dorinţele sale către Sfira
Bina. Dorinţele sale de „recepţie” domină trei Sfirot: Bina, ZA, şi Malchut, precum Sfirot Bina şi
ZA intră de asemenea sub influenţa regulii (dorinţei) înălţatei Malchut.

Dacă un Partzuf nu are putere să se opună dorinţelor sale egoiste de recepţie în Sfirot Bina,
ZA şi Malchut (AHP), partea sa inferioară nu are dreptul să primească Lumina Creatorului,
deoarece ar primi-o egoist, aducându-şi astfel singură un mare prejudiciu. Pentru a evita acest
lucru, partea superioară a Partzuf-ului—Sfirot Keter şi Hochma (GE)—este separată de partea
inferioară de către Parsa (partiţie, întoarcere), prin intermediul căreia, Lumina nu poate trece în
jos. De aceea, ca rezultat al urcării lui Malchut către Bina, fiecare grad a fost divizat în două
părţi:

Malchut a restricţionat răspândirea Luminii în interiorul Partzuf, şi astfel două părţi au fost
formate: GE primeşte Lumina, cu alte cuvinte Sefirot Keter şi Hochma primesc Luminile Nefesh
şi Ruach, în timp ce partea cealalta a Partzuf (Sefirot Bina, ZA, şi Malchut) se află sub Parsa, şi
de aceea nu primeşte Lumina. Luminile lor corespondente—Neshama, Haya şi Yechida—de
asemenea rămân în exteriorul Partzuf-ului.

Acest grad (Partzuf), este privat de Lumina Neshama-Haya-Yechida şi îi este lăsată doar
Lumina Nefesh-Ruach, numită “aer.” Aceasta este desemnată de intrarea literei Yod în cuvântul
Lumina (Ohr = Aleph-Vav-Reish). De aceea, cuvântul Lumina (Ohr) se schimbă în aer (Avir =
Aleph-Vav-Yod-Reish). Acest stadiu al vasului este numit Katnut (micime). Cu alte cuvinte,
înălţarea lui Malchut la Bina este desemnată de intrarea literei Yod în cuvântul Lumină (Ohr = Aleph-Vav-Reish +Yod = Aleph-Vav-Yod-Reish = Avir—aer). Aceasta înseamnă că datorită
înălţării lui Malchut la Bina, Partzuf-ul şi-a pierdut Lumina şi a rămas doar cu aer.

Într-un asemenea stadiu, gradul sau Partzuf este numit Katnut (micime), unde Sfirot Keter
şi Hochma au doar Lumina Nefesh-Ruach, iar Sfirot Bina, ZA şi Malchut se află sub Parsa, şi nu
primesc Lumina. Parsa opreşte Lumina să se răspândească sub ea. Sfirot Keter-Hochma şi BinaZA-Malchut sunt desemnate de următoarele litere:
-M [MEM], Y [YOD], H [HEY], L (LAMED), A (Aleph).

În ordinea inversă, aceste litere formează numele Creatorului Elohim, unde GE = literele
Mem + Yod = IM (pronunţate ca MI), şi AHP = literele Aleph + Lamed + Hey = ELEH. Din
moment ce omul atinge Creatorul de jos în sus, numele Creatorului ELOHIM este pregătit de jos
în sus.

După naşterea tuturor lumilor şi coborârea întregii Creaţii în lumea noastră, toate
Partzufim ale lumii lui Atzilut şi lumilor BYA au trecut în stadiul Katnut. De aceea, Lumina este
prezentă în GE, dar absentă în AHP. AHP al Gradului Superior a căzut în GE al gradului inferior,
formând astfel scara spirituală dintre Creator şi om în lumea noastră, iar cea mai de jos parte a
ultimului grad spiritual al lumii Assiya a căzut într-un punct în inima omului. Prin urmare, toate
nivelele intermediare există acum unul în interiorul celuilalt: AHP al Gradului Superior se află in
interiorul GE al celui inferior:

Suma dorinţelor omului este numită inima sa. Din moment ce natura cu care ne naştem
este egoism absolut, omul nu simte punctul spiritual din inima lui. Totuşi, într-un anumit
moment al încarnării sale, omul începe să năzuiască spre dezvăluirea şi evaluarea cauzelor vieţii;
el tânjeşte să atingă singur sursa, aşa cum faceţi voi chiar acum. Aspiraţia omului către Creator,
este exact această aspiraţie de a-şi atinge originea. Nemulţumirile omului de-a lungul vieţii,
adesea îl ajută în această căutare, atunci când nu există nimic care să-l atragă în mediul
înconjurător. Asemenea circumstanţe îi sunt trimise de Sus, cu scopul de a începe să simtă un
punct gol în inima sa şi să stimuleze în el dorinţa de a-l umple.

Creatorul se manifestă ca o proprietate altruistă de dăruire, fără a avea un beneficiu pentru
Sine. Din aceasta, putem înţelege proprietăţile pentru Sfirot Keter, Hochma, şi Bina care
împărtăşesc proprietatea de dăruire a Creatorului. Singura Creaţie este Malchut, voinţa de a primi
Lumină (plăcere). Fiecare dintre noi şi întreaga noastră lume, suntem partea cea mai de jos a
acestei egoiste Malchut.