|
|
|
|
|
#21
28.02.2026, 19:44:31
|
|||
|
|||
Nu știm cine i în fundul Iadului. Nimeni nu s a întors de acolo ca să ne enumere cine l populează. Sunt doar presupuneri. Nimeni în afară de Dumnezeu nu știe ce i în inima unuia și altuia.
__________________
Menirea omului pe pamant nu este de a manca si de a-si face nevoile ci sa ajunga asemenea lui Dumnezeu Tatal. «τὸ γὰρ μυστήριον ἤδη ἐνεργεῖται τῆς ἀνομίας, μόνον ὁ κατέχων ἄρτι ἕως ἐκ μέσου γένηται·» 
|
|
#22
01.03.2026, 01:26:46
|
|||
|
|||
|
Citat:
__________________
„Că s-a întărit mila Lui peste noi și adevărul Domnului rămâne în veac.” Ps.116, v.2.
|
|
#23
01.03.2026, 11:30:43
|
|||
|
|||
|
Hai să compilez eu o scurtă “povestioară” despre acest episod prelungit de pauză și revenirea cu capul plecat înapoi la Biserică,nu neapărat dintr-o convingere,ci dintr-o necesitate provocată de mai multe evenimente care s-au produs în lanț.
Mă refer aici la ultimele luni. Până la urmă lumea are nevoie și de definiții dar și de exemple concrete, însă cel mai mult apreciază oamenii “fabulația” sau pildele, parabolele unde fantasticul se amestecă cu realitatea. Ei bine la mine chiar nu a fost cam niciodată nevoie să adaug “fantasticul” ci mai degrabă a trebuit să-l reduc câteodată, pentru a putea fi luat în serios în numele cazuri. Așa că hai să intrăm în poveste,desigur nu voi menționa toate detaliile concrete din motive de “securitate” și bineînțeles fiindcă sunt chestii personale,dar în mare voi trage toate liniile necesare pentru a stoarce din această parabolă esențialul. Totul a început acum vreo lună și jumătate atunci când după o perioadă inițială de câteva luni unde a fost turat la maxim,dar fiind faptul că m-am mutat în altă parte a țării,am schimbat și locul de muncă, desigur lucrând tot în același domeniu dar cu un volum mult mai mare de muncă,a trebuit să mai fac și niște upgrade-uri/specializări etc. Și, deși în această perioadă am dus totul așa ca un tank, fără să îmi pese de dificultăți… De exemplu ceva aparent banală probabil a produs cel mai mare stres acumulat vreodată așa în firmă continuă,și anume frica mea de câini,cred că asta este singura mea fobie care mă consumă efectiv din toate punctele de vedere. Vreo câteva săptămâni a trebuit să lucrez într-un loc,mai înafara orașului unde locația era “casa” unor câini “adunați” și ceilalți colegi aveau grijă de ei,le dădeau mâncare etc,ei păzeau locația. Chestia era că fiecare eram singuri pe “tura” noastră și după câteva turi de “acomodare” am rămas singur cu ei. Desigur câinii m-au acceptat,dar fiind faptul că m-a acceptat “șeful” lor,un câine care săracul nu avea un picior din față,dar totuși era liderul haitei. În fine ideea este că eu pur și simplu de când am auzit că va trebui să lucreze și acolo o perioadă,și că sunt vreo 4 câini permanenți plus unul care venea în vizită, efectiv mi s-au tăiat picioarele înainte de ajunge efectiv acolo… Totuși au trecut cele câteva săptămâni, uneori deschideam ușa biroului și ei intrau efectiv în birou,logic era și frig afară,și eu rămâneam înlemnit,cu greu îi scoteam afară… Pare ceva banal,dar cred că a fost cea mai traumatizantă experiență pentru mine și cea mai challenging… FACE YOUR FEAR! Înfrunți frica logic,dar nici să stai lângă ea permanent… Așa,deci până la urmă am revenit la “oraș” am mai muncit acolo câteva săptămâni, desigur mai greu că volum de muncă,dar mult mai ok pentru mine. După asta a apărut o șansă de “promovare” vreo 3 luni în curs de specializare,unde rămâneam totuși plătit salariului minim,dar după deja logic alte beneficii și posibilități. Cursul este cumva hibrid, adică și prin zoom dar și practică… La 3 zile după ce am început cursul,și logic nu am mai mers la muncă… Adică 3 zile de relax, odihnă,doar cursuri de la 8 la 13 online… Bum! Încep să mă simt rău…. Palpitații…Presiunea în cap…Mă ustură ochii….Îmi plusează venele în mâini piept, tâmple…Îmi “sare”inima din piept…Etc.. Durează asta câteva zile,eu aveam așa ceva medicamente pe care le luăm la nevoie, pentru chestii avute mai demult,dar niciodată în halul ăsta. Avusem de-a lungul timpului depresie, anxietate,atacuri de panică etc. Însă le țineam sub control și au devenit din ce în ce mai rare. La acea vreme pe lângă unele pastile naturiste,mai luăm piracetam și propranolol, desigur automedicație,însă eficiente. Revenind,deci văzând că nu scap de acea stare care persistă,iau ce mai aveam acolo aspirină, magneziu,potasiu, măresc doza de propranolol,care practic fiind beta blocant ar fi fost cel mai indicat în acea stare… Cam nicio ameliorare,și trec pe artileria grea,un Xanax…. Bun,seara trece, probabil Xanax a maacat câteva ore starea,și dimineața din nou mă trezesc,mai grave stările,deja eram ca într-o beție, amețit, ochii usturau,capul greu, pieptul și venele turnate la maxim. Fac un duș, mă îmbrac, cobor jos din apartament și chem un Bolt,direct la primiri urgențe! N-am mai fost direct la urgențe niciodată, însă am chemat ambulanța de două ori înainte însă din cauza unor crize la rinichi,dar mai demult. Mă documentasem puțin înainte, știam că se face o sortare,așa că am mers, le-am spus ce am, probabil se vedea și pe mine. Imediat am fost dus să mi se ia tensiunea, mă așez pe scaun, își pune utilajele pe mine,direct la prima “citire” 182/121 sau ceva de genul plus minis,dar clar peste 180/120. Eu eram cel puțin ușurat că n-am venit degeaba și nu-s stări fictive,ea mai face o a două citire și îi dă 164/120… Parcă de depășește 180 este urgență medicală,dar și 160 necesită deasemenea intervenție medicală. Mi-a spus să aștept că mă va vedea în doctor, după 15-20 minute sunt chemat investigat,am stat pe un pat cu un tensiometru care a măsurat din 10 în 10 minute tensiunea, mi-ai luat sânge, mi-au dat o injecție, probabil diazepam cu metroporol,sau ceva beta blocant, fiindcă vedeam cum treptat tensiunea scadea până a ajuns al 117/72 sau ceva de genul. În fine după ce a mai venit și cardiologul,am mai discutat de ce și ce,am fost eliberat cu o rețetă, diagnostic “salt tensional remis”. Medicamente prescrise:magnerot,stres clean, corlentor și leridip…. Plec oarecum ok, după injecția lor,care m-a pus pe picioare,dar chestia e că imediat îi trece efectul,iau medicamentele alea,dar pare că tot în ceață sunt după, deși fără starea acută inițială. Ce-i de făcut zic? Deja,era duminică,caut un loc liber la cardiolog pe site-ul spitalului unde se fac programări,și paradoxal găsesc unul singur pentru mâine de la ora 9, deși următoarele dați libere ar fi fost peste o lună. Na,zic uite că am noroc… Da,o sa continui “povestea”într-o următoare postare…
__________________
Cheamă-Mă, și-ți voi răspunde și îți voi vesti lucruri mari, lucruri ascunse, pe care nu le cunoști.(Ieremia 33:3)
|
|
#24
01.03.2026, 12:58:53
|
|||
|
|||
|
Continuare…P2
Deci așa cum am zis, văd locul liber la cardiologie pentru mâine (adică chiar așa a fost, nu-i “înflorită” povestea). Cel mai probabil a renunțat cineva,și mă programez. Eu aveam luni de dar primul “test” pentru la cursul pe care îl urmam, însă programarea era undeva la 9:45, testul ar fi trebuit să înceapă pe la 9. Totuși fac programarea și în funcție de cum mă simt dimineața văd ce fac. Dimineața pe la 7:30 aveam alarmă pusă,iau magnerot, stres clean, leridip și corlentor așa toate la grămadă. Starea mea era oarecum nu prea ok, așa că sun responsabilul pentru curs și alte câteva persoane care mă așteptau acolo unde dădeam testul,le spun situația, și logic au înțeles. Bine că în această situație oameni acceptă, chiar dacă nu ar crede fiindcă se gândesc că ceva “problemă”tot este așa că ori persoana se se chinuie să inventeze clasica “am probleme medicale”dar poate are alte probleme, ori chiar are probleme medicale reale. Eu le-am trimis și poze cu dosarul de la urgențe și programarea la cardiolog, totuși să fiu sigur că nu-s din categoria cu probleme fictive. Plec la spitalul și acuma toți știți cum e la spital,eu nu frecventez prea des,dar aici era destul de ok, desigur haotic “ca la noi” dar acceptabil și destul de profesional. Birocrația clasică,nu aveam bilet de trimitere! Le explic că eu vin cu dosarul de la urgențe de ieri,și am găsit loc liber azi,plus medicul meu de familie este în alta parte a țării. Așa că,oricum eram asigurat și aveam cardul de sănătate,dar dacă este cazul plătesc… Până la urmă am plătit cam 130 Ron, consultație plus EKG. Doctorul tânăr,cam de o vârstă cu mine,foarte glumeț, dezinvolt și șmecheraș,cu multe asistente și studenți pe lângă, îi ținea pe toți “din scurt”. Nu înțelegea cine m-a trimis și de ce am venit, fiindcă nu era actualizată programarea nouă, apărea tot cel care a renunțat în listă. Îi explic, mă primește,ii arăt dosarul de la urgențe,nu prea se uită la el, îi explic că am făcut EKG ieri și analize,mă trimite iar la EKG,iar tensiunea care era 147/110 cred … Totuși îl îndemn să privească și ce au văzut cei de la urgențe…”Aruncă alea zice,îs medicamente de “babe””:)) Bun,îmi prescrise alte medicamente,și noul diagnostic HTA, adică hipertensiune arterială. Bun,ii spun că oricum nu mă simțeam ok după cele vechi,dar nici nu aveau cum să-și facă efectul în câteva zile. Bun, noile medicamente: Nebilet (Nebivolol),în beta blocant mai de ultimă generație și Salvo( olmesartan medoxomil/amlodipină),și asta tot ceva mai modern, practic o formă evoluată a lui leridip. Bun,dar până la urmă ar trebui să știu ce cauzează hipertensiune arterială,nu? Dada,zice și el. Păi n-ar trebui să fac niște analize? Pune un student să scrie pe o foaie ce analize să fac. În fine, până la urmă ies,caut o farmacie și iau noile “droguri”. Logic,nu le putem lua decât următoarea zi, dat fiind faptul că luasem dimineața pumnul plin cu toate celelalte. Acuma mă gândeam ce doctor să mai vizitez,și caut eu locuri libere la anumit specializări, până la urmă găsesc unul liber la Medicină Internă. Zic, totuși acolo investighează mai general,și poate decide per ansamblu care ar fi cauza. Găsisem peste câteva zile,vine următoarea zi,iau dimineața noile medicamente și plec să dau testul restant. Imediat am simțit noul beta blocant,care oarecum îmi lipsise de când nu mai luasem propranolol, fiindcă până atunci tot sângele îmi urca în cap,eram agitat, transpirasem etc. Deci,cel puțin o parte a problemei era rezultată. Dau testul, ajung acasă și seara după ora 17,iar apar palpitații, usturimea în ochi, presiune în cap, desigur nu la nivelul acut,dar erau acolo. Noile medicamente le luăm doar o singură dată pe zi. Pfff…Ce-i de făcut? Apelez la ce mai aveam, mă consult cu Gemini, că nu mai folosesc ChatGPT, trecusem pe Gemini de o vreme. Și paradoxal,sfaturile lui medicale m-au ferit de multe probleme,mai ales când nu aveam acces la sfat medical sau cel puțin până ajungeam la medic. Iau iar un Xanax, parcă așa moderat s-au ameliorat, deși nu parea să trateze cauza neapărat, acoperă efectele. Merg până la urmă la Interne,și acolo sau de un medic(femeie )și un asistent medical foarte ok,care chiar m-au ajutat în mai multe privințe. În primul rând eu mergeam pe ideea că deși n-am bilet de trimitere,voi plăti dacă este cazul, deși eram asigurat, încât nu voiam să-mi schimb nici medicul de familie și nici nu puteam pleca atunci înapoi acasă. Însă ei au vrut să mă ajute așa că au reușit să-mi facă rost de un bilet de trimitere de la un medic de familie de acolo și bază aceluia mi-au făcut analize, consultații, ecografie etc. Plus alte bilete de trimitere pe care mi le-au făcut ei, către alte departamente. Bun,în urma analizelor și ecografiei… Trigliceridele -400, Colesterol -260, Ficat gras -steatoza hepatică cronică,cam ăștia au fost triggerii majori. Bun,deci o cauză pentru hipertensiune,și urmările stresului cronic ulterior. Bun, alte noi medicamente: fenofibrat și essentin. Însă având și anxietate,sau suspectând hipertensiune și pe acest fond am cerut o trimitere la psihiatru:)) Dat fiind faptul că împărțea cabinetul tocmai cu un medic psihiatru, doar că lucrau ore diferite. La psihiatru am găsit ore libere pentru programare în orice zi,la orice oră,nu se îndeasă lumea acolo:)) Merg,ii explic situația actuală,și mai explic și din trecutul meu… Adică eu am mai fost din propria inițiativă la psihiatrii de-a lungul timpului, dar n-am fost diagnosticat niciodată cu ceva anume,doar suspect de anumite chestii și mă trimiteau de obicei la psiholog dacă vreau să discut despre stările mele. Eu folosesc mai degrabă forumul pentru asta:)) Însă având în vedere starea medicală pe care o aveam am zis să iau în serios și un posibil fond anxios sau alte aspecte ale stresului care au declanșat acele persoane puseuri ale tensiunii arteriale. În urma discuțiilor am zis totuși să încerc un ISRS, adică inhibitorilor selectivi ai recaptării serotoninei, folosiți de obicei ca tratament pe termen lung,cel puțin jumătate de an,sau chiar mai mult. Eu încercasem așa mai demult sertralina (Zoloft),luat cu o rețetă din Grecia:)). Fiindcă așa cum am zis,medicii psihiatri de la noi n-au considerat că am nevoie de medicamente niciodată. Probabil au dreptate,dar asta e,așa sunt eu curios. Și am luat Zoloft vreo câteva săptămâni,dar am renunțat la el, fiindcă efectiv nu sunt pentru mine aceste tipuri de medicamente,dar despre asta voi discuta mai târziu în “poveste”. Așa că medicul a zis să încercăm escitalopram(Cipralex),tot din clasa ISRS,dar mai blând și mai curat decât celelalte. Eu,am zis să-i dau o șansă,și i-am dat-o cam vreo 3 săptămâni. Bun, imediat urmează partea 3…
__________________
Cheamă-Mă, și-ți voi răspunde și îți voi vesti lucruri mari, lucruri ascunse, pe care nu le cunoști.(Ieremia 33:3)
|
|
#25
01.03.2026, 14:06:05
|
|||
|
|||
|
Partea 3
Bun,deci am mers am scos și Cipralex de la farmacie, însă rămâneam fără Xanax,ça nu aveam decât câteva rămâne așa de mai demult, când “luptam” cu alți “demoni”, însă mai aveam extraveral (combinație de fenobarbital cu valeriană),ei bine acest fenobarbital este altă clasă de medicamente numite barbiturice, folosite des înainte de apariția benzodiazepinolor(Xanax, valium, anxiar etc). Fiindcă știam că la începutul când se administrează ISRS, întâi provoacă agitație, stări amplificate oarecum a ceea ce ai deja,așa că se ia la început cu benzo, nu-i o regulă,dar dacă aceste stări apar, n-ai ce face, după ce intri în acest cerc vicios al medicamentelor de sinteză,care în esență sunt tot droguri. Acuma eu aveam încă două “stresuri” suplimentare,care vor fi lămurite mai târziu în “poveste”. Renunțasem la utilizarea nicotinei (pliculețe cu nicotină, vape, tutun încălzit), oricum renunțasem la țigări normale de ani de zile,și reluasem vechea mea dieta vegană,pe care eșuasem să o menținem mereu, dintr-o cauză pe care deasemenea o voi afla abia acum câteva zile. Deci, dintr-un stres ulterior, mă băgasem în mai multe însă le controlam acum prin medicamente, care nu-i tocmai o mare plăcere nimeni, deși mulți ajungem la asta. Eu aveam ambiția să reduc toate simptomele printr-o dietă vegană strictă. Însă am ajuns imediat într-un colaps în lanț, așa cum vom vedea în continuare. Ei bine,la primele zile cu Cipralex,nu l-am prea simțit, fiindcă tocmai asta este farmecul lui, lucrează discret și eficient, chirurgical chiar. Însă am observat imediat starea de “zen” artificial”,o lipsă de interes generală,o somnolență,o scădere a libidoului,și faptul că mi-a tăiat imediat “arma” mea , adică scannerul meu continuu. Deja nu mai studiam nimic,nu mai scriam nimic,nu mai citeam nimic,nu mă mai interesa nimic. Cipralexul este extrem de eficient în anxietatea generalizată, socială etc. Ei bine eu nu sunt neapărat anxios,dar sunt extrem de receptiv la orice este in jurul meu, analizez tot, procesez tot etc. Ei bine asta mi-a fost tăiată,și cel mai grav, capacitatea de reacție mi-a fost încetinită,iar asta cel puțin la jobul meu este vitală. Însă pentru cineva care vrea să se retragă în bula lui și să nu-l mai interese nimic, Cipralex aici își face treaba foarte bine. Am stat așa vreo 3 săptămâni,poate că anumite stări s-au îmbunătățit în privința “instabilității mele, însă palpitațiile nu le-a ameliorat și nici nevoia acută de dopamină,care la mine era pe zero. Auzisem din anumite surse că în unele mănăstiri se folosesc asemenea medicamente pentru a tăia”poftele “ călugărilor/călugărițelor. Ei bine aici Cipralex și probabil și alte ISRS iar te lasă mort, din păcate. Însă ăia nu este abstinență sexuală este mai degrabă”mutilare “ sexuală. Energia sexuală este cea mai potenta chiar și din punct de vedere spiritual. Acuma pentru mine problema era să nu mai fiu așa adormit, amorțit etc… După vreo săptămână de dietă vegană,asta înainte de începerea postului,am decis așa dintr-o dată,să renunț la toate medicamentele, bazându-ma strict pe faptul că corpul deja s-a curățit,și poate continua fără nimic artificial. Ei bine înainte luasem pulbere de alge, Spirulina și clhorela… Zic,gata merg pe alge,ceaiuri și vegan strict. Următoarea zi,am băut doar praf de alge și apă, nimic altceva,nu am mai luat niciun medicament. Ok,ziua m-am simțit relativ stabil,mă bag pe la 9 jumătate la somn și nu pot adormi,devin agitat, gânduri peste gânduri, schimb poziția, mă tot învârt în pat, imediat tâmplele și venele le aud cu plusează din perna,mă uit la cea 22:30. Mă scol,beau un pahar cu apă,mă plimb prin cameră deschid geamul…. Și scutur steagul alb… Iau pumnul de medicamente,cred că doar cele de “inimă” și un Xanax/extraveral sau ce mai aveam, probabil mănânc ceva scurt și mă pun iar în pat. Cred că pe la 23 am reușit să mă stabilizez și după să adorm… Totuși continuui dietă vegană,dar luând toate medicamentele inclusiv cele pentru ficat/trigliceride, însă în următoarele zile apare așa o durere de spate,care parcă cobora puțin pe un picior. Nu o bag în seamă, până ce în următoarele zile crește și se accentuează, încât îmi era greu să mă îmbrac,aplec, rostesc chiar în pat,sau chiar stau jos… Până la urmă cu tot acest pachet de “boli” merg acasă,gen locurile natale. Acolo dau dosarul investigațiilor medicului de familie,și acesta îmi mai prescrie continuare tratamentului de la specialist plus,altele pentru ducerea de spate,plus o trimitere la neurologie să investigheze durerea,eu suspectăm hernie de disc. Însă acasă,un membru al familiei a trecut cam prin aceleași “boli” și mi-a mai dat din medicamentele lui,sfaturi etc. Acasă am trecut o săptămână pe un regim alimentar “normal” am trecut de pe Cipralex pe Zoloft,la recomandarea medicului de familie, mi-am refăcut stocul de benzo cu încă doua noi medicamente Lorazepam și bromazepam,iar Lorazepam a fost cam singurul care a făcut diferența,dat fiind faptul că relaxează și corpul și durează mai mult efectul. Revenind la nouă locație,unde locuiesc,cu stocurile pline, chiar din ultima zi de stat acasă,am decis totuși, speriat de atâtea medicamente să încerc totuși o abordare holistică,dar treptat,așa că a revenit la dieta vegană, oricum imediat începea postul,plus o abordare și spirituală, adică ortodoxă. Adică începeam să suspectez niște cauze mai neconvenționale ale acestui lanț de “necazuri”,boli peste mine. Bun,am revenit,am continuat vegan,am luat tratamentele,dar în ideea că le voi elimina treptat,am început totuși să fiu mai activ și fizic,deja trecerea de la Cipralex la Zoloft își făcea efectul,dat fiind faptul că Zoloft lovește și dopamina puțin,deci te face mai activ, însă mare lucru nu a făcut nici el,tot acea ceață,și lipsă de creativitate etc. După câteva săptămâni de vegan,deja eram “mort”,fără energie, obosit, durerea se muta din coloană jos în picior etc. Așa că mi-am adus aminte de testul ADN, făcut de mine,și l-am descărcat și încărcat în niște compilatoare care identifică acele gene specifice din punct de vedere medical etc. Am ajuns în punctul în care aveam pofta de carne crudă,de inimă în sânge,de sânge etc.:)) Știam eu că anumit persoane nu pot procesa și extrage nutrienți din plante și deasemenea știam că vitamină B12 nu se găsește în Plante,iar în suplimente sintetice corpul o poate ignora și chiar nu o poste folosi. Logic la analizele de sânge,aveam B12 relativ normal,dar atunci mâncăm normal. Deci am zis sa merg strict pe date concrete,să vad exact din ADN,care ar fi problemele. Și am văzut….
__________________
Cheamă-Mă, și-ți voi răspunde și îți voi vesti lucruri mari, lucruri ascunse, pe care nu le cunoști.(Ieremia 33:3)
|
|
#26
01.03.2026, 20:30:26
|
|||
|
|||
|
Ești tânăr și iei cam multe medicamente, mii de lei se duc către ele din ce relatezi, plus ore pierdute pe la doctori, așteptând, chiar acum mă gândeam citind ce ai scris, ce lux e să nu dai banii pe medicamente și din ei să mergi prin pelerinaje, sau să faci ceva constructiv.
E destul de șocant să ai steatoză hepatică, ficat gras la vârsta ta, ai peste 100 de kg ? Ai persoane în familie cu istoric de hipertensiune ? Cumva, citind ce ai scris, înțeleg anumite poziționări ale tale din trecut și cum dădeau în clocot apoi scădeau, chiar mă uimea și pe mine ce putere aveai de muncă dintr-o dată, scriai tomuri. Ești sigur că ceea ce ai tu nu e de la lucrarea cea rea a vrăjmașului ?
__________________
„Că s-a întărit mila Lui peste noi și adevărul Domnului rămâne în veac.” Ps.116, v.2.
|
|
#27
01.03.2026, 21:25:59
|
|||
|
|||
|
Toate aceste "boli" sunt 100 genetice,deci le-am moștenit,am 1.88 și 94 de kg:))
N-am luat medicamente niciodată, decât la nevoie, n-am fost la doctori decât rar,acestea le iau doar de o lună jumătate,și sper să le elimin curând. Majoritatea medicamentelor le-am împrumutat de la celelalte persoane din familie care suferă de chestii de genul. Tocmai asta urma să spun din analiza ADN, corpul meu nu poate susține o dietă vegană. Deci urmează probabil să reiau antrenamente de forță și alte forme de a scăpa total de medicamente,și de a produce dopamina,a reduce stresul. STRESUL a generat ficat gras și trigliceride,eu nu sunt obez.
__________________
Cheamă-Mă, și-ți voi răspunde și îți voi vesti lucruri mari, lucruri ascunse, pe care nu le cunoști.(Ieremia 33:3) Last edited by Seraphim7; 01.03.2026 at 21:31:37.
|
|
#28
01.03.2026, 21:47:14
|
|||
|
|||
|
Citat:
Eu nu aș lua deloc nici xanax nici nimic, tu le știi la nivel farmacologic aproape, substanțele active, e șocant un om în putere la 34 de ani totuși să fie atât de luptat. Din ce povestești înțeleg că uneori faci stocul ca să nu te supere simptomele, tâmplele care zvâcnesc, bătăi puternice ale inimii. Citat:
Citat:
Nu cred că stresul a generat steatoză hepatică cronică, e o combinație de factori, poate și nopțile pierdute din post-studenție prin cluburi, auto-medicația, sedentarism. Scrie pls de ADN, devine foarte interesant când povestești simplu, adică nu te stresezi ca în trecut să faci schematic, aproape predicatorial o invalidare a diferitelor puncte de credință din ortodoxie.
__________________
„Că s-a întărit mila Lui peste noi și adevărul Domnului rămâne în veac.” Ps.116, v.2.
|
|
#29
01.03.2026, 22:43:08
|
||||
|
||||
|
Apropo de "punctele de credință din Ortodoxie" – părerea mea este că analiza intelectuală a diferitelor sisteme de credință, respectiv o comparație între ele, nu poate avea în vedere decât aspectele exterioare, formale și nu este menită să conducă pe cineva la adevărul absolut.
Pentru că adevărul credinței creștine nu este unul filozofic, demonstrabil, iar a convinge pe cineva de el nu ține de măiestria discursului ori de bogăția cunoașterii. Dacă rămâi în planul acesta, al ideilor, este foarte probabil ca, mai devreme sau mai târziu, să aluneci din nou către un alt palier spiritual-filozofic. Hristos ne-a adus – parafrazându-l pe Steinhardt – un nou mod de viață. Este o viață nouă, de sfințire și unire neîncetată cu El, o participare la Viața Lui, care este cu totul altceva decât viața noastră, eminamente biologică. Această viață nouă nu poate fi trăită doar în mintea noastră – asta ar însemna doar să ne închipuim că suntem creștini; căci mintea creează chipuri, adică imagini, inclusiv despre noi înșine. Viața noastră toată trebuie să o dăm lui Hristos, așa cum zicem la fiecare Liturghie. Și, cum Biserica este Împărăția lui Dumnezeu pe pământ, noul "oxigen" care ne este dat să-l respirăm se află în spațiul ei, motiv pentru care trebuie să ne îmbisericim – rugându-ne permanent, lăsându-ne pătrunși de adâncimea și înălțimea slujbelor, împărtășindu-ne cât de mult putem de sfintele ei taine; uitând ce eram și devenind ce nu eram: un om nou. Și să nu ne limităm doar la a sta în Biserică, ci, curățindu-ne și luminându-ne atât cât putem, cu harul lui Dumnezeu, să căutăm să le fim de folos semenilor, oriunde ne-ar purta viața: în familie, între colegi, între cunoscuți și necunoscuți. Să uităm cât mai mult de noi înșine, ca să-i lăsăm cât mai mult spațiu în inima și ființa noastră lui Hristos, ca viața Lui să se manifeste în noi din ce în ce mai mult, cu fiecare zi. În fiecare împrejurare de viață să ne întrebăm ce ar face El, ori ce așteaptă de la noi să facem. Să conștientizăm că viața pe care o trăim nu este de la noi, prin urmare nu este a noastră, este darul Lui cel mai de preț și n-avem voie să o irosim ori să o batjocorim. Să nu ne întrebăm ce ne poate oferi viața, ci ce așteaptă Dumnezeu de la noi, care este rodul specific nouă pe care suntem datori, față de El, să-l aducem. Care este talantul pe care ni l-a dat ca să-l lucrăm, de ce ne aflăm într-o anumită împrejurare de viață și nu în alta, cum putem rodi în această împrejurare concretă, ce putem schimba în noi înșine ca să fim mai pe placul Lui. Lepădarea de sine este esențială în aflarea adevărului, întrucât, acesta fiind transcendent, nu poate locui în mintea noastră imanentă. Este de natură divină și poate fi cunoscut doar prin împărtășire, adică tocmai prin trăirea Vieții lui Hristos, posibilă doar prin renunțare la a noastră proprie. În definitiv, asta este și o definiție a iubirii: "A iubi este a trăi viața celuilalt" (C. Noica). Iar iubirea înseamnă cunoaștere într-un grad mult mai înalt decât cel intelectual.
__________________
Știu, vom muri. Dar cîtă splendoare! (Daniel Turcea)
|
|
#30
01.03.2026, 23:11:20
|
|||
|
|||
|
Într-adevăr, tocmai de asta îl apreciez pe Cristian R fiindcă este autentic, spiritual și vertical tocmai prin smerenie.
Dar eu ,atacam mereu aceste forme tocmai prin uneltele.... Așa,deci să nu uit că sunt intrat în "concediu" de la discuții teologice, spirituale, filosofice, creștine... Rămân pe forum,dar deocamdată mă duc în alte direcții de dialog. Referitor la ADN,ei bine l-am băgat în niște compilatoare mai specială,destinate aspectelor medicale, nutriție,etc. Adică v-am mai spus și când am făcut testul anul trecut,este foarte simplu,dar durează cam o lună, cumperi kitul câteva sute de lei,depinde de ofertă,eu am folosit my heritage, după ți-l trimit ei prin ups parcă, după scoți ustensile,ai băț,un flacon cu lichid, îți bagi bățul în interiorul obrazului,îl tamponezi acolo câteva minute, după bagi bățul în flacon și trimiți înapoi plicul, că îți dă plic direct cu adresă scrisă pe el. Testul vine din Germania,tu îl trimiți înapoi în Germania,ei îl trimit în California,firma are sediul în Tel Aviv. Înainte de a trimite plicul scanezi codul de pe fiola și-l îl atribuie contului tău făcut pe My heritage, unde îți vor veni rezultatele,după care te sună un evreu din Israel să-ți negocieze un abonament full-time pe in an cu toate facilitățile. Eu am stat la povești cu el de mi l-a lăsat la jumătate prețul, că oricum voiam să-mi fac. Oricum după ce îți vin rezultatele poți descărca fișierul raw AND și îl poți vinde direct la extratereștrii dacă vrei.....Sau îl poți încărca și pe alte site-uri să cauți chestii care te interesează, majoritatea sunt gratuite,sau la preț mic. O sa fac într-o postare viitoare chestiile tehnice din ADN.
__________________
Cheamă-Mă, și-ți voi răspunde și îți voi vesti lucruri mari, lucruri ascunse, pe care nu le cunoști.(Ieremia 33:3)
|
|
|
Mod linear
