a fi religios / crestin practicant

În prealabil postat de silverstar

Eu cred ca fiecare dintre noi am avut un timp al nostru cand l-am descoperit pe Dumnezeu si nu numai. Am descoperit puterea rugaciunii si ajutorul care, nemaisperat, ne-a venit, poate in momentul cand nu mai speram, nu mai asteptam nimic si eram pe punctul de a ne pierde iremadiabil. Poate tocmai aceste intamplari miraculoase ne-au intarit credinta.
Dar, ceea ce nu pot sa concep si nici sa accept este exaltarea, exagerarea, vorbaria multa si inutila a unora care se vor si chiar se considera atoatestiutori. Cred ca si lui Dumnezeu ii place echilibrul, moderatia, logica, bunul simt, numai ca El, dragutul, lasa totul la latitudinea noastra.
Daca e adevarat ca noi suntem facuti dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu, atunci lasati-ma sa mi-l imaginez si pe El razand in hohote si cu lacrimi de foarte multe ori, chiar si numai citind acest forum!

silverstar,

scuza-ma ca-ti spun asa direct, dar esti rautacioasa si superficiala. in general, nu-mi sta in fire sa spun adevarul oamenilor in fata ca sunt putini care il suporta. de aceea, prefer sa ii las sa-l descopere singuri. am observat ca postarile tale sunt cam agresive atunci cand nu impartasesti opinia respectiva, mai ales daca este una pur crestina, care tie vad ca ti se pare exagerata/demodata. te simti cumva la o cafea pe o terasa, atunci cand scrii pe acest forum ?!.. nu uita cum se numeste, poate atunci ti-ai da seama si care ar trebui sa fie numitorul tau comun.

nu cred ca cineva de-aici se considera atoatestiutor; pur si simplu ne impartasim parerile si experientele personale ca sa putem invata unii de la altii. dar cine nu vrea sa invete si doar se afla in treaba pe acest forum, asta e problema lui...

[silverstar]

Cu cea te-a deranjat postarea mea si in care cuvinte si expresii te-ai recunoscut. Sigur, adevarul doare. Dar, nu am altul, decat acesta care e: trist si adevarat.
Cat despre tema, s-a mai discutat sub alt titlu. Administratia ar fi trebuit sa-l treaca automat la @De ce credeti in Dumnezeu" sau cam asa ceva...
Cum crezi ca as putea vorbi cu admiratie despre niste oameni care nu gandesc. Si cei care sunt logici, care gandesc, care au si vin cu argumente, sunt huliti pentru ca indraznesc sa gandeasca, sa se informeze, sa stie cat mai mult.

[Darius]

Silverstar.
Spui ca nu accepti vorbaria multa, dar daca ma uit la numarul de posturi facute pe forum nu stiu ce sa gandesc.

Sunt sigur ca esti un/o mare rugator si ca ne certi din dragoste si iubire acceptand gresala noastra, a celor mai putin luminati de Duhul Sfant si deci mai putin rugatori. Accepta totusi cu mai multa iubire ce noi credem ca e dragoste.

Dumnezeu sa ne lumineze pasii.

[silverstar]

Darius, imi place vorba inteleapta si spusa cu folos. Asa, sa insiram vorbe multe si fara nici un mesaj, asta da, nu-mi place.
Si, spune-mi, te rog, te deranjeaza postarile mele? Nici nu stii cat de multe aflu si invat despre oamenii care raspund.

Nu cert pe nimeni. Singurul si marele lucru pe care il doresc este ca oamenii sa fie mai echilibrati si sa gandeasca cu propriul cap.
Repet, e ceva ce-mi doresc, nu impun si nu cer. Insa e greu, daca nu chiar imposibil...

[CM]

În prealabil postat de silverstar

Darius, imi place vorba inteleapta si spusa cu folos. Asa, sa insiram vorbe multe si fara nici un mesaj, asta da, nu-mi place.
Si, spune-mi, te rog, te deranjeaza postarile mele? Nici nu stii cat de multe aflu si invat despre oamenii care raspund.

Nu cert pe nimeni. Singurul si marele lucru pe care il doresc este ca oamenii sa fie mai echilibrati si sa gandeasca cu propriul cap.
Repet, e ceva ce-mi doresc, nu impun si nu cer. Insa e greu, daca nu chiar imposibil...

Darius, cine sunt acesti "noi" ?
Suntem "noi" si "voi" ?
Poate unii se exprima uneori fara autocontrol.
Dar cand te vezi pus la zid de intitulatii "noi" crestinii ortodocsi, chiar ca nu mai intelegi nimic.
Si poate ca sensul conversatiei este sa ne dam seama ca si "noi" suntem ca "voi".
Si ca asa-zisele diferente de exprimare si abordare vin poate si din formatia profesionala a fiecaruia. Nu toti participantii la forum sunt preoti. Si nu cred ca ar fi de dorit. Cum s-ar mai putea raspandi invatatura crestina?
Si trebuie sa evoluam. Altfel ne condamnam la o moarte spirituala sigura.
Eu asta cred. Si numai impreuna putem reusi. Altfel nu s-ar justifica numarul de suflete de pe Planeta noastra.
Si dezbinarea si separarea asta unde duce? Care este rezultatul. Uite, cat timp noi ne certam si facem schimburi rautacioase de replici, in Maramures si nu numai se raspandesc ca ciupercile Sectele religioase de genul Biserica de ziua a 7-a si altele.
De ce acei romani si-au pierdut credinta stramoseasca? Crezi ca numai ei sunt de vina, sau este si rolul nostru care i-am "exclus" din acel "noi"?
Cum pot fi recuperati acei oameni?
Stii cum se zice: "tara moare si baba se piaptana".

[ory]

..."Cred Intr-Unul Dumnezeu,Tatal Atotiitorul, Facatorul Cerului si al pamantului,vazutelor tuturor si nevazutelor..." Fiecare are un crezamant aparte,fiecare dupa intelegerea proprie,dupa circumstante atenuate,dupa invatamintele insuflate de parinti,dupa experientele la care viata il supune,dupa "n"factori care-i determina in timp,sau la un moment dat crezamantul,dar nu in ultimul rand si dupa vointa divina.A fi crestin reprezint cel mai sueperior rang al unei filozofii,dar si cel mai complex...tocmai pentru ca este cel mai complex.Oamenii,de-a lungul timpului au rastalmacit sfanta scriptura,au redat-o cu anumite schimbari,unii au transformat traditiile in considerente religioase,devenind obligatoriu dependente de-aceasta.In timp,a aparut dorinta de "lepadare de lume",si deci dorinta de integrare intr-o lume retrasa de cea sociala,retrasa si sfintita prin fapte dedicate doar Domnului,acestea au reprezentat doar pareri personale,si deci,luate in consideratie doar pentru cei ce doresc sa le urmeze,ca oricare drum existent in viata.Astazi,insa oamenii au ajuns sa le considere batute-n cuie,sa le confere gravitatea in cazul neconformarii,sa le anatemizeze pentru neputinta de adaptare,si astfel credinta devine un dusman de temut a celor care "nu stiu ce sa mai creada".Oamenii sunt responsabili pentru toata controversa care s-a creeat in religie,oamenilor li s-a daruit ratiunea si principiul gandirii,ei le-au folosit pentru diversificare si dezbinare,pentru exprimarea frustrarilor a celor superiori,in legi pentru cei neputinciosi si simpli.Credinta este unica,este simbolul binelui si-al armoniei,dar in mod paradoxal,ea s-a transformat in judecatorul nemilos al celor pamantesti,si-a generat atata si-atata controversa si nepasare.Bunul Dumnezeu ne-a daruit pamantul sa-l ocupam,ne-a daruit roadele pamantului sa le valorificam,ne-a daruit marele dar al procrearii,ne-a daruit acest corp atat de perfect,sa-l ingrijim si sa-i respectam naturaletea,Dumnezeu ne-a facut fii privilegiati ai acestui taram atat de binecuvantat,noi l-am transformat in iadul si raiul sufletelor noastre.Crestinii obisnuiesc sa spuna ca;"cutare l-a uitat pe Dumnezeu,ca nu mai posteste,nu mai merge la biserica.Gata,si-a pierdut plata si toata osteneala de pana acum..." Ce aberatie!,atunci de ce mai exista teoria conform careia Dumnezeu judeca pe toti dupa faptele vietii lor?Ori se mai spune ca "in ce va va gasi ultimul ceas,in aia va va judeca!"Vedeti,sunt teorii care se bat cap in cap,si-atunci eu ce sa mai cred? Cred ca Dumnezeu judeca cu milostivire,in nici un caz cum o fac oamenii,mai ales cei care se considera vrednici de-ai situa pe o anumita treapta inferioara,pe cei mai putin credinciosi.Dumnezeu judeca faptele si cugetele oamenilor in functie de foarte multi factori,Dumnezeu este Dreptul judecator,si ma incred in Intelepciunea sa,asa neputincios si pacatos cum sunt,sunt cu-adevarat.Am inceput sa cred de cand ma stiu,am avut o perioada de infocat propovaduitor(perioada pe care o stimez),si am inceput sa o las mai moale in timp,tot impiedicandu-ma de tot felul de prejudecati din partea celor care fac legile,uneori mai presus de fiinta,ori chiar de Dumnezeu,manifestandu-se in realitate tot ca niste oameni...supusi greselii.Nu consider ca reprezinta o stare de sminteala din partea mea,ci o stare de fapt si realism,pentru ca fiecare traieste intr-un univers propriu,si de ei insisi depinde cum il traieste,si cum are a da raspuns pentru alegerea facuta.

[stefan82mihai]

În prealabil postat de silverstar

Eu cred ca fiecare dintre noi am avut un timp al nostru cand l-am descoperit pe Dumnezeu si nu numai. Am descoperit puterea rugaciunii si ajutorul care, nemaisperat, ne-a venit, poate in momentul cand nu mai speram, nu mai asteptam nimic si eram pe punctul de a ne pierde iremadiabil. Poate tocmai aceste intamplari miraculoase ne-au intarit credinta.
Dar, ceea ce nu pot sa concep si nici sa accept este exaltarea, exagerarea, vorbaria multa si inutila a unora care se vor si chiar se considera atoatestiutori. Cred ca si lui Dumnezeu ii place echilibrul, moderatia, logica, bunul simt, numai ca El, dragutul, lasa totul la latitudinea noastra.
Daca e adevarat ca noi suntem facuti dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu, atunci lasati-ma sa mi-l imaginez si pe El razand in hohote si cu lacrimi de foarte multe ori, chiar si numai citind acest forum!

Silvestar, nu stiu cum sa-ti scriu ca sa nu fiu inteles gresit. Nu as vrea sa apar ca un atotstiutor, nici ca un lup moralist ( expresii, de altfel, intalnite aici pe forum ), si sper ca sa nu fiu "urecheat" pentru ca imi spun parerea vis-a-vis de unele aspecte dupa cum urmeaza : in cele citate de mine, ai dreptate in mare parte, insa nu poti vorbi de logica atunci cand vorbesti de Dumnezeu. El nu are nimic logic, si sunt de parere ca daca-L privesti pe Dumnezeu prin spectrul logicii, nu-L vei gasi niciodata. Cat despre inchipuire, sa nu ti-L inchipui niciodata pe Dumnezeu, ca nici heruvimii, nici serafimii nu si-L pot inchipui pe Dumnezeu, si mai ales razand, decat daca-L percepi logic :). In speranta ca poti fi un pic mai ingaduitoare, as vrea sa accepti si postarile celorlalti membri, chiar daca nu esti de acord cu ele. Daca poti veni cu argumente logice :D, arata celui cu care nu esti de acord unde greseste. Doar ca sa-i imparti asa, dupa o parere personala, ca tu gandesti, iar celalalt, nu, mi se pare un pic deplasat. Deci sper din nou sa nu fiu "urecheat" pentru ceea ce am adaugat.

[silverstar]

Pentru STEFAN:
E simplu sa faci niste observatii daca nu esti zi de zi pe forum ca sa stii mersul discutiilor. In mai multe postari am spus ca, daca in credinta, in religie intervine logica, acele intrebari cu mii si mii de "de ce"-uri, din credinta, din religie nu ar mai ramane nimic, pentru ca, trebuie sa recunoastem, Biblia, cartea de capatai a credintei, are foarte multe lacune.
In ceea ce ma priveste, vorbesc doar in numele meu, cred ca pot sa-mi infranez logica sau stiu pana unde sa ma intind cu logica pentru a nu ajunge la negarea credintei, a religiei. Deci, sunt de acord cu tine ca atunci cand vorbim despre Dumnezeu, implicit despre credinta, sa nu apelam la logica, dar... nici nu pot inghiti (eu) orice aberatie/afirmatie a cuiva, fara sa ma intreb, la un moment dat, cum? de ce? pentru ce?
Da-mi voie, te rog, sa mi-l inchipui pe Dumnezeu asa cum vreau eu. Eu nu-l vad, de unde-ai scos-o? doar mi-l inchipui, adica IDEEA, ca avand si El sentimente umane. De ce nu? Daca mie-mi este bine, rad, sunt vesela de ce sa nu-l fac si pe Dumnezeu partas bucuriei mele? Vezi, tu Stefane, unui om i se poate lua, sa spunem, libertatea, da? dar niciodata nu i se poate lua dreptul de a-si imagina, de a-si inchipui ceva, de a spera. Asta niciodata nu i le poate lua nimeni, oricat de lacom, de hraparet ar fi cel care vrea sa-l deposedeze de ce este al sau, personal...
Iar sunt nevoita sa ma repet, ca nu poti cunoaste mersul discutiilor daca nu esti aici zi de zi: sunt persoane pe forum, poate in felul lor bineintentionate, Dumnezeu stie! care pun pe seama diavolului tot ce aud si nu le convine, nu inteleg sau nu accepta. A devenit un automatism deja sa pomeneasca numele diavolului dupa care sa vina cu o rugaciune. Este ilar, crede-ma! Sigur, am exemplificat, dar nici in fata evidentei nu s-au oprit.
Apoi, ca sa termin: sa fim OAMENI si sa ne purtam precum OAMENII! Eu nu pot face parada de ceea ce nu sunt. Cum sa-ncerc eu sa conving pe cineva ca sunt o sfanta, cand nu sunt, nici pe departe. Si nu am nici sanse. Cum crezi ca sa nu ma umfle rasul la unele postari care apar ca niste automatisme/robotisme? Am mai spus undeva ca s-a ajuns, la unele persoane, la robotizarea creierului, a mintii. Nu stiu daca e crestineste sa sarim imediat sa condamnam, sa blamam sau si mai rau, sa dam sfaturi, in conditiile in care cel care, poate bine intentionat, mai are tare mult si multe de invatat.
Vezi, spre exemplificare, postarile lui Laurentiu. Eu cred ca este bine intentionat dar doar atat, ramane deocamdata la acest stadiu.
Si, Stefan, eu nu musc, intelegi?

[Laurentiu]

În prealabil postat de silverstar

Cu cea te-a deranjat postarea mea si in care cuvinte si expresii te-ai recunoscut. Sigur, adevarul doare. Dar, nu am altul, decat acesta care e: trist si adevarat.
Cat despre tema, s-a mai discutat sub alt titlu. Administratia ar fi trebuit sa-l treaca automat la @De ce credeti in Dumnezeu" sau cam asa ceva...
Cum crezi ca as putea vorbi cu admiratie despre niste oameni care nu gandesc. Si cei care sunt logici, care gandesc, care au si vin cu argumente, sunt huliti pentru ca indraznesc sa gandeasca, sa se informeze, sa stie cat mai mult.

Catre Silverstar
Spune-mi si mie Vreau sa stiu parearea ta
Este mintea omului atat de inteleapata ca sa priceapa tainele lui Dumnezeu?
In ortodoxie vreau sa spun ca exista situatii cand logicul uman este depasit
Mintea omului este depasita......poti sa primesti asta?..sau nu?

[Laurentiu]

În prealabil postat de CM

Darius, cine sunt acesti "noi" ?
Suntem "noi" si "voi" ?
Poate unii se exprima uneori fara autocontrol.
Dar cand te vezi pus la zid de intitulatii "noi" crestinii ortodocsi, chiar ca nu mai intelegi nimic.
Si poate ca sensul conversatiei este sa ne dam seama ca si "noi" suntem ca "voi".
Si ca asa-zisele diferente de exprimare si abordare vin poate si din formatia profesionala a fiecaruia. Nu toti participantii la forum sunt preoti. Si nu cred ca ar fi de dorit. Cum s-ar mai putea raspandi invatatura crestina?
Si trebuie sa evoluam. Altfel ne condamnam la o moarte spirituala sigura.
Eu asta cred. Si numai impreuna putem reusi. Altfel nu s-ar justifica numarul de suflete de pe Planeta noastra.
Si dezbinarea si separarea asta unde duce? Care este rezultatul. Uite, cat timp noi ne certam si facem schimburi rautacioase de replici, in Maramures si nu numai se raspandesc ca ciupercile Sectele religioase de genul Biserica de ziua a 7-a si altele.
De ce acei romani si-au pierdut credinta stramoseasca? Crezi ca numai ei sunt de vina, sau este si rolul nostru care i-am "exclus" din acel "noi"?
Cum pot fi recuperati acei oameni?
Stii cum se zice: "tara moare si baba se piaptana".

DAr ce trebuie sa fii preot
Probabli ca cineva se crede mai bun decat altcineva?
Spune-mi si mie cine este acel cineva?