Despre ziua de sabat a adventistilor

[vasinec]

În prealabil postat de Iustin32

Aceste discutii si contraziceri interminabile nu si-ar avea rostul daca voi v-ati da seama ca numai Biserica din sanaul careia a iesit canonul Sfintei Scripturi are prioritatea in a o si talcui caci ,,Biserica Dumnezeului celui viu este stalpul si temelia adevarului,,(I Tim 3,15)

Care este "Biserica Dumnezeului celui viu, stalpul si temelia adevarului"?

Nu e nevoie sa-mi raspundeti la intrebare; ne abatem de la subiectul topicului. Poate mai aveti ceva de adaugat referitor la ziua binecuvantata si sfintita de Dumnezeu.

[Iustin32]

Emana atata suficienta si mandrie din tine, ca nu mai are rost sa o lungesc. Oricum, era clar ca vomm ajunge intr-o fundatura pentru ca ,,litera ucide iar Duhul face viu,,.
Daca eu pe baza acestui text:
12. Păzeşte ziua odihnei, ca să o ţii cu sfinţenie, cum ţi-a poruncit Domnul Dumnezeul tău.
13. Şase zile lucrează şi-ţi fă toate treburile tale;
14. Ziua a şaptea este ziua de odihnă a Domnului Dumnezeului tău. Să nu faci în ziua aceea nici un lucru: nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici robul tău, nici roaba ta, nici boul tău, nici asinul tău, sau alt dobitoc al tău, nici străinul tău care se află la tine, ca să se odihnească robul tău şi roaba ta cum te odihneşti şi tu.
15. Adu-ţi aminte că ai fost rob în pământul Egiptului şi Domnul Dumnezeul tău te-a scos de acolo cu mină tare şi cu braţ înalt şi de aceea ti-a poruncit Domnul Dumnezeul tău să păzeşti ziua odihnei şi să o ţii cu sfinţenie.
iti spun ca asa cum evreilor li s-a dat sabatul ca semn si aducere aminte ca au fost scosi din robia Egiptului, tot asa ni s-a dat noua, crestinilor ziua Domnului, Duminica tot ca semn si aducere aminte ca Hristos ne-a scos din robia mult mai mare a mortii, a iadului si a pacatului.
Iata de ce mai tinem noi Duminica si temeiurile scripturistice:
Pentru noi, crestinii dreptmaritori, sarbatoarea cea mai mare este Invierea lui Hristos, zi de bucurie, caci insusi Domnul a intampinat in acea zi pe femeile mironosite zicandu-le: "Bucurati-va !" (Matei, 28, 9). Ziua invierii este ziua in care Mantuitorul nostru Iisus Hristos ne-a eliberat pe noi de robia pacatului (I Petru, 2, 24), asa cum oarecand Iehova a eliberat poporul Sau ales, din robia Egiptului. Ziua invierii este ziua sfintita prin insusi scump Sangele Sau, este ziua incredintarii ca am inviat din moartea pacatului si ca vom invia si din moartea trupeasca spre viata vesnica, daca vom adormi in credinta neindoita in Hristos, caci zice Sfantul apostol Pavel: "Iar daca Hristos n-a inviat, zadarnica este credinta voastra, sunteti inca in pacatele voastre si atunci si cei ce au adormit in Hristos au pierit" (I Cor., 15, 17-18). In alt loc: "Si daca Hristos n-a inviat, zadarnica este atunci propovaduirea noastra, zadarnica si credinta voastra" (I Cor., 15, 14). Deci dupa marturia marelui apostol Pavel credinta crestinului nu valoreaza nimic fara incredintarea deplina ca Hristos a inviat a treia zi din morti, asa cum El insusi spunea mai inainte. Si daca Invierea lui Hristos este atat de insemnata pentru orice crestin, nu se cade oare sa fie mereu in mintea sa si sa o cinsteasca, serband-o imbracat in hainele albe ale curatiei, ca si ale ingerilor care au pravalit piatra de pe mormant (Matei, 28, 3; Marcu, 16, 5; Luca, 24, 4; I Ioan, 20, 11-12) ?
Duminica - ziua izbavirii noastre - se mai numeste in Sfanta Scriptura si "una a sambetelor" sau "ziua intaia a saptamanii" (Matei, 28, 1; Marcu, 16, 1; Luca, 24, 1; Ioan, 20, 1), "a treia zi" (Matei, 16, 21; 17, 23; Marcu, 8, 31; 9, 31; 10, 34; Luca, 9, 22; 24, 7) sau "dupa opt zile" (Ioan, 20, 26) sau "ziua Domnului" (Apoc., 1, 10). Cele trei zile despre care vorbeste Sfanta Scriptura sunt zilele in care Mantuitorul a stat in mormant, numarul lor fiind preinchipuit de cele trei zile cat a stat proorocul Iona in pantecele chitului (Matei, 12, 40); numarul lor corespunde, de asemenea, numarului zilelor in care Mantuitorul a spus ca va ridica templul daramat (Ioan, 2, 19-22). Si ceea ce spusese mai inainte ucenicilor Sai, ca va invia a treia zi din morti (Matei, 17, 23; Marcu, 9, 31). Mantuitorul a adeverit prin invierea Sa (Marcu, 16, 9, Matei, 28, 1-10). In ziua intaia a saptamanii s-a savarsit, la Emaus, prima Liturghie prin "frangerea painii" de catre Mantuitorul (Luca, 24, 30). In seara zilei celei dintai a saptamanii, Mantuitorul S-a aratat ucenicilor Sai, care erau adunati, cu usile incuiate, de frica iudeilor, zicandu-le: "Pace voua" (Ioan, 20, 19-20). In ziua cea dintai a saptamanii (Duminica), Mantuitorul a suflat peste ucenicii Sai, dandu-le puterea de a lega si a dezlega pacatele oamenilor. Apoi, tot in ziua Duminicii S-a aratat Mantuitorul iarasi ucenicilor Sai si lui Toma pe care l-a incredintat despre Invierea Sa (Ioan, 20, 26). Si tot Duminica S-a aratat Mantuitorul in Galileea (Marcu, 16, 14). Duminica S-a pogorat Sfantul Duh peste sfintii apostoli (Fapte, 2, l-10). In ziua Duminicii, sfintii apostoli savarseau "frangerea painii", adica Sfanta Liturghie (Fapte, 20, 7-12). In ziua Duminicii se facea, de catre apostoli, strangerea de ajutoare pentru crestini (I Cor., 16, 1-2), astfel ca Duminica, sfintita prin invierea Domnului - ca zi de slavire a Sa - devenea si sarbatoarea dragostei de frati. Despre ziua Duminicii a zis psalmistul: "Aceasta este ziua pe care a facut-o Domnul sa ne veselim intr-insa" (Ps. 117, 24), iar prin Apocalipsa i S-a descoperit evanghelistului Ioan tot in ziua Duminicii (Apoc., 1, 10).
Vrei sa intelegi, bine, nu vrei sa intelegi si sa te gandesi cu mintea omului de pe urma: MAI SI DACA EU GRESESC SI ORTODOCSII AU DREPTATE, CE VOI RASPUNDE LA JUDECATA?

[vasinec]

În prealabil postat de Iustin32

Daca eu pe baza acestui text:
12. Păzeşte ziua odihnei, ca să o ţii cu sfinţenie, cum ţi-a poruncit Domnul Dumnezeul tău.
13. Şase zile lucrează şi-ţi fă toate treburile tale;
14. Ziua a şaptea este ziua de odihnă a Domnului Dumnezeului tău. Să nu faci în ziua aceea nici un lucru: nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici robul tău, nici roaba ta, nici boul tău, nici asinul tău, sau alt dobitoc al tău, nici străinul tău care se află la tine, ca să se odihnească robul tău şi roaba ta cum te odihneşti şi tu.
15. Adu-ţi aminte că ai fost rob în pământul Egiptului şi Domnul Dumnezeul tău te-a scos de acolo cu mină tare şi cu braţ înalt şi de aceea ti-a poruncit Domnul Dumnezeul tău să păzeşti ziua odihnei şi să o ţii cu sfinţenie.
iti spun ca asa cum evreilor li s-a dat sabatul ca semn si aducere aminte ca au fost scosi din robia Egiptului, tot asa ni s-a dat noua, crestinilor ziua Domnului, Duminica tot ca semn si aducere aminte ca Hristos ne-a scos din robia mult mai mare a mortii, a iadului si a pacatului.

Am mai discutat pe marginea acestui text, tot cu dvs., tot pe acest topic (chia pe pagina anterioara). Vedeti postarea mea, din 4 septembrie, ora 3:59 PM.

[vasinec]

În prealabil postat de Iustin32

Duminica - ziua izbavirii noastre - se mai numeste in Sfanta Scriptura si "una a sambetelor" sau "ziua intaia a saptamanii" (Matei, 28, 1; Marcu, 16, 1; Luca, 24, 1; Ioan, 20, 1), "a treia zi" (Matei, 16, 21; 17, 23; Marcu, 8, 31; 9, 31; 10, 34; Luca, 9, 22; 24, 7) sau "dupa opt zile" (Ioan, 20, 26) sau "ziua Domnului" (Apoc., 1, 10).

1. Unde se spune, in Sfanta Scriptura,ca ziua intaia a saptamanii mai este numita si "ziua sambetelor".

2. "In ziua Domnului" (Apocalipsa 1:10). Este total gresita traducerea "in ziua duminicii". Cand apostolul Ioan a scris cartea apocalipsei (sfarsitul sec. 1) nici nu exista denumirea de "duminica", data a zilei intaia a saptamanii. Daca cititi edictul dat de Constantin cel Mare in anul 321 (sper sa nu ma insele memoria) veti vedea ca pentru ziua intaia a saptamanii se folosea expresia de "dies solis" (ziua soarelui); nici vorba de "ziua domnului". Mai tarziu a aparut, ca "o necesitate" expresia latina "dies domini"(duminica), atribuita primei zile a saptamanii.

Care este in realitate ziua Domnului? Domnul Iisus Hristos se declara Domn al sambetei (Marcu 2:28). "Ziua a saptea este ziua de odihna inchinata Domnului"(Porunca a patra - iesirea 20:8-11).

[vasinec]

În prealabil postat de Iustin32

In ziua intaia a saptamanii s-a savarsit, la Emaus, prima Liturghie prin "frangerea painii" de catre Mantuitorul (Luca, 24, 30).

S-au intaplat multe in prima zi a saptamanii, la fel cum s-au intamplat si-n alte zile. Dar nu s-a intamplat, ca Dumnezeu sa sfintesca si sa binecuvanteze aceasta zi (nu exista nici un verset in Sfanta Scriptura).

Frangerea painii era un obicei crestin, la fel ca postul si rugaciunea. Acest obicei se desfasura in fiecare zi a saptamanii (Faptele apostolilor 2:46). Este gresit sa acaparam acest obicei, sa-i dam o semnificatie dupa voia noastra si sa-l restrangem la o zi anume.

[Iustin32]

În prealabil postat de vasinec

S-au intaplat multe in prima zi a saptamanii, la fel cum s-au intamplat si-n alte zile. Dar nu s-a intamplat, ca Dumnezeu sa sfintesca si sa binecuvanteze aceasta zi (nu exista nici un verset in Sfanta Scriptura).

Frangerea painii era un obicei crestin, la fel ca postul si rugaciunea. Acest obicei se desfasura in fiecare zi a saptamanii (Faptele apostolilor 2:46). Este gresit sa acaparam acest obicei, sa-i dam o semnificatie dupa voia noastra si sa-l restrangem la o zi anume.

Frangerea painii, dupa Botez si Spovedanie e Sfanta Taina fara de care nu ne mantuim.
47. Adevărat, adevărat zic vouă: Cel ce crede în Mine are viaţă veşnică.
48. Eu sunt pâinea vieţii.
49. Părinţii voştri au mâncat mană în pustie şi au murit.
50. Pâinea care se coboară din cer este aceea din care, dacă mănâncă cineva, nu moare.
51. Eu sunt pâinea cea vie, care s-a pogorât din cer. Cine mănâncă din pâinea aceasta viu va fi în veci. Iar pâinea pe care Eu o voi da pentru viaţa lumii este trupul Meu.
52. Deci iudeii se certau între ei, zicând: Cum poate Acesta să ne dea trupul Lui să-l mâncăm?
53. Şi le-a zis Iisus: Adevărat, adevărat zic vouă, dacă nu veţi mânca trupul Fiului Omului şi nu veţi bea sângele Lui, nu veţi avea viaţă în voi.
54. Cel ce mănâncă trupul Meu şi bea sângele Meu are viaţă veşnică, şi Eu îl voi învia în ziua cea de apoi.
55. Trupul este adevărată mâncare şi sângele Meu, adevărată băutură.
56. Cel ce mănâncă trupul Meu şi bea sângele Meu rămâne întru Mine şi Eu întru el.
57. Precum M-a trimis pe Mine Tatăl cel viu şi Eu viez pentru Tatăl, şi cel ce Mă mănâncă pe Mine va trăi prin Mine.
58. Aceasta este pâinea care s-a pogorât din cer, nu precum au mâncat părinţii voştri mana şi au murit. Cel ce mănâncă această pâine va trăi în veac.
Iata textul arata si nemurirea sufletului fata de moartea care-l face pe om sa nu mai stie nimic din V.T.
10. Am fost în duh în zi de duminică (ziua Domnului)şi am auzit, în urma mea, glas mare de trâmbiţă,
Ce inseamna duminica si de unde vine desteptule care le stii pe toate fara sa fi fost invatat!? In latineste se spune dies Domini (Ziua Domnului) care s-a transformat in Domenica la italieni si la noi Duminica. Esti atat de naiv sa crezi ca acei crestini care au indurat chinuri de neinchipuit doar pentru ca sa nu se lepede nici macar de forma de Hristos(vezi Actele Martirice), puteau atat de usor sa accepte din partea Imparatului, fie el si Constantin cel Mare, sa schimbe ziua dedicata lui Dumnezeu doar ca sa-i faca lui pe plac. Constantin a legiferat ceea ce exista, altfel crestinii s-ar fi rasculat, asa ca nu mai veni cu baliverne deastea lipsite de logica!

[vasinec]

În prealabil postat de Iustin32

10. Am fost în duh în zi de duminică (ziua Domnului)şi am auzit, în urma mea, glas mare de trâmbiţă,
Ce inseamna duminica si de unde vine desteptule care le stii pe toate fara sa fi fost invatat!? In latineste se spune dies Domini (Ziua Domnului) care s-a transformat in Domenica la italieni si la noi Duminica. Esti atat de naiv sa crezi ca acei crestini care au indurat chinuri de neinchipuit doar pentru ca sa nu se lepede nici macar de forma de Hristos(vezi Actele Martirice), puteau atat de usor sa accepte din partea Imparatului, fie el si Constantin cel Mare, sa schimbe ziua dedicata lui Dumnezeu doar ca sa-i faca lui pe plac. Constantin a legiferat ceea ce exista, altfel crestinii s-ar fi rasculat, asa ca nu mai veni cu baliverne deastea lipsite de logica!

Constantin cel Mare a domnit in sec. IV, cand deja multe obiceiuri pagane patrunsesera in biserica crestina. Printre aceste obiceiuri, era si pazirea zilei soarelui (dies solis), care ulterior a primit "denumirea crestina" de "dies Domini". Unele popoare au pastrat denumirea pagana de "ziua soarelui" (sunday- la vorbitorii de limba engleza, sontag - la vorbitorii de limba germana).

Constantin cel Mare nu a facut decat sa legifereze un obicei pagan, patruns in crestinism. In edictul pe care l-a emis, se folosea termenul de "dies solis" (ziua soarelui). Mai sunt si alte sarbatori pagane, care au patruns in crestinism. Paganii au fost crestinati in masa si nu se putea sa-i "dezveti" de obiceiurile lor. Asa ca s-au luat sarbatori pagane si li s-a dat o conotatie crestina, ca sa fie toata lumea multumita.

In primul secol, cel rau a incercat sa distruga Biserica lui Hristos, provocand masacrarea a mii de crestini. Dar cum aceasta metoda nu avea succes (dimpotriva) a ales o metoda mai dibace. Sa incurajeze un crestinism amestecat cu obiceiuri pagane. Otrava se serveste cel mai bine, amestecata cu o mancare buna.

[Iustin32]

E curios ca tu nu vrei sa spui, desi tu stii, ca Ziua Domnului a coincis cu ziua soarelui si nu cu sabatul pe care crestinii nu-l mai tineau si desi Floriile denumesc o sarbatoare pagana, in fapt noi serbam Intrarea in Ierusalim a Domnului, sarbatorita de evrei si copii lor.
Daca tu crezi ca Biserica s-a ,,paganizat,, e problema ta ca nu citesti Scrierile Parintilor Apostolici, ale Sf. Iustin care descriu fidel viata Bisericii din acele timpuri, plus modul de inchinare, slujbele, Sf. Liturghie. Eu prefer sa cred in cuvintele Mantuitorului:20. Dar nu numai pentru acestia Ma rog, ci si pentru cei ce vor crede in Mine, prin cuvantul lor,
21. Ca toti sa fie una, dupa cum Tu, Parinte, intru Mine si Eu intru Tine, asa si acestia in Noi sa fie una, ca lumea sa creada ca Tu M-ai trimis.,,
Biserica Ortodoxa a ramas fidela invataturilor primite de la Sf. Apostoli Andrei si Filip.

[vasinec]

În prealabil postat de Iustin32

Biserica Ortodoxa a ramas fidela invataturilor primite de la Sf. Apostoli Andrei si Filip.

Greseala. Sf apostoli Andrei si Filip nu i-a invatat pe crestini sa pazeasca "ziua soarelui". Acesti doi sfinti apostoli, din sec. 1, au dus aceeasi invatatura ca cea a celorlalti apostoli, a caror scrieri le gasim in paginile Sfintei Scripturi. Ori, in Sfanta Scriptura, nici un apostol nu ne invata ca Domnul Iisus Hristos ar fi schimbat ziua binecuvantata si sfintita de Dumnezeu (ziua a saptea) cu ziua intaia.

Faptul ca in primul secol, crestinii serbau ziua a saptea este recunoscut si de catre istoricii ortodocsi Calist Botoseneanu si Ieromonahul Gabriel Rascaru (vor mai fi si altii, dar nu-i stiu eu).
Gabriel Rascaru Ieromonahul, in Liturgica Bisericii Ortodoxe , ed. 1876, pg. 94, scrie: "Sambata s-a serbat intrucat priveste ca Lege morala si in secolele primitive ale crestinismului".


Nu ma leg de alte invataturi pentru ca subiectul topicului este despre ziua a saptea.

[Iustin32]

În prealabil postat de vasinec

Greseala. Sf apostoli Andrei si Filip nu i-a invatat pe crestini sa pazeasca "ziua soarelui". Acesti doi sfinti apostoli, din sec. 1, au dus aceeasi invatatura ca cea a celorlalti apostoli, a caror scrieri le gasim in paginile Sfintei Scripturi. Ori, in Sfanta Scriptura, nici un apostol nu ne invata ca Domnul Iisus Hristos ar fi schimbat ziua binecuvantata si sfintita de Dumnezeu (ziua a saptea) cu ziua intaia.

Faptul ca in primul secol, crestinii serbau ziua a saptea este recunoscut si de catre istoricii ortodocsi Calist Botoseneanu si Ieromonahul Gabriel Rascaru (vor mai fi si altii, dar nu-i stiu eu).
Gabriel Rascaru Ieromonahul, in Liturgica Bisericii Ortodoxe , ed. 1876, pg. 94, scrie: "Sambata s-a serbat intrucat priveste ca Lege morala si in secolele primitive ale crestinismului".


Nu ma leg de alte invataturi pentru ca subiectul topicului este despre ziua a saptea.

Eu nu-i recunosc ca istorici si e irelevant sa-i citezi pe ei. De ce nu citezi istorici si scriitori crestini din secolele II-III. Am sa-ti citez eu>