Despre Sabat

[Danut7]

Iisus s-a intitulat Domnul Sabatului adica, al odihnei al zilei de odihna.A saptea zi ca duminica s-a dat crestinilor , precum zice in Evrei 4 versetul 7: Dumnezeu hotărăşte din nou o zi, astăzi rostind prin gura lui David, după atâta vreme, precum s-a zis mai sus: "Dacă veţi auzi astăzi glasul Lui, nu învârtoşaţi inimile voastre".

Si precum David aceasta este ziua pe care Domnul a facut-o sa ne bucuram si sa ne inveselim in ea.

Inca de la inceputul crestinismului s-a tinut ziua a saptea, si in ziua a saptea se tineau adunari slujbe , etc.Precum avem scris si s-a zis inca de la inceputul sec al II.Inca de la apostoli se adunau in zi de duminica,de asemenea si revelatia lui Ioan s-a intamplat in zi de duminica, cand era in rugaciune.Uite aici niste relatari de la istorici precum eusebiu si parintii primari ai bisericii, e in engleza:

The Epistle of Ignatius to the Magnesians 8-10 (c. 110 A.D.)
"Do not be deceived by strange doctrines or antiquated myths, since they are worthless. For if we continue to live accordance with Judaism, we admit that we have not received grace. For the most godly prophets lived in accordance with Christ Jesus. This is why they were persecuted, being inspired as they were by His grace in order that those who are disobedient might be fully convinced that there is one God who revealed Himself through Jesus Christ His Son, who is His Word which came forth from silence, who in every respect pleased Him who sent Him. If, then, those who had lived in antiquated practices came to newness of hope, no longer keeping the Sabbath but living in accordance with the Lord's day, on which our life also arose through Him and His death (which some deny), the mystery through which we came to believe, and because of which we patiently endure, in order that we might be found to be disciples of Jesus Christ, our only teacher, how can we possibly live without Him, whom even the prophets, who were His disciples in the Spirit, were expecting as their teacher? Because of this He for whom they rightly waited raised them from the dead when He came. Therefore let us not be unaware of His goodness. For if He were to imitate the way we act, we are lost. Therefore, having become His disciples, let us learn to live in accordance with Christianity. For whoever is called by any other name than this one does not belong to God. Throw out, therefore, the bad leaven, which has become stale and sour, and reach for the new leaven, which is Jesus Christ. Be salted with Him, so that none of you become rotten, for by your odor you will be examined. It is utterly absurd to profess Jesus Christ and to practice Judaism. For Christianity did not believe in Judaism, but Judaism in Christianity, in which "every tongue" believed and "was brought together" to God." (10)

The Epistle of Barnabas was probably not authored by the Barnabas of the New Testament. The writer repudiates the claims of Jewish Christians at the time who advocated adhering to observance of the Mosiac Law. He also argued that Christ provided salvation and man is no longer bound by the Law. This letter compares holy life to unrighteousness.

Epistle of Barnabas 2:4-6 (c. 130 A.D.)
"For He has made it clear to us through all the prophets that He needs neither sacrifices nor whole burnt offerings nor general offerings, saying on one occasion: 'What is the multitude of your sacrifices to Me?' says the Lord. 'I am full of whole burnt offerings, and I do not want the fat of lambs and blood of bulls and goats, not even if you come to appear before Me. For who demanded these things from your hands? Do not continue to trample My court. If you bring fine flour, it is in vain; incense is detestable to Me; your new moons and sabbaths I cannot stand.' Therefore He has abolished these things, in order that the new law of our Lord Jesus Christ, which is free from the yoke of compulsion, might have its offering, one not made by man."

Epistle of Barnabas 15:8-9 (c. 130 A.D.)
"Finally, He says to them: 'I cannot bear your new moons and sabbaths.' You see what He means: it is not the present sabbaths that are acceptable to Me, but the one that I have made; on that Sabbath, after I have set everything at rest, I will create the beginning of an eighth day, which is the beginning of another world. This is why we spend the eighth day in celebration, the day on which Jesus both arose from the dead and, after appearing again, ascended into heaven." (11)

The Didache or The Teaching of the Twelve Apostles was an 11th century manuscript discovered by Philotheus Bryennois. It consists of various parts, starting with the Two Ways ethical instruction and including community rules for liturgical practices and leadership conduct, before ending with a short apocalyptic section. While some of the material might go back before the year 100 A.D., the current form of the document probably dates to the mid-second century at the earliest.

The Didache (or The Teaching of the Twelve Apostles) 14:1 (c. 70 A.D.)
"On the Lord's own day gather together and break bread and give thanks, having first confessed your sins so that your sacrifice may be pure." (12)

The Ecclesiastical History of Eusebius Pamphilus (c. 260-339 A.D.) is probably one of the most important works on early Church history available, covering the events of its first three centuries. As one born during the early Church period, Eusebius was an able historian who had a close view of the events that helped shape the historical and theological developments of the early Church.

Eusebius Ecclesiastical History, Book 1, Chapter 5 (c. 315 A.D.)
"For as the name Christians is intended to indicate this very idea, that a man, by the knowledge and doctrine of Christ, is distinguished by modesty and justice, by patience and a virtuous fortitude, and by a profession of piety towards the one and only true and supreme God; all this no less studiously cultivated by them than by us. They did not, therefore, regard circumcision, nor observe the Sabbath, neither do we; neither do we abstain from certain foods, nor regard other injunctions, which Moses subsequently delivered to be observed in types and symbols, because such things as these do not belong to Christians." (13)

Eusebius Ecclesiastical History, Book 3, Chapter 27 (c. 315 A.D.)
"The Ebionites cherished low and mean opinions of Christ. For they considered Him a plain and common man, and justified only by His advances in virtue, and that He was born of the Virgin Mary, by natural generation. With them the observance of the law was altogether necessary, as if they could not be saved, only by faith in Christ and a corresponding life. These, indeed, thought on the one hand that all of the epistles of the apostles ought to be rejected, calling him an apostate from the law, but on the other, only using the gospel according to the Hebrews, they esteem the others as of little value. They also observe the Sabbath and other discipline of the Jews, just like them, but on the other hand, they also celebrate the Lords days very much like us, in commemoration of His resurrection." (14)

Eusebius Ecclesiastical History, Book 5, Chapter 23 (c. 315 A.D.)
"The churches throughout the rest of the world observe the practice that has prevailed from apostolic tradition until the present time, so that it would not be proper to terminate our fast on any other but the day of the resurrection of our Savior. Hence there were synods and convocations of the bishops on this question; and all unanimously drew up the ecclesiastical decree, which they communicated to all the churches in all places, that the mystery of our Lords resurrection should be celebrated on no other day than the Lords day." (15)

Irenaeus, Bishop of Lyons (c. 178 A.D.)
"The duty of celebrating the mystery of the resurrection of our Lord may be done only on the day of the Lord." (16)

Justin Martyr (c. 100-165 A.D.) lived during the reign of Antonius Pius and suffered martyrdom in 165 A.D. during the reign of Marcus Aurelius. He was an enthusiastic evangelist of the Gospel, and after traveling widely throughout the Roman Empire settled in Rome as a Christian teacher. While there, neighboring philosophers plotted against him because of his Christian profession, brought him up before the Roman authorities, who carried out his execution by beheading him.

The First Apology of Justin, Chapter 67
"And on the day called Sunday, all who live in cities or in the country gather together to one place, and the memoirs of the apostles or the writings of the prophets are read, as long as time permits; then, when the reader has ceased, the president verbally instructs, and exhorts to the imitation of these good things ... But Sunday is the day on which we all hold our common assembly, because it is the first day on which God, having wrought a change in the darkness and matter, made the world; and Jesus Christ our Savior on the same day rose from the dead." (17)

Cum s-a mai zis, odihna noastra si nu doar a noastra , a tuturor e Iisus Hristos , prin Invierea Sa.El ne duce la odihna.De aia tinem si noi aceasta zi pe care domnul a facut-o ziua invierii, prin care putem intra si noi in odihna Domnului.Ca despre iudei s-a zis :nu vor intra in odihna Mea, si iarasi s-a zis "urasc sarbatorile voastre si sabaturile voastre" cu referire la iudei.Legea zice sase zile sa lucrezi si la fiecare a saptea zi sa te odihnesti.Aceasta porunca dupa cum vezi nu e incalcata.Caci noi lucram sase zile de luni pana sambata si duminica ne odihnim.Asa e la ortodocsi si nu numai.

[tricesimusquintus]

În prealabil postat de enkidu

Dar niciunde nu a spus nimic despre sambata !!
El a simtit nevoia sa-i invete pe oameni despre toate legile, cum sa traiasca, cum sa moara, cum sa iubeasca, sa se casatoreasca...insa NU a zis nimic de sambata. Ciudat, nu ?

Domnule enkidu, mă dezamăgiţi (sper să nu fiţi acel enkidu de pe hubul România Creştină). Ideea aceasta a mai fost amintită pe topicul de faţă, bănuiesc că e un copy/paste dintr-o lucrare aiuristică. Vă rog nu mai colportaţi asemenea idei că sunt nefondate biblic şi vă poate contrazice orice copilaş:

"Astfel că Fiul Omului este domn şi al sâmbetei."(Marcu 2,28 versiunea ortodoxă).

În prealabil postat de enkidu

In continuare ma vad nevoit sa repet, NU Dumnezeu a stabilit ca sambata este exact zi de odihna fixa ci ziua a saptea.
Nu Dumnezeu a pronuntat cuvantul sambata ci Moise.

Idem:

Ieşirea 16:28-30 "Atunci Domnul a zis lui Moise: ,,Pînă când aveţi de gând să nu păziţi poruncile şi legile Mele? Vedeţi că Domnul v-a dat Sabatul; de aceea vă dă în ziua a şasea hrană pentru două zile. Fiecare să rămînă la locul lui, şi, în ziua a şaptea, nimeni să nu iasă din locul în care se găseşte." Şi poporul s-a odihnit în ziua a şaptea."

Am folosit versiunea Cornilescu, deoarece versiunea Bartolomeu Anania foloseşte incorect termenul "ziua de odihnă" în loc de a folosi termenul "Sabat". În Septuaginta (versiunea folosită în traducerea ortodoxă) la versetul 29 apare termenul Sabbata (transliterarea lui Shabbath din originalul ebraic) şi nu ziua de odihnă.

Deci iată domnule Enkidu cum chiar Domnul pronunţă cuvântul Sabat (sâmbătă), amintind totodată că aceasta este ziua a şaptea. Punct.

În prealabil postat de enkidu

Domnul Hristos nu a tinut sambata si acest fapt era dovedit de Evanghelii.
Iata cateva exemple : Matei cap 12; Marcu cap 2; Luca cap 6 de la 1-10, etc

Ati dat ca exermplu acelasi pasaj, al ruperii spicelor de catre ucenicii Domnului, povestit de trei evanghelisti (Matei, Marcu si Luca. Cum puteti trage concluzia ca Domnul Iisus Hristos nu a pazit sambata? Poate ati vrut sa spuneti ca Domnul Iisus Hristos nu a pazit sambata, in felul fariseilor. Dar, El il da ca exemplu pe patriarhul David, pazitor al sambetei.

Cum puteti spune ca Evangheliile dovedesc ca Domnul Iisus Hristos nu a pazit sambata? Asta este incumetare (sa spui niste neadevaruri si sa zici ca sunt din Cuvantul lui Dumnezeu).
"dupã obiceiul Sãu, a intrat în ziua sâmbetei în sinagogã si S-a sculat sã citeascã." (Luca 4:16)

Sfantul Evanghelist Luca ne vorbeste despre un obicei al Domnului Iisus Hristos (se spune "dupa obiceiul Sau").

[vsovi]

condor
Incercati si dvs. sa paziti singura zi pe care Dumnezeu a binecuvantat-o si a sfintit-o (ziua a saptea).

Raspuns:
noi tzinem ce ne-a dat Biserica sa tzinem, Biserica din loc in loc, aia din sfintzi.

In primul rand, nu este corecta traducerea dvs. Nu este vorba de sambete ci de sabate (care erau de doua feluri: ceremoniale si sabatele de ziua a saptea-sambata).

Raspuns:
nu de traduceri e vorba ci de cerbicia unora, asha ca nu mai tot aruncatzi vina pe traducatori, ca sunt destule traduceri ca oricine sa poata sa priceapa... deci e vorba de cerbicia unora ce bat cu pumnii de plumb la usha pana vre-un fraier le deschide shi lasa dupa ei, exact asha cum sta prieteneshte dracul pana din curiozitate il iei in seama... shi il cautzi tu.

Trebuie sa facem diferenta intre legile care erau date pentru a simboliza pe Domnul Iisus Hristos (legea jertfei, legea preotiei, etc) si legile care reflectau caracterul lui Dumnezeu (cele zece porunci). Primele au fost scrise, pe zapis, de Moise si au fost puse langa chivot. Celelalte, au fost scrise de Insusi Dumnezeu, pe piatra si au fost puse in chivot.

Raspuns:
Legiile shi proorocii toate sunt una in Dumnezeu, shi nu exista nici o diferentza absurda invocata de voi ci marimea lor e in functzie de cum citeshti, cum pricepi, cum ascultzi, cele necesare tzie pentru a te mantui, pentru a asculta cu adevarat, iar voi facetzi mereu confuzia cu zapisul faradelegilor, a nelegiuirilor, a pacatelor care vadesc pe pacatos, pe Israel de faptele shi sentimentele sale...

In Coloseni 2:14-17 (nu doar 16,17) se vorbeste despre acele legi, care erau scrise pe zapis, il simbolizau pe Domnul Iisus Hristos, si "au fost pironite pe cruce".

Raspuns:
Deci voi atzi desfintzat zapisul legilor shi poruncilor? poi inseamna ca suntetzi dushi cu pluta crezandu-va mantuitzi ca zicetzi ca Domnul a shters zapisul prin Cruce, poi nu aia ce zicetzi voi a shters ci a shters zapisul faradelegilor, pacatele, caci zapisul faradelegilor lor ii vadea de pacate:

"A STERS ZAPISUL CU PORUNCILE LUI, care statea impotriva noastra si ne era potrivnic, PIRONINDU-L PE CRUCE. A sters domniile si stapanirile, si le-a facut de ocara inaintea lumii, dupa ce a iesit biruitor asupra lor prin cruce. Nimeni dar sa nu va judece cu privire la o mancare sau bautura, sau cu privire la o zi de sarbatoare, cu privirea la o luna noua sau cu privire la o zi de sabat (nu sambete), care sunt umbra lucrurilor viitoare, DAR TRUPUL ESTE A LUI HRISTOS"(Coloseni 2:14-17).

Raspuns:
uite citatul corect:
"13. Iar pe voi care erati morti, in faradelegile si in netaierea imprejur a trupului vostru, v-a facut vii, impreuna cu Sine, iertandu-ne toate gresealele;
14. Stergand zapisul ce era asupra noastra, care ne era potrivnic cu randuielile lui, si l-a luat din mijloc, pironindu-l pe cruce.
15. Dezbracand (de putere) incepatoriile si stapaniile, le-a dat de ocara in vazul tuturor, biruind asupra lor prin cruce.
16. Nimeni deci sa nu va judece pentru mancare sau bautura, sau cu privire la vreo sarbatoare, sau luna noua, sau la sambete, "

Deci aceasta biruire prin Cruce nu este o desfintzare ci o smerenie shi nejudecare aratand ca urmarea lui Hristos shi ascultarea de Tatal prin rabdarea shi purtarea Crucii este mai Mare dar nu a desfintzat absolut nimic ci prin rabdare le-a Biruit... deci este o rabdare shi un indemn la a nu judeca pe altul, la a nu-l osandi shi fortza sa se taie imprejur sau sa manance cum ai vrea dumneata sau sa tzina sarbatorile cum vrea unul sau altul... ci prin purtarea Crucii de la oameni shi a jugului cel ushor de la Dumnezeu asha le-a pus Tatal sub picioarele Sfantului shi dreptului... pe toate, dezbaracand dragostea de fatzarniciile celui viclean shi rau ispistetzit foarte in cele ascunse.


Se vorbeste despre niste porunci scrise pe zapis, si care stateau impotriva noastra. "Luati cartea (ZAPISUL) aceasta a legii, si puneti-o langa chivotul legamantului Domnului, Dumnezeului vostru, ca sa fie acolo MARTORA IMPOTRIVA TA"(Deuteronom 31:26) In acea carte (zapis) erau scrise legi privitoare la sarbatori si ceremonii. Existau sabate ceremoniale (nu se vorbeste despre sabatul zilei a saptea).

Raspuns:
Domnule fatza de "zapisul" acesta cum spui dumneata dar e vorba de Cartea-Piatra Legii shi Proorocii, fatza de astea inclusiv fatza de cele 10 porunci s-a format zapisul fiecaruia, caci ascultarea se face fatza de ceva deci fatza de tot Cuvantul lui Dumnezeu spus sau scris pana la Rastignire, deci asha s-a format zapisul pacatelor lui Israel tzinute in seama de Dumnezeu, contzinand pacatele shi faradelegile shi nelegiuirile fiecaruia, scrise de ingeri shi de draci, shi deci pe zapisul acesta l-a shters Domnul prin rabdarea Crucii, prin jertfa din dragoste fara pacat facuta shi daruita pentru Adam shi Eva shi pentru Dreptzii shi sfintzii lui Israel, shi pentru oile Sale, pentru prietenii shi ucenicii Domnului...

Nu se face nici o referire la CELE ZECE PORUNCI, scrise pe piatra si puse in chivot. Acestea nu simbolizau trupul lui Hristos. CELE ZECE PORUNCI, sunt legi vesnice, care reflecta caracterul lui Dumnezeu.

Raspuns:
voi suntetzi absurzi caci prin ceea ce sustzinetzi cu teoria interpretarilor despre zapis atzi desfintzat VT shi atzi lasat doar cele 10 porunci zicand ca astea nu simbolizau trupul ci caracterul, poi Cartea shi Piatra Legii shi Poorocii sunt Una intru Dumnezeu, caci doar este scris ca nici o iota din Cuvantul lui Dumnezeu nu va trece pana nu se vor intampla/implini toate astea, "Pamantul shi Cerul va trece, dar Cuvintele Mele nu vor trece"

Tineti ce zi vreti, numai sa fie acea zi aleas de Dumnezeu, sfintita si binecuvantata (ziua a saptea). Ramane sa "calculati" dvs.(cu Sfanta Scriptura), care este acea zi.

Raspuns:
poi v-am trimis mereu ca sa cititzi cele 4 evanghelii la sfarshit ca sa va lamuritzi ce Tzinem noi shi cum s-a format Sfanta Duminica shi cum a tzinut-o Hristos-Dumnezeu cu Biserica Sa, iar acum, la sfarshitul vremii, ne invatza ca asha s-o tzinem : "de sambata seara de la apusul soarelui pana luni dimineatza la rasaritul soarelui"; deci e corect cum tzinem noi sau e corect cum tzinetzi voi?.. vechea ziua a 6-a, adica vinerea ca un fel de sarbatoare in loc sa fie un fel de post asha cum v-au invatzat baptishtii shi mormonii...
Deci cuvintele tale folositzile in cazul vostru ca sa va lamuritzi iar surasa la care v-am trimis sunt cele 4 evanghelii, la sfarshit, caci ACOLO SCRIE cum s-a format shi cum s-a tzinut sfanta Duminica inca de la inceput.

Cat priveste Invierea Domnului, in aceasta sta nadejdea noastra de zi cu zi. Pentru dvs. oricum invierea nu are importanta (credti in suflete nemuritoare).

Raspuns:
eu am impresia ca voi o sa va inchinatzi la antichrist caci echipa aia de scamatori o sa invie pana shi mortzii shi voi o sa credetzi ca e Domnul... ca daca te-ai inchinat atunci adio... caci voi credetzi ca e vorba doar de invierea trupeasca... shi sa vezi cum or sa invie moroii shi strigoii...

shi apoi chiar voi credetzi ca sufeltele sunt nemuritoare, caci daca omul e mort, inexistent, ca intr-un somn shi se trezeshte abea pentru judecata, atunci cand este starea aia cand sufera shi simte ca e mort? deci voi credetzi in sufelte nemuritoare care sar peste timp, peste suferintza, peste moarte, peste iad, peste iezer... ca un fel de reincarnare dar cu salt in timp shi nu in aceiashi clipa in care au murit cum cred altzii... deci de aia nu va e frica de moarte shi de Dumnezeu, caci nu suntetzi conshtientzi de ea, crezand ca dupa inviere va vetzi simtzi asha ca astazi... dar nu e vorba doar de moartea trupeasca...

Daca Domnul Iisus Hristos vroia sa tinem ziua intaia a saptamanii (ziua in care a inviat), ne-ar fi spus-o chiar El. A avut timp sa faca lucrul acesta. A mai stat printre noi inca 40 de zile de la inviere.

Raspuns:
Poi a facut mai mult decat numai sa spuna, a shi tzinut-o impreuna cu Biserica din sfintzi shi din sfintzi ucenici shi a zis cam asha: "asha precum atzi vazut la Mine asha sa facetzi shi voi tzinand legea cea noua" iar inainte de moarte la Cina Cea de Taina a zis ca "asha sa facetzi intru veshnica pomenire a Mea" ceva de genul asta... deci inainte de a face a zis shi dupa ce a facut a zis mereu... personal sf Treime shi apoi prin sfintzi...

deci nu se tzine ziua intaia a saptamanii aia veche ci se tzina sfanta Duminica aparuta asha cum scrie in cele 4 evanghelii la sfarshit shi a shi zis: CLD: "de sambata seara de la apusul soarelui pana luni dimineatza la rasaritul soarelui" deci asha se tzine cu sigurantza! pentru cine vor sa urmeze ca la Carte... ca la Duhul.

În prealabil postat de vsovi

condor
Incercati si dvs. sa paziti singura zi pe care Dumnezeu a binecuvantat-o si a sfintit-o (ziua a saptea).

Raspuns:
noi tzinem ce ne-a dat Biserica sa tzinem, Biserica din loc in loc, aia din sfintzi.

Consider ca ati dat un raspuns sincer si lamuritor, care nu necesita comentarii.

[Danut7]

10. Chiar şi leviţii, care s-au depărtat de Mine în timpul rătăcirii lui Israel pentru a-şi urma idolii lor, îşi vor purta greutatea păcatului lor.
11. Ei vor sluji în templul Meu ca străjeri la porţile templului şi făcând slujba templului; ei vor junghia pentru popor arderi de tot şi alte jertfe şi vor sta înaintea lui ca să-i slujească.
12. Pentru că ei au slujit înaintea idolilor lui şi au fost pentru casa lui Israel sminteală şi au dus-o la necredinţă, Mi-am ridicat mâna împotriva lor, zice Domnul Dumnezeu, şi îşi vor lua pedeapsa pentru vinovăţia lor.
13. Ei nu se vor apropia de Mine ca să slujească înaintea Mea; nu se vor apropia de lucrurile Mele cele sfinte, nici de Sfânta Sfintelor, ci vor purta asupra lor necinstea şi urâciunile lor, pe care le-au făcut.
14. Îi voi face străjeri la templu, să facă slujba lui, şi tot ce trebuie făcut la el.
15. Iar preoţii din seminţia lui Levi, fiii lui Sadoc, care în vremea abaterii de la Mine a fiilor lui Israel au îndeplinit slujirea Mea în locaşul Meu cel sfânt, aceia se vor apropia de Mine, ca să-Mi slujească şi vor sta înaintea feţei Mele, ca să-Mi aducă grăsime şi sânge, zice Domnul Dumnezeu.
16. Ei vor intra în locaşul Meu cel sfânt şi se vor apropia de masa Mea, ca să-Mi slujească; ei vor îndeplini slujirea Mea.
17. Când vor veni la poarta curţii dinăuntru, atunci se vor îmbrăca în haine de în, iar haine de lână nu trebuie să aibă pe ei în timpul slujbei lor în porţile curţii dinăuntru şi în templu.
18. Turbanele de pe capetele lor trebuie să fie tot de în; hainele cele de pe dedesubt de pe coapsele lor să fie de asemenea de în. Ei nu trebuie să se încingă, ca să nu transpire.
19. Iar când va trebui să iasă în curtea cea de la margine, la popor, atunci trebuie să dezbrace hainele lor cu care au slujit şi să le lase în camerele cele sfinţite şi să se îmbrace "u alte haine, ca să nu se atingă de popor cu hainele lor cele sfinţite.
20. Capetele lor nu trebuie să şi le radă, dar nici părul să nu-şi lase să crească, ci să-şi tundă neapărat capul.
21. Vin nu trebuie să bea nici un preot când are să intre în curtea cea dinăuntru;
22. Nici văduvă, nici despărţită de bărbat nu trebuie să ia ei de femeie, ci pot să ia numai fată din neamul casei lui Israel şi văduvă care a rămas în văduvie după moartea unui preot.
23. Ei trebuie să înveţe pe poporul Meu a deosebi ce este sfânt de ce nu este sfânt şi să le lămurească ce este curat şi ce este necurat.
24. În pricinile nehotărâte, ei trebuie să ia parte la judecată şi vor judeca după aşezămintele Mele şi legile Mele vor păzi şi toate rânduielile Mele cele pentru sărbătorile Mele şi pentru zilele Mele de odihnă le vor păzi cu sfinţenie. Ezekiel 44


13. Nu mai aduceţi daruri zadarnice! Tămâierile Îmi sunt dezgustătoare; lunile noi, zilele de odihnă şi adunările de la sărbători nu le mai pot suferi. Însăşi prăznuirea voastră e nelegiuire!
14. Urăsc lunile noi şi sărbătorile voastre sunt pentru Mine o povară. Ajunge! Isaia 1

11. Pentru aceasta îmi voi lua înapoi grâul la vremea lui şi mustul la timpul lui şi-Mi voi lua lâna şi inul cu care ea îşi acoperă goliciunea ei.
12. Şi acum voi descoperi goliciunea ei în ochii iubiţilor ei şi nimeni nu va putea s-o scape din mâna Mea.
13. Şi voi face să încetez toate desfătările ei, sărbătorile şi lunile noi şi zilele de odihnă şi toate prăznuirile ei.
14. Şi voi pustii via ei şi smochinii ei, despre care ea zicea: "Acesta este darul pe care mi l-au dat iubiţii mei". Şi-i voi preface în păduri şi-i vor strica dobitoacele cele sălbatice. Osea 2

Uite ce zice Dumnezeu despre preotia lui Israel, si despre faptul ca ei nu vor mai intra in odihna ci ei vor fi strajeri,dar despre preotia cea sfanta, cea dupa Hristos, proorocul zice ca acestia vor indeplini slujirea Domnului si se vorbeste despre hotararile si randuielile Domnului pentru sarbatori si pentru odihna , care vor pazite cu sfintenie de acestia, randuieli noi.Iara zice undeva despre evrei "nu vor intra in odihna Mea", si ca praznuirile lor sunt o nelegiuire si ca au calcat odihna Domnului.De asemenea zice ca vor inceta praznuirile si zilele de odihna ale lui Israel.Si precum a e scris si in Evrei, El hotoreste din nou o zi, o alta zi caci daca Iosua le-ar fi adus odihna, Dumnezeu le-ar mai fi vorbit de o alta zi de odihna.Aceasta este ziua odihnei pe care Domnul a lasat celor ce au ramas cu El, pe care Domnul a facut-o si a sfintit-o sa ne bucuram intr-ansa precum zice proorocul David, ziua Invierii(Duminica).Aceasta este veselia cea mare si odihna desavarsita spre invierea cea din morti, aceasta este odihna in care nu au intrat iudeii.De asemenea preotia lor s-a intinat , si zilele lor de odihna s-au incalcat, sarbatorile lor au incetat in fata Domnului.Sa ne amintim cum s-a rupt catapeteasma Templului in vinerea cea mare, si cum le-a zis Hristos:De acum vi se lasa casa pustie, si nu ma veti mai vedea pana nu ve-ti zice: Binecuvantat este cel ce vine intru Numele Domnului!.Asta au prevazut si marii profeti ai VT cand au vazut dinainte lipsa de raspuns a lui Dumnezeu in fata evreilor, care s-au tanguit si au zis "pana cand Doamne , nu ne vei mai auzi si nu vei mai cauta".Tot in Osea , Domnul zice voi sfarma arcul lui Israel in valea lui Izreel.Dar si evreii se vor intoarce in zilele cele din urma si vor cunoaste pe Domnul.

[tricesimusquintus]

În prealabil postat de Danut7

Aceasta este ziua odihnei pe care Domnul a lasat celor ce au ramas cu El, pe care Domnul a facut-o si a sfintit-o sa ne bucuram intr-ansa precum zice proorocul David, ziua Invierii(Duminica).

Toată poliloghia de o pagina nu valorează doi bani dacă nu demonstrezi biblic fraza de mai sus. Unde scrie David că Domnul a făcut şi sfinţit ziua duminicii - respectiv ziua Învierii?

[anita]

Sfanta zi de duminica este ziua in care se savarseste jertfa cea nesangeroasa a domnului Iisus Hristos si invierea Lui.
Noi participam la Inviere in fiecare duminica.
In Biblie zice de Sf.Taina a Impartasaniei ,de ce nu va impartasiti?
Mai spune de sf.Maslu ,de spovedanie ,la fel ,nu tineti cont.
Orice ateu poate citi din Biblie si interpreta .
Cu ce va deosebiti de atei ?
Aduceti argumente ca niste atei ,totul logic ,fara simtire ,dar sf.Duh nu e cu voi.
Doamne ajuta !

În prealabil postat de anita

Sfanta zi de duminica

"Dumnezeu a binecuvantat ziua a saptea si a sfintit-o" (Facerea 2:3)
Sfanta Scriptura nu ne spune nicaieri ca Dumnezeu a binecuvantat si sfintit ziua intaia.

În prealabil postat de anita

Noi participam la Inviere in fiecare duminica.

Invierea este unul dintre punctele de baza ale credintei de zi cu zi (nu de o zi). Cititi, ce frumos ne explica Sfantul Apostol Pavel importanta invierii, in 1 Corinteni cap. 15. Dvs. doar "participati la inviere", in mod formal. Ce nevoie aveti de inviere daca "sufletele sunt nemuritoare si se duc in rai sau in iad imediat dupa moartea omului"?

Daca Mantuitorul voia sa schimbe ziua aleasa de Dumnezeu cu ziua Invierii Sale, o facea personal, caci a mai stat pe pamant inca 40 de zile. Dar nu a facut-o. Aceasta schimbare au facut-o oamenii.

Invierea Mantuitorului nu desfiinteaza ceea ce Dumnezeu a binecuvantat si a sfintit. Este bine sa meditati zilnic la Inviere (de care si noi vom avea parte) si sa paziti singura zi binecuvantata si sfintita de Dumnezeu (ziua a saptea).

În prealabil postat de anita

In Biblie zice de Sf.Taina a Impartasaniei ,de ce nu va impartasiti?

Ati fost foarte gresit informata. Nu numai ca ne "impartasim", dar o facem si in felul in care a facut-o Mantuitorul si ne-a poruncit si noua sa o facem. Adica, facem si "spalarea picioarelor". "Deci, daca Eu, Domnul si Invatatorul vostru, v-am spalat picioarele si voi sunteti datori sa va spalati picioarele unii altora. Pentru ca Eu v-am dat o pilda pentru ca si voi sa faceti cum am facut Eu." (Ioan 13:14-15) Dvs. de ce nu urmati aceasta pilda data noua de Mantuitorul, ca sa facem la fel? Bine ca aveti timp sa va plecati urechea la minciuni despre altii.

În prealabil postat de anita

Mai spune de sf.Maslu ,de spovedanie ,la fel ,nu tineti cont.

Unde spune Sfanta Scriptura de sfantul maslu? Sau de spovedanie? Eu stiu ca, Sfanta Scriptura ne invata, ca, inainte de Sfanta Impartasanie "fiecare sa se cerceteze pe sine insusi si asa sa bea din paharul acesta si sa manance din painea aceasta."(1 Corinteni 11:28) Nu spune sa mergi la preot sa te judece el si sa-ti dea fel si fel de canoane.

Acolo unde Scriptura spune "marturisiti-va unii altora pacatele" se refera la un aspect al vietii crestine de zi cu zi, in care ne marturisim pacatele fratilor, pentru ca si ei sa se ne ajute (prin rugaciuni sau alte mijloace) sa scapam de robia acestor pacate.

Dvs., se pare ca ati auzit ceva despre Sfanta Scriptura. Dar, Cuvantul lui Dumnezeu trebuie cercetat. "Toata Scriptura este insuflata de Dumnezeusi de folos ca sa invete, sa indrepte, sa mustre, sa dea intelepciune in neprihanire, pentru ca omul lui Dumnezeu sa fie desavarsit si cu totul destoinic pentru orice lucrare buna." (2 Timotei 3:16-17)

[vsovi]

În prealabil postat de condor

......

in zadar vrei sa te autoconvigi folosindu-te de altzii ca shtii prea bine ca ceea ce sustzii sunt nishte lucruri absurde:

-teoria cu zapisul si legea scrisa pe piatra,
-teroia cu ziua a 7-a sau intaia zi a saptamanii
-teoria cu invierea si veshnicia sau neveshnicia sufletelor...
-teroia cu sfintzii doar nishte oamenii care au schimbat ziua,
-teoria cu greselile scribilor, copishtilor, traducatorilor
-teoria lipsei preotzilor, Bisericii din sfintzi, a proorocilor, a Duhului, a sfintelor Taine, a sfintei Cruci
-teoriia contrazicelor pe interpretarea scripturilor, ca shtitzi voi mai bine, mereu dand lectzii din teoriile lui ispispaavlovaici ca la fraieri batand cu ghiara de plumb pana spargetzi usha, sau pana va deschide cineva
-teoriile despre cum shtitzi voi mai bine despre altzii chiar mai bine decat ei inshishi, ce au citit, cat au citit, cat de bine interpreteaza, ce ar trebui sa tzina ei, tragand concluzii mereu... in favoarea teoriilor voastre bizare.


intr-un cuvant cautatzi sa ne clatitzi cu indreptari de la starea noastra... shi exact asha procedeaza shi dracii... ispitindu-te la prietenie cu gandul, cu gandacul de bucatarie, de colorado sau chiar cu ploshnitza ca sa ispistetzim noi in mod accelerat lepadand smerenia shi dragostea, sa ispitim astfel pe Domnul... sa amagim pe oameni luandu-ne dupa voi, spre băshchău, spre râmo-furnica ce-shi pleaca sufletul slujind regelui omidă shi pălămidă.