Miscarea de reinnoire carismatica

[catalin2]

În prealabil postat de Cornel Urs

După cum ai observat, căderea lui Daniel este argumentul forte pe care se ”bazează” întreaga mișcare harismatică.

Si tu ai ajuns sa sustii ce spun penticostalii, in timp ce penticostalul ajunsese sa spuna ce spun ortodocsii (inainte sa citeasca ce ai scris tu).

[catalin2]

În prealabil postat de Cornel Urs

N-a fost o sperietură ci mai degrabă o năucire, coroborată cu energia emanată de Înger. Acest tip de energie supranaturală i-a provocat lui Daniel sluțirea feței.

E complet gresit ce spui, de aceea spuneai ca Sfantul Daniel ar fi fost in pragul lesinului. Acolo e descrisa o stare de inspaimantare, cum sunt si in celelalte cazuri. Oricine are un soc are o stare de acest fel, devine livid si simte ca il lasa puterile. Nu stiu unde ai citit tu de energie care provoaca ceva omului, energie au ingerii cazuti si provoaca tot felul de stari. Energia de la Dumnezeu este harul necreat si ai vazut in exemplele date ca nu prvoaca stari din acestea.

[Cornel Urs]

În prealabil postat de catalin2

Si tu ai ajuns sa sustii ce spun penticostalii, in timp ce penticostalul ajunsese sa spuna ce spun ortodocsii (inainte sa citeasca ce ai scris tu).

Eu susțin ce spune Biblia, nu ce spun penticostalii sau alții.

[catalin2]

În prealabil postat de Penticostalul Traditional

Nu e adevarat. Important este tot versetul. Si versetul anterior.
In care Daniel afirma ca

- si-a pierdut toata puterea
- fata i s-a deformat ingrozitor
- nu mai avea pic de vlaga
- a cazut cu fata la pamant

Daca tu vezi aici un om foarte linistit care face, pios, o metanie, treaba ta.
Eu vad un om care a experimentat schimbari semnificative (si) in trupul lui, ca urmare a prezentei lui Dumnezeu.

Pezenta lui Dumnezeu nu provoaca traume, doar ingerii cazuti o fac. De aceea confunzi cele doua stari. Pasajul l-am explicat, era constienti si in picioare dupa primele manifestari, pentru ca a auzit glasul. Abia dupa aceea spune ca a cazut cu fata la pamant, daca era inconstient nu auzea nimic. Iar in celelalte pasaje, 40 la numar e totul clar, toti cazand cu fata la pamant, dar toti erau constienti. NU era un om foarte linistit, pentru ca un om obisnuit nu are o vedenie in fiecare zi, iar cand o are e la fel de cutremurat ca si Sfantul Daniel. Eventul devine livid la fata si simte ca isi pierde puterile.

[Cornel Urs]

În prealabil postat de catalin2

Nu stiu unde ai citit tu de energie care provoaca ceva omului,

M-am bazat pe versetul 1 Tim 6:16 unde scrie că lumina adică forma de energie în mijlocul căreia locuiește Dumnezeu face apropierea de Acesta ca fiind imposibilă.
Probabil că îngerii au și ei un halou asemănător, care emană ceva ce face pe muritori să leșine. Îngerii buni sunt luminoși, adică emană o radiație de acest tip. Cu siguranță că un muritor nu rezistă mult timp la o astfel de emanație.

[catalin2]

În prealabil postat de Cornel Urs

Eu susțin ce spune Biblia, nu ce spun penticostalii sau alții.

Tocmai asta e problema, ca nu spui ce spune Sfanta Scriptura. Ai vazut clar si din celelalte pasaje in care scrie de cadere cu fata la pamant.

[Penticostalul Traditional]

În prealabil postat de catalin2

Pezenta lui Dumnezeu nu provoaca traume, doar ingerii cazuti o fac.

Unde ai citit tu despre traume? In Biblie?
In postarile mele?

În prealabil postat de catalin2

De aceea confunzi cele doua stari.

Daca unul dintre noi le confunda, acela esti tu.

În prealabil postat de catalin2

Pasajul l-am explicat

L-ai explicat doar atat cat l-ai inteles.

În prealabil postat de catalin2

un om obisnuit nu are o vedenie in fiecare zi, iar cand o are e la fel de cutremurat ca si Sfantul Daniel. Eventul devine livid la fata si simte ca isi pierde puterile.

Pai vezi?
Abia acum incepi sa intelegi mai binisor.

Dar hai sa intelegi si mai bine!
Sau, daca tu nu vrei, poate vrea altcineva care chiar priveste serios in Biblie si o crede:

E adevarat ca Daniel a "cazut cu fata la pamant". Dar pasajul mai are acolo un terment EXTREM de important pentru intelegerea versetului. Termenul este ebraicul "nirdam" tradus in Biblia ortodoxa cu "inmarmurit".

Daca vrei sa intelegi acest termen ebraic, e simplu. Studiaza-l! In Vechiul Testament este folosit doar de 5 (cinci) ori. (Ca iei tu traducerea romaneasca si zici ca acolo apare expresia de 40 de ori, este o interpretare de balta. NU poti sa analizezi expresiile romanesti pentru a intelege textul ebraic.) Dupa ce vei studia asiduu, vei ajunge la concluzia ca in toate cele cinci texte ebraice, sensul lui "nirdam" este adormit.

Daniel spune ca "a cazut adormit cu fata la pamant".
Asta e intelesul in Biblia ebraica. Asa este scris si in toate traducerile eglezesti care se respecta.

[catalin2]

În prealabil postat de Penticostalul Traditional

Daca vrei sa intelegi acest termen ebraic, e simplu. Studiaza-l! In Vechiul Testament este folosit doar de 5 (cinci) ori. (Ca iei tu traducerea romaneasca si zici ca acolo apare expresia de 40 de ori, este o interpretare de balta. NU poti sa analizezi expresiile romanesti pentru a intelege textul ebraic.) Dupa ce vei studia asiduu, vei ajunge la concluzia ca in toate cele cinci texte ebraice, sensul lui "nirdam" este adormit.[/indent]

Pai scrie ca se numeste "radam", nu "nirdam" si apare in mai multe locuri. Am mai explicat asta, evreii aveau putine cuvinte, aproape toate cuvintele aveau multe intelesuri. Chiar si la noi verbul "a se culca" are si intelesul a adormi si a se intinde pe jos. Exact la fel. In versiunile englezesti (dar nu in toate, in una e tradus altfle) s-a luat doar definitia principala, a cadea in somn. In versiunea ortodoxa e tradus "inmarmurit", care nu inseamna adormit. Argumentul decisiv este "cu fata la pamant". In toate celelalalte 39 de locuri unde apare "cu fata la pamant" e vorba de inchinare. Iar daca era vorba de lesin sau adormire nu era nevoie de completarea "cu fata la pamant" Dar ce importanta are daca SFantul Daniel ar fi lesinat sau nu, din moment ce in toate celelalte dati nu s-a intamplat asta, in cazul unei teofanii?

[Penticostalul Traditional]

În prealabil postat de catalin2

Dar ce importanta are daca Sfantul Daniel ar fi lesinat sau nu, din moment ce in toate celelalte dati nu s-a intamplat asta, in cazul unei teofanii?

Nu are nicio importanta, prietene.
Cu adevarat important este doar sa fim fideli textului Sfintelor Scripturi.

[catalin2]

În prealabil postat de Penticostalul Traditional

Nu are nicio importanta, prietene.
Cu adevarat important este doar sa fim fideli textului Sfintelor Scripturi.

Am o veste buna, am gasit care este adevarul si de ce exista aceasta diferenta de traducere. Putem citi aici: https://ro.orthodoxwiki.org/Septuaginta
Am ajuns aici pentru ca am cautat si alte versiuni ale Sfintei Scripturi, in italiana era exact ca in traducerea romaneasca, apoi am cautat si in Vulgata, exact cuvantul in romaneste. Difera doar in Bibliile protestante, inclusiv versiunea King James. Aceasta diferenta se datoreaza faptului ca Bibliile protestante sunt traduceri dupa textele masoretice. Luther, dorinda sa faca o traducere a Bibliei, a luat textele evreiesti, crezand ca sunt cele mai vechi si cele mai exacte. Dar a luat textele masoretice, care sunt facute in sec. IX si sunt considerate nu tocmai exacte.

Ortodocsii folosesc Septuaginta, o traducere in greaca facuta in secolul III inainte de Hristos, aceeasi varianta fiind folosita si de Sfintii Apostoli. Biblia Vulgata, pe care o folosesc catolicii, este facuta in sec. IV, dupa Hristos, de Fer. Ieronim, dupa versiunile Septuagintei, evreiasca din acel timp si altele. Manuscrisele de la Marea Moarta arata ca Septuaginta este cea care reda fidel acele texte, fiind cea mai exacta. Asadar, versiunile Septuagintei si Vulgatei dau acelasi inteles acelui cuvant, adica "inmarmurit", "uluit", diferit de lesin sau adormit, ca in textele protestante, luate dupa cele evreiesti. In versiunea IPS Bartolomeu Anania scrie: "mi-a tremurat sufletul si am cazut cu fata la pamant." IN concluzie, varianta masoretica este o varianta tarzie si inexacta, corect este "inmarmurit", nu "lesinat" sau "adormit". Dci nu a fost un lesin, ci o inchinare, la fle ca in celelalte cazuri.