![]() |
![]() |
|
#131
|
|||
|
|||
![]()
Sa ne rugam pentru toti care au murit astazi!
|
#132
|
|||
|
|||
![]()
Sa stins flacara si inima cenaclului flacara.Cum spuneau multi tristea lui a fost tristetea acestui neam.Din nefericire ramanem tot mai singuri,mai tristi .....si mai rai
|
#133
|
||||
|
||||
![]()
Dumnezeu sa il ierte! A fost un mare poet si un patriot! Sa ne analizam fiecare ce am facut bine in lumea aceasta, cat venin aruncam si cat de usor judecam si aruncam vorba!Cenaclul Flacara a fost un eveniment unic in acele vremuri cenusii.Am descoperit odata cu poetul ca suntem o tara de talente. De morti sa vorbim numai de bine.Regret ca suntem pe un forum care se vrea ortodox, dar gandim ca paganii.
__________________
Cel ce crede, se teme; cel ce se teme, se smereste; cel ce se smereste, se îmblânzeste; cel blând, pazeste poruncile; cel ce pazeste poruncile se lumineaza; cel luminat se împartaseste de tainele Cuvântului dumnezeiesc. (Sfântul Maxim Marturisitorul) |
#134
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Adrian Paunescu - Telefon peste moarte În lumea numelor straine, Ma simt, si eu, un strainez, Iau telefonul lînga mine si n-am ce numar sa formez. Traiesc, fara speranta, drama Ca neamul meu, acum, e frînt, Mi-e dor de tata si de mama, Dar nu au numar, la mormînt. De convorbiri cu ei sunt gata si în necunoscut ma zbat, îi sun pe mama si pe tata, Dar crucea suna ocupat. Au numere secrete parca si aparatul n-are ton, Deodata aflu si tresar ca Nici moartea n-are telefon. Mi-e dor de voi, parinti din moarte, Cu lacrimi bine va cuvînt, Si uit ca ati plecat departe Si n-aveti roaming, sub pamînt. Formez un numar, oarecare, Întreb precipitat de voi, Dar stiu ca mort e cel ce moare si nu mai vine înapoi. Si, vai, de-atîta timp încoace, Va chem si-n visuri, sa v-ascult, Dar iarba pe morminte tace, Cu numar desfiintat demult. Si, daca o sa tinem minte, Probabil, cînd o fi sa mor, Am sa va caut în morminte, Pe-un numar de interior. |
#135
|
|||
|
|||
![]()
Mi-e frig de frigul celui ce-o sa plece
si nu va mai veni-napoi, în veci, si haina din cuier devine rece si mânecile la camasi mi-s reci. Mi-e frig de frigul omului pe care, Îndata ce în glorie s-a frânt, Familia l-a dus la-nmormântare si l-a lasat acolo, în pamânt. Mi-e frig de frigul lui, acum, ca ploua si-n cimitir e apa cu prisos, În timp ce viata ne e data noua, El zace în sicriu acolo, jos. Mi-e frig de frigul noptilor de iarna, Când respirând prin viscole, postum, Nametii vor începe sa se-astearna si el, sarmanul, se preface-n scrum. Mi-e frig de frigul turturilor care Vor atârna plângând de crucea sa, Când lacrimile noastre funerare, În cinic scazamânt, se vor usca. Mi-e frig de frigul cerului pe unde Îsi joaca rolul ultim si-i e greu, Ca îl priveste însusi Dumnezeu, si dintr-odata, prin schimbari profunde, Mi-e frig de frigul lui. Mi-e frig de frigul meu. |
#136
|
||||
|
||||
![]()
Adrian Paunescu - Cu noi e Dumnezeu
[COLOR=#422817]Azi lumina din lumina Pamantu-n trupuri ne e greu, Dar e usor cand se inchina: Cu noi e Dumnezeu. Am ostenit de atata noapte Dar vom iesi din defileu Pentru lumina sfintei soapte: Cu noi e Dumnezeu. Nu suntem niste animale Cu suflet amanat mereu In noi e mila si e jale Cu noi, cu noi e Dumnezeu. Luati lumina din lumina Paharuri curg din minereu Credinta noastra e crestina Cu noi e Dumnezeu.[/COLOR]
__________________
Doamne ajuta-ne si ai mila de noi pacatosii! |
#137
|
|||
|
|||
![]()
Adrian Paunescu - Veac de tacere
Am sa fug cu tine-n munte sa uitam cuvîntul „daca” Am sa fug cu tine-n munte sa uitam cuvîntul „nu” Hai sa conjugam ninsoarea si uitarea eu si tu Timpul pe deasupra noastra ca o sanie sa treaca. Am sa fug cu tine-n munte sa uitam cuvîntul „însa” Am sa fug cu tine-n munte sa uitam cuvîntul „hai” Vai, vom face repetitii pentru iad si pentru rai. De ecouri mari de piatra vei fi rîsa, vei fi plînsa. Am sa fug cu tine-n munte sa uitam cuvîntul „pleaca” Am sa fug cu tine-n munte sa uitam cuvîntul”taci” Prin albastrele troiene sa fim liberi si saraci, Sa uitam ce-nseamna „totusi”, sa uitam ce-nseamna „daca”. Sa uitam academia, tribunalul, primaria, Veverite fara nume ne predea curate legi, Cînd se va rasti furtuna vorba mea s-o întelegi Cînd vor susura izvoare afla c-a murit mînia. Si de unde pîna unde sa uitam ce mai înseamna Sa ramînem ai naturii, botezati în necuprins, La sfîrsitul toamnei lumii sa ne apucam de nins De Craciun ne fie iarasi dor de vara si de toamna. Vai, sînt rîuri pe aicea care merg spre noi cuminte Vino, sa spalam în ele pata lumii de noroi, Ca într-un tîrziu si muntii sa învete de la noi, Darul de-a trai mai liber fara a rosti cuvinte. Sînt satul de vorbe, vorbe, a nimic aducatoare, Vino sa uitam cuvinte si sa învatam a fi, De cuvinte fara noima, de sonoritati pustii, Sa spalam întrega fire, sa traim cu-ndurerare. Sa uitam ce-nseamna „lume”, si „avere”, si „putere” Sa uitam cuvîntul „daca”, sa uitam cuvîntul „da”, Si-ntr-un veac fara cuvinte, ca doi cai fara de sa Sa traim tacînd iubirea, fiindca totul e tacere. |
#138
|
||||
|
||||
![]()
Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească în lumea celor drepți ! Amin!
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie. (Părintele Alexander Schmemann) |
#139
|
|||
|
|||
![]()
O ultima interventie am sa am pe acest topic si anume:
Daca ne uitam pe site-urile sau blogurile ortodoxe nu vedem pe niciunul mentionat acest trist eveniment,deci se pare ca nu e ,cel putin din acest punct de vedere,o personalitate crestina.O fi fost un mare poet,dupa unele voci,asta nu mai comentam,s-au spus destule pe aceasta tema. Imi pare rau ca am suparat atata lume. Dumnezeu sa-l ierte si sa-l odihneasca!-impreuna cu toti cei ce au murit astazi! |
#140
|
|||
|
|||
![]()
N-am sa plang, maestre, la mormantul tau
Dar mi-e gura muta si sufletul greu. Nu-ti aduc elogii nici nu-ti cant in psalmi Dar te apar astazi de rai si sudalmi. Cica-ai scris de-a valma si te-ai umilit Celui ce odata pe toti ne-a smintit... Cica-ai fost rusinea noastr-a tuturor Fiind straja celui "Brav-conducator"! Nu te intrista. Vantul inca bate! Ursul mearga-alene, cainii sa tot latre! Cine-ti stie "of"-ul, inca tot mai stie Ca ai fost Titanul nostru-n poezie. Plang batranii singuri, cu lacrimi fierbinti Ascultand la ruga ta pentru parinti Plang copii si tineri, fratii peste Prut Ca ne-ai dat, maestre, cam tot ce-ai avut. Fie-ti somnul lin, si codrul aproape Sfanta Poezie, in susur de ape! Fie-ti pacea blanda, sufletu'mpacat Iar la judecata, sa fii tu iertat. Noi, cei tristi si singuri, vom privi in zare Aprinzandu-ti maestre, cate-o lumanare Dormi poet si tata si bunic frumos Criticii te pupe astazi pe din dos... Last edited by OmuBun; 09.11.2010 at 16:38:30. |
![]() |
|
![]() |
||||
Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
Teodora Păunescu Tucă | Mihaela19 | Muzica Bisericeasca | 1 | 17.04.2012 23:29:02 |
OMUL NOU - OMUL VECHI | iosif | Pocainta | 32 | 12.04.2011 16:29:42 |
Poetul din gara Sinaia | Pelerinul | Generalitati | 102 | 21.02.2011 10:59:37 |
Adrian Fageteanu | achimovjan | Generalitati | 33 | 15.10.2008 14:10:09 |
Adrian | Adrian27 | Generalitati | 11 | 23.08.2007 14:46:07 |
|