Inchizitia

[catalin2]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Deasemenea, cruciadele sunt adesea numite Sfintele Cruciade. Şi în cazul lor, Papa şi-a cerut scuze nu pentru existenţa lor, ci pentru excesele şi deturnările care s-au făcut atunci când Biserica a scăpat situaţia de sub control, cea mai regretabilă fiind tâlhărirea Constantinopolului în anul 1204.

De altfel, mi se pare tipic şi amuzant în acelaşi timp faptul că mulţi ortodocşi din România (probabil aceiaşi care au ce au cu Sfânta Inchiziţie şi Sfintele Cruciade) îi acuză pe catolici pentru faptul că nu au furnizat destule ajutoare militare în rarele situaţii în care domnitorii români s-au opus turcilor. Cu alte cuvinte, Papa a greşit în următoarele două situaţii:
1) când a chemat la luptă împotriva expansiunii islamice
şi
2) când nu a chemat la luptă împotriva expansiunii islamice.

De cruciade nu am mentionat, desi si aici sunt cateva aspecte. Cererea de ajutor militar apusului s-a transformat in sfanta lupta contra paganilor si apoi in sfanta lupta contra ereticilor. Citeam ca rasaritenii erau mirati sa vada in armata luptand preoti si alte persoane din cler.
Citez dintr-un link (nu e legat de ortodoxie, mai mult de istorie): http://www.athenian-legacy.com/2011/...le-in-istorie/
"Pentru bizantini noţiunea de cruciadă este de neînţeles, căci luptele Impăratului contra perşilor şi Islamului nu au îmbrăcat niciodată caracterul unui război sfânt. Războaiele lui Heraklios contra perşilor (sec.VII) nu au fost niciodată acele “cruciade”, pe care Occidentul, încă din Evul Mediu, încerca să le acrediteze. La sfârşitul sec.X, când Nikephor Phocas şi Ioan Thimiskes întreprindeau campanii victorioase în Siria de Nord şi Palestina, patriarhul a refuzat să dea curs cererii imperiale de a onora cu titlu de martiri pe soldaţii căzuţi în luptele contra necredincioşilor. Fidelă creştinismului patristic, Biserica greacă este ostilă folosirii armelor de către laici un canon al Sf. Vasile cel Mare oprea de la împărtăşanie pe cei ce au săvârşit omor la război, mai ales dacă erau clerici. În mai multe rânduri preoţi sau călugări au fost caterisiţi sau condamnaţi pentru că au luptat cu arma în mână împotriva turcilor. Când preoţii latini au participat la Cruciada I, Ana Comnena este cuprinsă de indignare."

Mai observam ca dupa primele cruciade a fost evident ca acei cruciati erau manati si de cucerire de noi teritorii, dar papa a continuat sa indemne la cruciade si dupa acele lucruri. Pana la Papa Ioan nu a fost condamnat ceva dintr-o cruciada.
De asemenea, imediat cu aparitia cruciadelor a inceput in vest si o miscare de pedepsire a ereticilor, care la inceput i-a deranjat si pe unii episcopi catolici prin amploarea lor.

[catalin2]

În prealabil postat de laurastifter

Aşa ştiam, că Papa Ioan Paul al II-lea, atunci când a mers într-o vizită oficială în Grecia, a cerut scuze în numele B C pentru cruciada a IV-a (1202-1204), încheiată prin cucerirea Constantinopolului. Credeam că şi-a cerut scuze şi pentru existenţa Inchiziţiei, dar dacă nu a fost aşa...

Asadar pentru excesele acelei cruciade, nu pentru cruciade sau inchizitie. Am mai scris despre acea cruciada, se pare ca un pretendent la tron a cerut cruciatilor ajutorul pentru luarea tronului imperiului Bizantin, dupa aceea cruciatii au cerut o recompensa mare, noul imparat nu a avut suma necesara, si cruciatii au jefuit Constantinopolul.

În prealabil postat de laurastifter

Ceea ce am încercat să susţin în mesajul anterior a fost ideea că, dacă mi s-ar demonstra, cu argumente istorice, că un anumit ierarh ortodox a comis crime în numele credinţei, i-aş critica atitudinea fără nicio mustrare de conştiinţă... şi n-aş ezita să numesc o astfel de faptă "crimă abominabilă" şi chiar "blasfemie", cu toate că ar fi fost săvârşită de către un ortodox.

Corect, noi putem spune ca un ierarh s-a inselat sau chiar e apostat.

În prealabil postat de laurastifter

Este trist... De aceea, încercam să-i conving pe confraţii catolici de pe forum (observ că fără succes, din păcate) că, pentru a-şi mărturisi corect credinţa, trebuie să se delimiteze clar de păcatele şi ideologiile din vremuri apuse. În caz contrar, vor contribui, fără voia lor, la îndepărtarea oamenilor de credinţă...

Problema se pune diferit pentru catolici, din cauza ca BC a adoptat acum 150 de ani dogma infailibilitatii, care se aplica si retroactiv. Si nu pot spune ca BC a gresit si un papa a gresit ex cathedra. E ca si cum s-ar delimita de BC. Pentru catolici este Sfanta Inchizite, de exemplu pentru noi este Sfanta Scriptura.

În prealabil postat de laurastifter

Dacă stau bine să mă gândesc, cred că noi, creştinii, ar trebui să dezaprobăm şi ideea de excomunicare. Sunt sigură că Dumnezeul nostru Cel iubitor, Care Şi-a dat viaţa pe cruce inclusiv pentru vrăjmaşii Săi (pentru cei arşi pe rug de Inchiziţie), nu vrea ca vreun suflet să fie exclus din Bserică, ci voia Sa este mântuirea întregii omeniri, potrivit Sfântului Apostol Pavel care ne încredinţează că Dumnezeu "voieşte ca toţi oamenii să se mântuiască şi la cunoştinţa adevărului să vină". Sfântul Ioan Gură de Aur îi sfătuia pe credincioşi să nu pronunţe cuvântul "anatema" împotriva nimănui (nici chiar împotriva celor adormiţi, a căror judecată particulară a avut deja loc), căci doar Dumnezeu are dreptul de a decide în privinţa sufletelor omeneşti.

Aici nu sunt de acord. Bineinteles, noi nu trebuie sa pronuntam nicio excomunicare, o face doar Biserica. Aceasta se intampla cand o erezie ajungea sa se extinda, era condamnata erezia si cel ce o propagase. In BO nici nu se prea mai practica excomunicari, pentru ca nu prea au mai fost erezii. Ereziile sunt doar in cadrul BO, nu ne intereseaza ce alte credinte au in alte religii sau culte. De exemplu daca acum un credincios incepe sa spuna ca Mahimed e profetul nu-l baga nimeni in seama. Dar daca acela se apuca sa converteasca la conceptia lui pe cei din Bo, sa spun ca ei sunt adevarata biserica, atunci un sinod se va intruni, va condamna conceptia aparuta si pe cel ce a propagat-o si va spune ca orice ortodox care crede asa ceva nu prea mai poate fi ortodox. In legatura cu catolicii avem sinoade ortodoxe care condamna noile dogme ale acestora: http://www.crestinortodox.ro/forum/s...ad.php?t=12777
Ultimul link nu cred ca o sa-ti palca prea mult (am vazut la alt topic ca ii consideri pe catolici aproape la fel ca ortodocsii), dar acesta e adevarul.

[catalin2]

În prealabil postat de laurastifter

Doamne ajută, domnule Mihnea Dragomir!
Să înţeleg, în acest caz, că uciderile au fost abateri de la scopul iniţial al Inchiziţiei? Au fost pervertiri ale acestei instituţii care a avut, iniţial, un scop evanghelic - convertirea păcătoşilor la credinţă? Dacă da, atunci înseamnă că, într-adevăr, nu Inchiziţia ar trebui acuzată, ci aceia care au comis crime în numele ei. Am înţeles corect mesajul dvs?

Cum spuneam in mesajul precedent, odata cu cruciadele a inceput in apus si prigonirea ereticilor si a evreilor. La inceput unii episcopi au condamnat aceste ucideri. Dar incet BC isi nuanteaza pozitia, de exemplu Sfantul (pentru catolici) Toma de Aquino spune ca pentru erezie pedeapsa trebuie sa fie excomunicarea sau pedeapsa cu moartea. Deja pedepsirea ereticilor cu moartea fusese aprobata in justitia unor tari, de exemplu "in anul 1224 împăratul Frederic II a elaborat un edict de ardere a ereticilor, erezia fiind considerată ca o jignire adusă monarhului pentru care era prevăzută pedepsa cu moartea. Acest edict fiind acceptat de papa Gregor IX (1167-1241) cu condiţia ca numai biserica să poată hotărâ care eretic este recidivant şi nu mai poate fi convertit" (de pe wikipedia). Tot de acolo: "La hotărârea Conciliui din Toulouse (1229) s-au înăsprit măsurile de pedepsire a ereticilor prin descoperirea locurilor unde s-au refugiat ereticii, celor care le ofereau adăpost sau pomană, le erau casele dărâmate, bunurile confiscate, sau chiar ucis, pentru a obţine informaţiile necesare s-a recurs la încurajarea denunţiilor secrete."

Pe site-ul newadevnt (site apologetic catolic) scrie al inchizitie ca inchizitorii aveau greaua misiune de a decide uneori intre viata si moartea celui cercetat. In functie de sentinta condamnatul era pedepsit de puterea laica. In cazul sentintei de erezie acesta era ars pe rug. Inchizitorul stia acest lucru, de aceea scrie ca prin sentinta lui acel eretic era omorat in cazul sentintei de erezie. In alt loc scrie ca papa a cerut conducatorilor ca omorarea cuiva pentru erezie sa se faca doar cu aprobarea episcopului zonei. Asadar episcopul dadea aprobare pentru arderi pe rug.

[catalin2]

În prealabil postat de laurastifter

A, îmi cer scuze, abia acum am observat acest mesaj al dvs. Atunci, mâine dimineaţă voi citi articolul pe care mi l-aţi indicat, pentru a vă înţelege mai bine punctul de vedere în această privinţă.

Daca nu ai avut timp, am citit eu articolul. In el se spune ca BC nu condamna pedeapsa cu moartea, Vaticanul avand pana de curand aceasta pedeapsa in legislatia lui (papa fiind suveranul Vaticanului). Mai departe argumentatia folosita de unii catolici este ca si vrajitoria (sau si erezia) poate fi considerata un pacat grav, deci pasibil cu pedeapsa cu moartea, in acest fel justificandu-se si conceptiile inchizitiei.
In BO nu cred ca exista o aprobare a pedepsei cu moartea, chiar daca o folosea puterea laica.

[Mihai36]

Iata ce spunea Fecioara sorei Sasagawa in 1973:
"The work of the devil will infiltrate even into the Church in such a way that one will see cardinals opposing cardinals, bishops against bishops. The priests who venerate me will be scorned and opposed by their confreres, churches and altars sacked; the Church will be full of those who accept compromises and the demon will press many priests and consecrated souls to leave the service of the Lord."
Aceste lucruri deja se intimpla (cum ar fi cazul Gruner si altele similare).
Sau interdictia publicarii integrale a rezultatelor cercetarilor parintelui Alonso.
Tot in 1973 parintele Stefano Gobi primea un mesj ceva mai cuprinzator intre care :
"Forţele care stabilesc evenimentele ce vor urma, în conformitate cu planurile perverse ale Răului, ţin de puterile întunecate ale demonilor. Ei au reuşit să determine umanitatea să trăiască fără credinţă şi au împrăştiat peste tot otrava îndoielii. Au construit noi idoli, în faţa cărora oamenii, prostiţi, se înclină neputincioşi: PLĂCEREA pentru tot ceea ce este grosier şi inferior, BANII, ORGOLIUL, NECURĂŢENIA, DORINŢA DE A DOMINA alţi oameni şi NEÎNCREDEREA în forţa pe care Dumnezeu a sădit-o în ei.

Satan a fost conducătorul necontestat al omenirii în acest ultim secol şi a reuşit să-i facă pe oameni să se îndepărteze de ADEVĂR, să-i lipsească de puterea purificatoare a DRAGOSTEI. El a împrăştiat discordia şi ura între oameni, legitimând imoralitatea şi slăbiciunea, divorţul, avortul şi obscenitatea. Războaiele nu au încetat nici o clipă şi s-au multiplicat mereu. Oamenii trăiesc acum într-o lume sfâşiată de conflicte şi ură, dar războiul cel mare, care va distruge ţări şi naţiuni întregi, abia începe. Când el va înceta, nimeni nu va fi victorios. Marea judecată a venit pentru toţi oamenii.

Biserica îşi va asculta prohodul. Anticristul va pătrunde în templul lui Dumnezeu şi se va aşeza pe tronul Acestuia şi va fi adorat ca şi cum ar fi Acesta. Puţini sunt cei care nu se vor lăsa păcăliţi, şi aceia vor fi supuşi la mari persecuţii.

Sunt şi vor apărea în continuare o mulţime de falşi învăţători printre oameni. Ei vor încerca să-i convingă pe semenii lor că minciuna este adevăr, şi fapta lor îi va situa împotriva lui Dumnezeu. Mulţi îi vor asculta şi vor aluneca pe un drum greşit.

Naţiunile se vor ridica una împotriva alteia, şi regatele unul împotriva altuia. Vor fi epidemii, oamenii vor sărăci şi vor suferi de foame, iar inundaţiile şi cutremurele vor distruge tot ceea ce fiinţele umane au construit până acum. Şi aceste dezastre vor fi doar începutul suferinţelor care îi aşteaptă. Soarele se va întuneca şi nici Luna nu va mai trimite razele ei pe Pământ. Stelele vor cădea de pe cer. Atunci se va manifesta Anticristul.

Am venit şi te-am chemat ca să fac din tine vocea Cuvântului Meu. Oamenii trebuie să-şi deschidă inimile către dragoste şi lumină, să-şi salveze sufletele în acest ultim refugiu al iubirii, singurul care le-a rămas accesibil. Numai înlăturând ura şi înlocuind-o cu puterea purificatoare a iertării şi înţelegerii, ei vor putea să se protejeze de Anticrist şi de demonii lui. Dumnezeu îi va salva pe cei care vor persevera în bine şi pe cei care vor crede în puterea divină sădită pentru totdeauna de El în ei."

Stefano Gobbi in cartea sa numita [SIZE=4][COLOR=blue]"To The Priests Our Lady's Beloved Sons."[/COLOR][/SIZE] el citeaza si alte mesaje mariale adresate preotilor credinciosi:
[SIZE=4][COLOR=blue]"You also will be persecuted: the time will come when you will be the only light left burning, and thus, through your fidelity to the Gospel and your sufferings, you will be able to point out the way of salvation to a vast number of souls. And through my intervention, this light of yours will never be completely extinguished."[/COLOR][/SIZE]

[SIZE=4][COLOR=blue]"The time will come when some of my priest-sons are preparing to openly oppose my Son, myself, the Pope and the Church. I will then be no longer able to recognize them as my children; I myself will come down from heaven to place myself as the head of the cohort of my beloved sons, and I will crush their plots." "I am coming down from heaven."[/COLOR][/SIZE]

[SIZE=4][COLOR=blue]"In fact, as your Mother, I have gathered you all into my Immaculate Heart. Here is your refuge, the altar on which you will be immolated for the salvation of the world."
[/COLOR][/SIZE][SIZE=4][COLOR=blue]"Darkness will descend upon the Church and will become even more dense after your heavenly Mother has come to get the soul of the first of her beloved sons, Pope Paul VI, who is consummating on the cross his supreme sacrifice." "As long as he lives, thanks to his grievous martyrdom, I can still hold back the arm of God's justice. But after his death, ALL WILL COME CRASHING DOWN."[/COLOR][/SIZE]

[SIZE=4]THE SECOND BIRTH OF CHRIST[/SIZE]

[SIZE=4][COLOR=blue]"His second coming, beloved children, will be like the first. As was his birth on this night, so also will be the return of Jesus in glory, before his final coming for the last judgment, the hour of which, however, is still hidden in the secrets of the Father." "He will come to establish his kingdom in the world, after having defeated and annihilated his enemies."[/COLOR][/SIZE]
[SIZE=4][COLOR=blue]"Prepare yourselves for the return of Jesus in glory." "His second birth is close at hand."[/COLOR][/SIZE]

[SIZE=4][COLOR=blue]"In the period of ten years, there will come to the completion that fullness of time which was pointed out to you by me, beginning with La Salette all the way to my most recent and present apparitions." "In the period of ten years, there will come to the completion the time of the great tribulation, which has been foretold to you in Holy Scripture, before the second coming of Jesus."
[/COLOR][/SIZE][SIZE=4][COLOR=blue]"Christ Risen wills to restore his kingdom in your midst, that He may be glorified by the whole created universe."[/COLOR][/SIZE]
[SIZE=4][COLOR=blue]"666 indicated thrice, that is to say, for the third time, expresses the year 1998, nineteen hundred and ninety-eight. In this period of history, Freemasonry, assisted by its ecclesiastical form, will succeed in its great design: that of setting up an idol to put in the place of Christ and of his Church. A false christ and a false church."[/COLOR][/SIZE]
(in 1998 a avut loc o procesiune de inscaunare secunda a fostului papa care a avut loc la Ierusalim in care s-a declarat reprezentat al lui Dumnezeu in cadrul bisericii prin infailibilitatea [SIZE=4][COLOR=blue]pretinsa)

[/COLOR][/SIZE][SIZE=4][COLOR=blue]"Thus you are already contributing to the forming of the new Jerusalem, the holy city, which MUST come down from heaven, as a bride adorned for her husband..."[/COLOR][/SIZE]
[SIZE=4][COLOR=blue]"During the last decade of your century, the events which I have foretold to you will have reached their completion." "During these years I am preparing you, by my motherly action, to receive the Lord who is coming." "I am preparing you for his new coming."

[/COLOR][/SIZE]Afirmatia Fecioarei in legatura cu prezenta Ei paminteasca nu este unica, mai exista si alte revelatii in care arata ca Ea este deja prezenta si ca pregateste "copilasii ei" intro oarecare discretie necesara, deasemena ca atunci cind va veni momentul Se va arata lumii intregi.
Atunci aparitile mariale vor inceta se intelege pentru ca in noile conditii nu vor mai fi necesare.

In aceste conditii vedem chiar si din articolele de pe net care pe baze dogmatice (interpretari false ale scripturii) desfiinteaza mediatic aceste revelatii mariale (tocmai pentru ca ei nu sint la curent cu modalitatea reala prin care acesti copilasi -mai ales in Rusia- se dedica Fecioarei prin proprie vointa cunoscindu-i deja dentitatea paminteasca)-
dedicare care in anul 2000 a atins deja in mod nevazut toate colturile lumii -vedem ca deocamdata exista doua tabere, una majoritara si una minoritara si in mare parte inca necunoscuta.
Adevarul este de partea celor care cred inca în forţa pe care Dumnezeu a sădit-o in noi.
Care este aceasta putere pe care Dumnezeu a sădit-o in noi si in care cred doar unii?
Este vorba despre duhul sfint in aspectul lui interior care in vechile traditii se numeste Ruah, Ruh, Shekinah, Chi, Ki, Kundalini, Pneuma, Huang, Sfinta Sfintelor, Quatsalquatl - si care "locuieste in camaruta cea mai dinapoi si mai de jos" fiind "cu voi, in voi, in vecie".
Vedem asadar simbolistica materna a Duhului Sfint ca mama interioara dar si ca Mama Divina.
In cazul in care Mama Divina este deja pe Pamint asa cum a vestit Ea insasi trebuie sa ne gindim ca este posibil ca aceasta "Sluga a lui Dumnezeu" (Isaia 52) conform acestor versete sa nu aibe o infatisare comuna sau prea apreciata iar in conditiile in care hula si demonizarile la adresa Ei se vor face prezente pe toate canalele mediatice este de inteles de ce in prima instanta va fi motiv de infricosare- incepind cu momentul cind "isi va arata slava in ochii popoarelor" (Exechiel 38) ca sa "adune laolalta toate popoarele" (Isaia 66).
Acum intelegem mai bine la ce s-a referit versetul care spune ca in zilele urgiei Domnul Savaot va fi rege in mijlocul lui Israel si va lupta cu dusmani Lui pe care ii va invinge cu urgia.
Intelegem de ce cuvintele "Domnului Savaot Dumnezeul nostru" nu trebuie rastalmacite din necredinta prin expresia "Amenintare" cind poate fi doar o avertizare Parinteasca.
Intelegem sensul adevarat al marturiei lui Iisus referitoare la calauzirea in tot adevarul dusa mai departe de catre Duhul Sfint.
Intelegem deasemenea similaritatea in care Dumnezeu Duhul Sfint va marturisi pe Iisus (cu numele cel nou) asa cum si apostolii au marturisit celorlalti pe Iisus pentru ca au fost de la inceput cu El in acele timpuri.

[Erethorn]

În prealabil postat de catalin2

Mai departe argumentatia folosita de unii catolici este ca si vrajitoria (sau si erezia) poate fi considerata un pacat grav, deci pasibil cu pedeapsa cu moartea, in acest fel justificandu-se si conceptiile inchizitiei.
In BO nu cred ca exista o aprobare a pedepsei cu moartea, chiar daca o folosea puterea laica.

Deci, dupa dumneavoastra, vrajitoria nu este pacat grav ?

Ia spuneti, cati ani esti oprit de la Sfanta Impartasanie daca marturisesti preotului ca ai facut vraji ?!

Sa nu mai spun de ideea, sincer incomprehensibila pentru mine, de a refuza unor pacatosi (in sens mistic si nu numai: bolnavi) medicamentul. Nu cred ca imi ajunge ziua sa enumar cazurile in care Sfanta Comuniune a vindecat, inclusiv in cel mai medical sens al verbului, o multime de oameni, deseori cazuri disperate. Poate are cineva o lista explicita de cazuri (care oricum nu poate fi decat succinta, prin natura ei) in care Sfanta Comuniune a operat stralucite vindecari, fie ca ambele specii, fie doar ca una din ele. Dar, cum am mai spus altadata, in alta forma...cand subiectivismul doctrinar si mai ales politic, justificator (?!?) de schisma vorbeste, ratiunea si logica tac.
Dar sunt, iar, off-topic, desi cu un scop. Ideea e ca prefer de departe o societate in care oamenii Il iubesc si depotriva Il tem pe Dumnezeu si Cetatea lui pe Pamant, Sfanta Biserica, uneia in care oamenii traiesc ca intr-un cosmar al iluziilor sisifiene ale pacatului, chipurile in "libertate"...

Si, oricum, din pacate, structura multiautocefala (ce nonsens e cuvantul asta, nu?) definita ca "ortodoxie" NU poate produce o institutie ce ar copia Sfantul Oficiu. Este logic, entropia multimii deciziilor luate de interese divergente se opune unei atari initiative, darmite unei atari structuri.
Vedeti dvs., frati crestini forumisti, in apocalipsa metaforele care Il definesc pe Cel de Sus sunt indeosebi luate din regnul mineral, sunt evocatoare de crsitalinitate, stralucire si ordine (ma refer la "Cel ce sedea pe tron..."), dar exista si descrierea Ierusalimului Celest, plina de imagini de acelasi gen, abundand de cristalinitatea ordonata si stralucitoare a pietreleor pretioase (Petru, piatra...va spune ceva?). TOATE ACESTE ELEMENTE, DE LINA ORDINE NEMURITOARE CA A DIAMANTULUI, SE REGASESC IN BISERICA CATOLICA. Ordine, stralucire, putere, claritate.

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de catalin2

Fidelă creştinismului patristic, Biserica greacă este ostilă folosirii armelor de către laici [b]un canon al Sf. Vasile cel Mare oprea de la împărtăşanie pe cei ce au săvârşit omor la război,

Păi atunci înseamnă că oastea lui Ştefan cel Mare (ajuns şi Sfânt), pe care o lăudaţi aşa de mult într-o postare anterioară, nu a fost decât o bandă de criminali. Fost-au ei laici ? Fost ? Avutără ei arme ? Avutără. Au săvârşit ei "omoruri" în război. Săvârşit, ba chiar tăiat turcaleţi la greu. Deci, fideli creştinismului patristic şi canoanelor Sf Vasile cel Mare, putem spune că plăieşii şi răzeşii criminali ai lui Vodă Ştefan au căzut sub grea pedeapsă. Şi când te gândeşti că voievodul, după ce i-a zgândărit pe turci la Podul Înalt şi a prins a-i ţâţâi spatele aflând că Padişahul, enervat, vine cu oastea împărătească să îl radă, a cătat ajutor la Papa ! Voia, pesemne, să-i atragă şi pe catolici în păcatul de a lupta cu arme contra turcilor ! Dar Papa, infailibil cum îl ştim, şi-a dat seama de ispită şi a trimis doar un ajutor subţirel, ferind astfel atâţia luptători catolici de crima de a-i ucide pe luptătorii turci.

Te pomeneşti că pedeapsa (în ani de oprire de la împărtăşanie) era mai mică atunci când românul creştin înfigea săgeata nu în ţarigrădeni, ci în popoul domnesc, precum au făcutără ai noştri munteni la Chilia. Ori mai târziu, când au participat la Asediul Vienei (de partea lui Soliman, se înţelege) şi s-au distins în lupta cu creştinii occidentali, printre aceia fiind şi fraţii lor ardeleni.

[Mihai36]

In cazul celui de-al 3-lea Reich aceasta putere si claritate era mult mai evidenta...insa nu asta a predicat Iisus , El a cerut iubirea prietenului care isi pune intreaga viata pentru confratele lui si deasemenea iertarea.
Nu a vb niciodata de pedepse pentru eretici sau de apostazie pe viata, nici de epurare religioasa sau vinatoare de vrajitoare.

Structua autocefala se aseamana cu judetele unei tari iar deciziile importante ce tin de intreaga arie ortodoxa se iau in cadrul sinoadelor ecumenice pan-ortodoxe.
Desigur ca fiecare organizare are avantaje si dezavantaje insa inclin sa cred ca organizarea care ar fi pe placul lui Iisus este una suficent de unitara si in acelasi timp suficient de democrata. Acea organizare lasata la plecare.
Faptul ca exista inca binecuvntari in ciuda "imperfectiunilor" (era sa zic ale metodelor de tortura) nu inseamna ca tot ce se face sau ce se gindeste este in mod obligatoriu corect din punct de vedere al Legi firii -care la nivel teoretic tocmai fusese inca un pic implinita si data spre aplicare.