Despre ziua de sabat a adventistilor

[Iustin32]

Ti-am postat mereu texte din Scriptura si ori nu le-ai luat in seama, ori le-ai talcuit dupa capul tau in sens metaforic, fara nici o baza scripturistica si de multe ori la texte relevante nici n-ai mai catadicsit sa raspunzi iar daca ai facut-o n-ai adus si argumente logice insotite de textul aferent.

[vasinec]

În prealabil postat de Iustin32

Ti-am postat mereu texte din Scriptura si ori nu le-ai luat in seama, ori le-ai talcuit dupa capul tau in sens metaforic, fara nici o baza scripturistica si de multe ori la texte relevante nici n-ai mai catadicsit sa raspunzi iar daca ai facut-o n-ai adus si argumente logice insotite de textul aferent.

Daca va referiti la texte din Scriptura referitoare la ziua de sabat a Domnului Iisus Hristos (ca nu adventistii au inventat aceasta zi), nu cred ca in cele 16 pagini ale acestui topic a scapat vre-o unul neluat in seama. Daca totusi este cum spuneti dvs., reamintiti, va rog acele texte, care doriti sa fie dezbatute.

Nota: cand am luat prima data contact cu adventistii (eu i-am cautat, nu ei pe mine, din pacate), nu am fost de acord cu doctrina referitoare la ziua a saptea. Majoritatea crestinilor tin ziua intaia a saptamanii (duminica) si eu nu voiam sa fiu mai cu mot. Chiar am cautat sa gasesc argumnete in Sfanta Scriptura (ajutat de cei care tin duminica) pentru a putea tine si eu, cu cugetul impacat, ziua intaia a saptamanii (duminica). Cu toate stradaniile mele, nu am gasit. Dimpotriva, argumentele Sfintei Scripturi sunt, cel putin pentru mine, covarsitoare in favoarea pazirii zilei "binecuvantate si sfintite de Dumnezeu", ziua a saptea.

[Iustin32]

Despre om ,care abia era creat in ziua a sasea, nu se spune ca s-a odihnit, iar dupa caderea in pacat trebuia sa-si castige painea ,,in toate zilele vietii,,(Facere 3, 17). Despre Noe, Avraam, Isac...care au primit de la Dumnezeu diferite porunci si randuieli religioase nu se spune nicaieri ca au tinut sambata care s-a dat abia lui Moise in Pustiul Sin:
23. Iar Moise le-a zis: "Iata ce a zis Domnul: Maine e odihna, odihna cea sfanta în cinstea Domnului; ce trebuie copt coaceti, ce trebuie fiert, fierbeti astazi, si ce va ramane, pastrati pe a doua zi!"
24. Si au lasat din acestea pana dimineata, dupa cum le poruncise Moise, si nu s-au stricat nici n-au facut viermi. (Ies 16,23)
15. Adu-ti aminte ca ai fost rob in pamantul Egiptului si Domnul Dumnezeul tau te-a scos de acolo cu mina tare si cu brat inalt [COLOR=Red]si de aceea ti-a poruncit Domnul Dumnezeul tau sa pazesti ziua odihnei si sa o tii cu sfintenie.[/COLOR](Deut 5,15)
16. Sa pazeasca deci fiii lui Israel ziua odihnei, praznuind ziua odihnei din neam în neam, ca un [COLOR=Red]legamant vesnic. [/COLOR](Ies. 31,16)
[SIZE=3]10. Iar legamantul dintre Mine si tine si urmasii tai din neam in neam, pe care trebuie sa-l paziti, este acesta: toti cei de parte barbateasca ai vostri sa se taie imprejur.
11. Sa va taiati imprejur si acesta va fi semnul legamantului dintre Mine si voi.
12. In neamul vostru, tot pruncul de parte barbateasca, nascut la voi in casa sau cumparat cu bani de la alt neam, care nu-i din semintia voastra, sa se taie imprejur in ziua a opta.
13. Numaidecat sa fie taiat imprejur cel nascut in casa ta sau cel cumparat cu argintul tau si legamantul Meu va fi insemnat pe trupul vostru, [COLOR=Red]ca legamant vesnic.[/COLOR] (Fac 17,10-14)[/SIZE]
[SIZE=3](Pastele) Ziua aceea sa fie spre pomenire si sa praznuiti intr-insa sarbatoarea Domnului din neam in neam, [COLOR=Red]ca o asezare vesnica sa o praznuiti.[/COLOR] (Ies 12,14-25)[/SIZE]
[SIZE=3]26. Voi insa n-ati vrut sa va duceti si v-ati impotrivit poruncii Domnului Dumnezeului vostru, ati cartit in corturile voastre si ati zis:
27. Domnul din ura catre noi ne-a scos din pamantul Egiptului, ca sa ne dea in mainile Amoreilor si sa ne piarda.(Deut.27,26)[/SIZE]
[SIZE=3]In aceste texte se vede clar ca sambata era data numai evreilor ca ,,asezare vesnica[/SIZE],,[SIZE=3] ,,lege vesnica,, sau ,,semnul legamantului,, intre Dumnezeu si poporul evreu la fel cum erau si jertfele, taierea imprejur si Pastele care erau chiar mai mare ca sabatul.
[/SIZE] [SIZE=4][SIZE=4]In alt loc, Sfanta Scriptura ne arata, de asemenea, ca atat sambata, cat si celelalte porunci ale Legii nu au fost date decat poporului Israel: "Cel ce vesteste cuvantul Sau lui Iacov, indreptarile si judecatile Sale lui Israel (adica poporului scos de El din robie), n-a facut asa nici unui alt neam (adica necredincios, care nu se tragea din samanta lui Iacov) si judecatile Sale nu le-a aratat lor" (poruncile si sambata) (Ps. 147, 8- 9). Cand paganii au venit la Neemia, dorind sa ia parte la zidirea templului, el le-a zis: "Dumnezeu cel ceresc ne va ajuta. Noi, slugile Lui, vom zidi; iar voi n-aveti parte, nici drept, nici pomenire in Ierusalim" (II Ez. 2, 19). Daca paganii ar fi avut sambata, mai avea Neemia dreptul sa le vorbeasca asa? Paganii i-ar fi putut raspunde ca si ei au sambata ca semn al asezamantului, la fel ca israelitii. Aici insa Neemia vorbeste hotarat si limpede, spunandu-le ca nu au "parte, nici drept". Ca paganilor nu li s-a dat nici Legea si nici sambata reiese si din epistola Sfantului apostol Pavel catre romani, unde le spune: "Caci paganii care nu au lege, din fire fac ale Legii" (Rom., 2, 14). Iar mai departe, acelasi apostol marturiseste ca israelitilor le apartine infierea si slava si asezamantul (deci si semnul legaturii - sambata) si punerea legii (sambata face parte din ea) si slujba (legea ceremoniala) si fagaduintele (Rom., 9, 4; Deut., 6-13). [/SIZE]
[/SIZE]
[SIZE=4]Deci, exista oare vre-un text in VT, in care se arata clar ca sabatul si legea este obligatorie si pentru celelalte neamuri?[/SIZE]
Problema mai poate fi pusa si astfel: Dumnezeu, intr-adevar, S-a odihnit in ziua a saptea si a sfintit-o. Dar ce inseamna ziua a saptea ? Caci nu ni se mai spune ca in aceasta zi "s-a facut seara si s-a facut dimineata", cum ni se spune despre celelalte zile ale creatiei. Astfel, ar urma ca in a opta zi - adica in intaia a saptamanii viitoare - Dumnezeu sa fi inceput din nou a crea sau a lucra ceva, pentru ca apoi, dupa sase zile, iarasi sa Se odihneasca ... si sa serbeze si El, in fiecare saptamana, ziua a saptea ... Ar insemna, prin urmare, ca serbarea sambetei ar trebui sa o tinem dupa exemplul lui Dumnezeu, iar nu pe baza vreunei porunci de la inceput. Porunca a venit insa mult mai tarziu, iar a sustine ca si Dumnezeu serbeaza sambata si ca numai dupa exemplul Lui - cel putin pana la venirea acestei porunci - trebuie sa o fi serbat oamenii, insemneaza a cadea in cea mai mare ratacire.
Deci, "ziua a saptea" nu este decat ziua in care Dumnezeu a incetat creatia universului. Nicaieri nu ni se spune in Biblie ca, la inceput, si omul "s-a odihnit" in ziua a saptea.

[Iustin32]

Invatatura despre desfiintarea sambetei in Testamentul Nou se bazeaza: 1. pe temeiuri indirecte (de principiu sau generale) si 2. pe temeiuri directe, din practica Mantuitorului si a sfintilor apostoli, si iata cum :
1. Testamentul Nou a "invechit" pe cel dinaintea lui, numit "Vechi", si a innoit toate vechile asezaminte, intre care, desigur, si sambata. Asezamantul vechi nu era desavarsit; el era mai mult ca o umbra, o icoana (Evr., 10, 1; Col., 2, 16-17). Iata pentru ce a trebuit sa se intemeieze "...un Testament mai bun", "...un Testament Nou" (Evr., 8, 5-8). "Si zicand "unul Nou" Domnul a invechit pe cel dintai" (Evr., 8, 13), care a fost pus numai la "vremea indreptarii", adica pana cand avea sa fie indreptat si desavarsit de altul nou (Evr., 9, 10 ; 10, 9). "Caci daca Testamentul cel dintai ar fi fost fara prihana, nu s-ar fi cautat loc pentru al doilea" (Evr., 8, 7 ; Gal., 2, 21). Iar pentru al doilea, toate cele ale Vechiului Asezamant "...au trecut, iata, toate s-au facut noi" (II Cor., 5, 17). Odata cu celelalte asezaminte ale Legii Vechi a fost scoasa din vigoare si inlocuita si sarbatoarea sabatului (Rom., 7, 1-6; Gal., 2, 18-19).
Acestea avandu-le in vedere, marele apostol Pavel scrie impotriva acelora ce voiau sa se mai tina cele ale Legii Vechi si invinuiau pe cei ce i nu le mai tineau, adresandu-se acestora din urma astfel: "Nimeni deci sa nu va judece pentru mancare sau bautura, sau cu privire la sambete, sau luna noua, care sunt umbra celor viitoare, iar trupul este al lui Hristos" (Col., 2, 16-17). Cei ce voiesc sa dobandeasca mantuirea trebuie sa fie urmasi ai lui Avraam. Acestia insa nu sunt descendentii trupesti ai patriarhului, ci cei care au credinta lui in implinirea fagaduintelor mesianice; iar acestia sunt crestinii, deveniti fii ai lui Dumnezeu si eliberati de sub poruncile nefolositoare ale legii (Gal., cap. 3-5) pe care Hristos, prin poruncile Evangheliei, a sters-o ca pe un zapis ce ne era potrivnic (Col., 2, 14): "caci daca dreptatea vine prin Lege, atunci Hristos a murit in zadar" (Gal., 2, 16-21). Nu din faptele Legii vine mantuirea, ci prin credinta cea in Hristos Iisus, "caci dreptul prin credinta va fi viu" (Avac., 2, 4 ; Rom., 1, 17). Deci, Testamentul Vechi trebuie sa se bucure in crestinism de cinstea ce i se cuvine, dar in nici un caz el nu trebuie pretuit mai mult decat cel Nou sau in paguba celui Nou.
2. Mantuitorul nostru Iisus Hristos, Care n-a venit sa strice Legea sau proorocii (Matei, 5, 17), a tinut toate poruncile Legii in afara de una singura: aceea a sambetei. Caci daca El mergea, ca fiecare iudeu, sambata la sinagoga, mergea cu scopul de a propovadui poporului adunat aici sau pentru a vindeca pe bolnavi, dar nicidecum pentru a ne da noua, crestinilor, pilda ca trebuie sa serbam sambata. Iudeii mai aveau obiceiul de a se aduna si vineri seara pentru rugaciunea in sinagoga, dupa cum se aduna si azi. Daca Mantuitorul nostru Iisus Hristos S-ar fi dus si in aceasta zi in sinagoga, ar urma pentru noi ca trebuie sa serbam si vinerea?

[Iustin32]

[SIZE=4]Este amintit si faptul ca sfintele mironosite au respectat ziua sambetei, in care "...s-au odihnit dupa Lege" (Luca, 23, 56). Intr-adevar, mironositele, ca niste femei credincioase ce erau, respectau Legea si toate prevederile ei. Ele urmau pe Hristos, dar implineau si Legea de teama iudeilor, asa cum o implinea si Iosif din Arimateea, despre care Sfanta Evanghelie spune ca era un sfetnic al Sinedriului "...barbat bun si drept" (Luca, 23, 50-51). Si daca Iosif din Arimateea, "om bogat" (Matei, 27, 57) si "sfetnic cu bun chip" (Marcu, 15, 43), se temea de iudei, urmand pe Iisus "intr-ascuns" (Ioan, 19, 38), iar pe fata lucra ca orice iudeu, facand parte chiar si din Sinedriu, cu cat mai mult nu aveau sa se teama niste femei si sa se odihneasca in ziua sabatului, dupa Lege? [/SIZE]
[SIZE=4]Daca cercetam cu atentie Noul Testament, vedem ca toate poruncile Decalogului sunt reproduse in cuprinsul lui, de catre Mantuitorul sau de catre sfintii apostoli, in afara de aceea a sabatului. Astfel: [/SIZE]
[SIZE=4]Porunca intai o gasim la Matei, 12, 31-32 si la Marcu, 3, 29. [/SIZE]
[SIZE=4]Porunca a doua, in I Corinteni, 10, 14 si I Ioan, 5, 21. [/SIZE]
[SIZE=4]Porunca a treia, la Iacov, 4, 12; 5, 12. [/SIZE]
[SIZE=4]Porunca a cincea, la Matei, 15, 4; 19, 19, [/SIZE]
[SIZE=4]Porunca a sasea, la Matei, 19, 18; si la Marcu, 10, 19. [/SIZE]
[SIZE=4]Poruncile a saptea, a opta si a noua, la Matei, 19, 18 la Marcu, 10, 19 si in Romani, 13, 9. [/SIZE]
[SIZE=4]Porunca a zecea, in Romani, 13, 9. [/SIZE]
[SIZE=4]Dar in nici o parte a Evangheliei sau a epistolelor apostolesti nu gasim vorbindu-se - sau facandu-se macar o aluzie - la porunca a patra sau la ziua sabatului, ceea ce dovedeste ca ea nu exista pentru Mantuitorul si apostoli; iar despre ceea ce nu mai exista, e firesc ca nici sa nu se mai vorbeasca. Mantuitorul nostru Iisus Hristos a rezumat toate poruncile in doua: iubirea de Dumnezeu si de aproapele, zicand: "In aceste doua porunci se cuprind toata legea si proorocii" (Matei, 22, 40). Si marele apostol Pavel a zis ca "dragostea este plinirea legii" (Rom., 12; 9-10).
[/SIZE]
[SIZE=4]Nu este adevarat ca apostolii si primii crestini au serbat sambata. Marele apostol Pavel, daca mergea sambata la sinagoga, nu mergea acolo ca sa praznuiasca sambata, ci pentru ca acolo se adunau iudeii (Ioan, 18, 20) si avea prilejul sa le vorbeasca din Scripturi (Fapte, 17, 2). Dar apostolul Pavel vorbea nu numai prin sinagogi, ci si in piete si prin case (Fapte, 17, 17; 18, 6-7), ba chiar si in afara de portile cetatii, in camp (Fapte, 16, 13); apoi, el vorbea nu numai sambata, ci si in fiecare zi si noapte (Fapte, 20, 31). Si ce fel de odihna avea Pavel in ziua sabatului, de vreme ce el se ostenea lucrand pe ogorul inimilor, in slujba cuvantului lui Dumnezeu? (Fapte, 6, 2). [/SIZE]
[SIZE=4]Dar nu numai apostolii au nesocotit serbarea sambetei, ci si urmasii lor: Varnava, Ignatie Teoforul, Policarp al Smirnei, Clement al Romei, Iustin Martirul, Tertulian si alti multi din secolele I, II si III; ei marturisesc ca crestinii din vremea lor serbau Duminica, intocmai cum stim din Scriptura ca faceau si apostolii. [/SIZE]
[SIZE=4]Istoria marturiseste despre Constantin cel Mare numai faptul ca in timpul domniei lui, crestinismul a devenit religie libera de stat, favorizandu-se astfel generalizarea ulterioara, in Imperiul Roman, a practicilor religioase crestine, intre care era si serbarea Duminicii, astfel incat statul roman nu a facut altceva decat a recunoscut si a consfintit o stare de fapt.
[/SIZE]
[COLOR=Navy][SIZE=4],,Sarbatorim cu bucurie ziua a opta dupa sambata in care si Hristos a inviat.,,[/SIZE][SIZE=4](Epistola lui Barnaba 15,9)[/SIZE][/COLOR]
[COLOR=Red][SIZE=4]Precum in VT Dumnzeu le-a dat ziua a saptea ca semn si aducere aminte ca i-a scos pe evrei din robia Egiptului, tot asa Hristos da tuturor neamurilor lumii ziua a opta, a Invierii Sale ca semn si aducere aminte ca ne-a scos din robia pacatului stramosesc, a iadului si a mortii. Ce este drept, e ca o perioada crestinii au tinut si sambata si duminica pana s-au hotarat sa se rupa de evrei mai ales dupa cucerirea si daramarea Ierusalimului de catre Titus in anul 70.
[/SIZE][/COLOR]
[SIZE=4][COLOR=Navy],,Cei care au trait in randuielile cele vechi si au venit la nadejdea cea noua nu mai tin sambata, ci ziua Domnului in care si viata noastra a rasarit, prin El si prin moartea Lui.,, (Sf Ignatie, catre Magnezieni 9,1)[/COLOR][/SIZE]
[SIZE=4][COLOR=Navy]In ziua soarelui ( cum era numita la romani duminica, ziua intai a saptamanii iudaice), noi ne adunam cu totii laolalta, deoarece acesta este prima zi in care Dumnezeu schimband intunericul si materia, a creat lumea, iar Iisus Hristos, Mantuitorul nostru, in aceeasi zi a inviat din morti.,, (Sf iustin Martirul, Apologia I)[/COLOR][/SIZE]
[SIZE=4][COLOR=Navy],,Vechea zi a saptea a devenit o zi simpla de lucru.,, (Clement al Alexandriei 194)[/COLOR][/SIZE]
[SIZE=4][COLOR=Navy]Deci iata ca inainte de Constantin se tinea duminica, iar Tertulian precizeaza:[/COLOR][/SIZE]
[SIZE=4][COLOR=Navy],,Daca noi (crestinii) serbam duminica, apoi facem aceasta nu pentru cinstirea soarelui..., ba chiar aici ne departam si de randuiala evreiasca.,, (Tertulian)
[/COLOR][/SIZE]
[SIZE=4][COLOR=Navy]
[/COLOR][/SIZE]
[SIZE=4][COLOR=Navy]Nici voi , adventistii nu ati tinut sabatul de la in ceput, ci din 1846, iar timp de 9 ani nu l-ati inceput ca acum de vineri 6 seara ci de la 6 dimineata.[/COLOR][/SIZE]

[vasinec]

În prealabil postat de Iustin32

Despre om ,care abia era creat in ziua a sasea, nu se spune ca s-a odihnit, iar dupa caderea in pacat trebuia sa-si castige painea ,,in toate zilele vietii,,(Facere 3, 17). Despre Noe, Avraam, Isac...care au primit de la Dumnezeu diferite porunci si randuieli religioase nu se spune nicaieri ca au tinut sambata care s-a dat abia lui Moise in Pustiul Sin:

Ce ziceti despre Iosua, urmasul lui Moise, la carma poporului evreu? A pazit sau nu a pazit sabatul? Ca in cartea Iosua nu gasim nici o referire la pazirea sabatului.

Ba mai mult, icepand cu cartea Iosua si terminand cu cartea 2 Regi (cap.4), Sfanta Scriptua nu vorbeste despre pazirea sabatului. Si in aceste carti este vorba de evrei pur-sange si despre istoria lor de cateva sute de ani. Nu au pazit sabatul nici Iosua, nici David, nici Samuel, etc?

Sunt 5 (CINCI) carti consecutive ale Bibliei (IOSUA, JUDECATORI, RUT, 1 SAMUEL, 2 SAMUEL), in care se vorbeste DESPRE EVREI, dupa eliberarea lor din robia egipteana, dar NU SE VORBESTE NIMIC DESPRE SABAT. Inseammna cumva ca evreii nu au pazit sabatul in aceasta perioada? Nici vorba.

Nu se vorbeste despre pazirea sabatului in cartea Genezei. Inseamna ca oamenii credintei din aceasta carte (Avram, Noe, etc) nu au pazit sabatul?
"AVRAAM a ascultat porunca Mea, si a pazit ce i-am cerut, A PAZIT PORUNCILE MELE, ORANDUIRILE MELE, SI LEGILE MELE" (Facerea 26:5).

Cartile Bibliei, se concentreaza, fiecare pe anumite teme. Daca nu se pomeneste intr-o carte despre sabat, asta nu inseamna ca sabatul nu s-a tinut, in perioada la care face referire aceasta carte.

"DUMNEZEU A BINECUVANTAT ZIUA A SAPTEA SI A SFINTIT-O, PENTRU CA IN ZIUA ACEASTA S-A ODIHNIT DE TOATA LUCRAREA LUI, PE CARE O ZIDISE SI O FACUSE" (Facerea 2:3)

De ce s-o fi odihnit Dumnezeu in ziua a saptea? Caci Dumnezeu nu oboseste. Daca fac si eu la fel ca Dumnezeu, si ma odihnesc in ziua binecuvantata si sfintita de El, gresesc cu ceva?

[vasinec]

În prealabil postat de Iustin32

15. Adu-ti aminte ca ai fost rob in pamantul Egiptului si Domnul Dumnezeul tau te-a scos de acolo cu mina tare si cu brat inalt [COLOR=red]si de aceea ti-a poruncit Domnul Dumnezeul tau sa pazesti ziua odihnei si sa o tii cu sfintenie.[/COLOR](Deut 5,15)
.

Vreti sa sugerati ca sabatul zilei a saptea, reprezenta un legamant cu evreii, si acestia trebuiau sa tina sabatul ca o amintire a eliberarii din robia pacatului. Foarte corect. Dar sa vedem ce spune porunca a a patra, scrisa in piatra de insusi Dumnezeu:
"Dar ZIUA A SAPTEA ESTE ZIUA DE ODIHNA INCHINATA DOMNULUI: sa nu faci nici o lucrare in ea..... CACI IN SASE ZILE A FACUT DOMNUL CERURILE, PAMANTUL SI MAREA, SI TOT CE ESTE IN ELE, IAR IN ZIUA A SAPTEA S-A ODIHNIT: DE ACEEA A BINECUVANTAT DOMNUL ZIUA DE ODIHNA SI A SFINTIT-O"(Iesirea 20:10-11).

Sa o luam mai pe inteles:
-Porunca a patra ne arata ca ziua a saptea este o sarbatoare a creatiei impreuna cu Creatorul.
- Versetul postat de dvs. ne arata ca ziua a saptea era o sarbatoare a evreilor in care-si aminteau de eliberarea din robie.

Intrebare: se contrazic aceste versete sau se completeaza?

Cred ca vom vedea in discutiile noastre, ca ziua a saptea a fost sfintita si binecuvantata de la creatie (cand nu exista in lume nici pacat nici evreu - deci argumentul ca este o zi a evreilor ar trebui sa cada), a fost pazita in continuare de evrei, de neamuri, de Domnul Iisus Hristos, de Sfintii Apostoli si va fi pazita si pe noul pamant (Isaia 66:22,23).

In jurul acestei zile (ziua a saptea) Domnul a facut si unele legaminte cu poporul ales (cum ar fi cel din Deuteronom 5:15 - postat de dvs.). Dar, prin astfel de legaminte, nu se reduce din semnificatia acestei zile. Ziua a saptea, zi binecuvantata si sfintita de Dumnezeu, ramane o sarbatoare a creatiei pentru toti oamenii ("Sabatul a fost facut pentru om" - nu se spne pentru evreu).

[Iustin32]

[SIZE=5][SIZE=4]Astea sunt toate argumentele tale la ce ti-am postat eu?!!!

Ce e foarte ciudat e ca tu, omul Scripturii vii numai cu presupuneri lipsite de logica(chestia cu daca in cartile de la Iosua inainte nu se vorbeste despre sabat desi porunca fusese data lui Moise, e foarte probabil ca porunca sa fi fost data inainte de a fi data lui Moise-o aberatie) fara fundament scripturistic clar, in timp ce eu facand parte din ortodocsii care nu citim Biblia decat foarte rar ti-am postat atatea citate din ea.[COLOR=Red] Arata-mi clar in Biblie caror popoare le-a mai poruncit Dumnezeu sa tina sabatul, in afara de evrei, de la Moise pana la Hristos ca sa ai pretentia ca sabatul trebuie tinut de toate popoarele. Eu ti-am aratat clar ca numai evreilor le-a Poruncit Dumnezeu sa tina sabatul.[/COLOR][/SIZE]
[/SIZE] [SIZE=5][/SIZE]
[SIZE=5]Invatatura despre desfiintarea sambetei in Testamentul Nou se bazeaza: 1. pe temeiuri indirecte (de principiu sau generale) si 2. pe temeiuri directe, din practica Mantuitorului si a sfintilor apostoli, si iata cum : [/SIZE]
[SIZE=5]1. Testamentul Nou a "invechit" pe cel dinaintea lui, numit "Vechi", si a innoit toate vechile asezaminte, intre care, desigur, si sambata. Asezamantul vechi nu era desavarsit; el era mai mult ca o umbra, o icoana (Evr., 10, 1; Col., 2, 16-17). Iata pentru ce a trebuit sa se intemeieze "...un Testament mai bun", "...un Testament Nou" (Evr., 8, 5-8). "Si zicand "unul Nou" Domnul a invechit pe cel dintai" (Evr., 8, 13), care a fost pus numai la "vremea indreptarii", adica pana cand avea sa fie indreptat si desavarsit de altul nou (Evr., 9, 10 ; 10, 9). "Caci daca Testamentul cel dintai ar fi fost fara prihana, nu s-ar fi cautat loc pentru al doilea" (Evr., 8, 7 ; Gal., 2, 21). Iar pentru al doilea, toate cele ale Vechiului Asezamant "...au trecut, iata, toate s-au facut noi" (II Cor., 5, 17). Odata cu celelalte asezaminte ale Legii Vechi a fost scoasa din vigoare si inlocuita si sarbatoarea sabatului (Rom., 7, 1-6; Gal., 2, 18-19). [/SIZE]
[SIZE=5]Acestea avandu-le in vedere, marele apostol Pavel scrie impotriva acelora ce voiau sa se mai tina cele ale Legii Vechi si invinuiau pe cei ce i nu le mai tineau, adresandu-se acestora din urma astfel: "Nimeni deci sa nu va judece pentru mancare sau bautura, sau cu privire la sambete, sau luna noua, care sunt umbra celor viitoare, iar trupul este al lui Hristos" (Col., 2, 16-17). Cei ce voiesc sa dobandeasca mantuirea trebuie sa fie urmasi ai lui Avraam. Acestia insa nu sunt descendentii trupesti ai patriarhului, ci cei care au credinta lui in implinirea fagaduintelor mesianice; iar acestia sunt crestinii, deveniti fii ai lui Dumnezeu si eliberati de sub poruncile nefolositoare ale legii (Gal., cap. 3-5) pe care Hristos, prin poruncile Evangheliei, a sters-o ca pe un zapis ce ne era potrivnic (Col., 2, 14): "caci daca dreptatea vine prin Lege, atunci Hristos a murit in zadar" (Gal., 2, 16-21). Nu din faptele Legii vine mantuirea, ci prin credinta cea in Hristos Iisus, "caci dreptul prin credinta va fi viu" (Avac., 2, 4 ; Rom., 1, 17). Deci, Testamentul Vechi trebuie sa se bucure in crestinism de cinstea ce i se cuvine, dar in nici un caz el nu trebuie pretuit mai mult decat cel Nou sau in paguba celui Nou. [/SIZE]
[SIZE=5]2. Mantuitorul nostru Iisus Hristos, Care n-a venit sa strice Legea sau proorocii (Matei, 5, 17), a tinut toate poruncile Legii in afara de una singura: aceea a sambetei. Caci daca El mergea, ca fiecare iudeu, sambata la sinagoga, mergea cu scopul de a propovadui poporului adunat aici sau pentru a vindeca pe bolnavi, dar nicidecum pentru a ne da noua, crestinilor, pilda ca trebuie sa serbam sambata. Iudeii mai aveau obiceiul de a se aduna si vineri seara pentru rugaciunea in sinagoga, dupa cum se aduna si azi. Daca Mantuitorul nostru Iisus Hristos S-ar fi dus si in aceasta zi in sinagoga, ar urma pentru noi ca trebuie sa serbam si vinerea?
[/SIZE]
[SIZE=4][/SIZE]

[vasinec]

În prealabil postat de Iustin32

[SIZE=5][SIZE=4]Astea sunt toate argumentele tale la ce ti-am postat eu?!!! [/SIZE][/SIZE][SIZE=5]

[/SIZE]

Bineinteles ca nu. Am raspuns (cum am stiut) doar la doua dintre problemele pe care le-ati pus:
- daca in cartea Facerii nu s-a vorbit despre sabat, au tinut oamenii credintei ca Avraam sau Noe ziua a saptea?
- daca Dumnezeu a facut unele legaminte cu poporul evreu, in jurul zilei a saptea,(Deut 5:15) mai ramane aceasta zi o sarbatoare a creatiei impreuna cu Creatorul, pentru toti oamenii?

Doar la aceste doua intrebari am raspuns.

In functie de timpul disponibil, raspund si la restul, cat pot de repede. Ca ati ridicat o sumedenie de probleme, una peste alta, intr-o singura postare. Incercati si dvs. sa le luati, ordonat, pe rand. Daca doriti.

[vasinec]

În prealabil postat de Iustin32

Ar insemna, prin urmare, ca serbarea sambetei ar trebui sa o tinem dupa exemplul lui Dumnezeu, iar nu pe baza vreunei porunci de la inceput. Porunca a venit insa mult mai tarziu

Serbarea sambetei o tinem atat dupa exemplul lui Dumnezeu, cat si pe baza unei porunci. Afirmatia ca porunca a venit mult mai tarziu, este gresita. Daca nu exista porunca "sa nu ucizi" ar fi putut pedepsit Cain? Poruncile au existat de la inceput. Faptul ca Dumnezeu le-a scris pe piatra la Sinai nu inseamna ca inainte de aceasta nu existau legi si porunci date de Domnul. "AVRAAM A PAZIT PORUNCILE MELE, ORANDUIRILE MELE SI LEGILE MELE".

Aceeasi problema pe care am mai semnalata intr-o postare anterioara: vreti ca orice carte a Bibliei sa spuna ce doriti dvs. Cartea Facerii se ocupa cu Creatia si refacerea ei; cu poruncile si explicarea lor se ocupa cartile urmatoare (Iesirea, Deuteronom, etc). Asta nu inseamna ca la inceput nu au existat PORUNCILE, ORANDUIRILE SI LEGILE LUI DUMNEZEU, si totul era un haos. Daca nu erau legi de la inceput inseamna ca nu exiata nici pacat.

In plus, referitor numai la porunca a patra; aceasta incepe cu cuvintele "ADU-TI AMINTE DE ZIUA DE ODIHNA, CA S-O SFINTESTI..."