Invidia

[dobrin7m]

"“E o pace mincinoasa in sufletul tau, o politete din aceasta… Zambesti, dar esti oricand gata sa-i bagi [celuilalt] pumnalul in inima…”

Sa postesti cu toata fiinta ta, adica si ochii, si mintea, si gura, si mainile, si picioarele, toate sa fie oprite de la rele. Daca acest post sufletesc se poate uni cu celalalt, trupesc, atunci e tot ceea ce vrea Dumnezeu de la noi. Iar daca este numai post trupesc, si celalalt sufletesc este neglijat, atunci zadarnica-i postirea noastra, ne trudim, dar fara plata.

Una dintre patimile care ne bantuie viata noastra este mania si cearta, conflictele care ajung uneori la niste stadii foarte inaintate. Ca urmare a maniei, daca nu reusim sa ne impacam in aceeasi zi cand ne-am certat cu cineva, apoi se asaza in noi o patima foarte periculoasa: tinerea de minte a raului. Si mergi cu aceasta tinere de minte a raului (…), nu te poti ruga, esti mereu in dialog cu acela cu care te-ai certat. Si de fapt si celalalt este suparat pe tine si are si el manie. Ori se uita in alta parte, ori se uita in jos, ii e jena sau ii e scarba sa se uite la tine, ca l-ai jignit — si tu la fel. Aceasta patima care se numeste, tinerea de minte a raului este un rod indracit al maniei.

Despre aceasta doresc sa va citesc din sfantul Ioan Scararul. Am in fata Filocalia, volumul IX, in care sfantul Ioan Scararul — acest mare psiholog duhovnicesc, acest Parinte care a trait in veacurile VI-VII in vremea noastra crestina — a analizat, ca nici un psihiatru din zilele noastre, sufletul omenesc si persoana omeneasca si a surprins cele mai fine cute din viata launtrica a oamenilor si de aceea a fost atent la aceasta patima de care vorbim acum, tinerea de minte a raului. El spune asa, incepand Cuvantul IX:

„Am auzit ca tinerea de minte a raului este numita fiica a (…) maniei, venind acum vremea, sa spunem ceva si despre ea”.

Ţinerea de minte a raului este sfarsitul la care duce mania, rodul maniei, “pazitoarea pacatelor” [...], „urarea dreptatii, pierzania virtutilor,...“ – ca aceasta mananca, asa cum mananca cancerul celulele din noi, tot asa mananca aceasta tinere de minte a raului virtutile, fapta cea buna, si a noastra si a altora.

— „…urarea dreptatii, pierzania virtutilor, veninul sufletului, viermele mintii, rusinea rugaciunii…” —
de ce rusine? Pentru ca te rogi sa te ierte si tu nu ierti! Si trebuie sa-ti fie rusine sa ceri iertare cand tu esti rau cu aproapele tau — „...curmarea cererii...” — pentru ca atunci cand te rogi, ceri sa taie aceasta cerere a ta. N-ai dreptul sa fii iertat, daca tu nu ierti

„…instrainarea iubirii, piron infipt in suflet, simtire neplacuta, iubita ca o dulceata a amaraciunii, un pacat neincetat, o neadormita faradelege, o rautate de fiecare zi. Una si aceeasi”,

adica tinerea de minte a raului,

„e o patima intunecata si urata, din acelea care se nasc, dar nu nasc. De aceea nu voim sa spunem despre ea prea multe. Cel ce si-a oprit mania, a ucis tinerea de minte a raului, caci atat cat traieste tatal are loc nasterea de prunci”,

… cat traieste mania in noi, si tinerea de minte a raului dureaza. De aceea sfintii Parinti si chiar sfantul Ioan Scararul in alt loc spune asa:

„Intr-un conflict, cand te manii cu cineva, stapaneste-ti primul cuvant, sa nu spui primul cuvant“.

Te vei cunoaste pe tine izbavit de “putreziciunea aceasta“, tinerea de minte a raului, „nu cand te vei ruga pentru cel care te-a suparat“ — fiti atenti aici — „nici cand il vei rasplati cu daruri, nici cand il vei aduce la masa, ci cand, afland ca a cazut intr-o nenorocire sufleteasca ori trupeasca, vei suferi si vei plange ca pentru tine insuti“. Acesta este un atribut al dragostei, despre care vorbeste sfantul apostol Pavel in capitolul 13 din [Epistola intaia catre] Corinteni. Sa suferi impreuna cu cel ce sufera, chiar daca-ti este dusman. Daca suferi cu el si te rogi pentru el cand e intr-un mare necaz, l-ai vindecat si pe el, si pe tine insuti." Par. Sofian Predica in saptamana a treia din sfantul si marele post - despre iertare

[cezar_ioan]

Mihaela, iartă-mă că intervin dar cred că intervenţia lui Cristian a fost pentru mine, nu pentru tine.
Iată de ce cred asta: l-am rugat, ţinînd cont de faptul că Boss-ul e mai vârstnic şi mult mai experimentat decât mine în ale vieţii practice (eu mai mult cu visările prin cărţi risipitoare), precum şi mult mai harnic şi statornic în lucrările vieţii creştineşti (eu sunt leneş, vai mie, ăsta-i adevărul gol-goluţ), l-am rugat aşadar să mă tragă de mânecă, mai direct sau mai finuţ, după cum crede de cuviinţă, de câte ori îi pare că exagerez în vreun plan. Avînd deplină încredere în discernământul fratelui mai mare şi în buna lui intenţie, întrucât aşa îl cunosc.
Ca urmare, cred că acesta a fost modul lui Cristian de a semnala pericolul la care nu luam seamă: a folosit postarea ta pentru ca eu să-mi dau seama că sunt orb la mişcările invidiei mele. Acest şarpe ascuns nu prea a fost hrănit de mine dar, mîndrindu-mă eu probabil că nu sunt în general invidios, paza gândurilor a slăbit şi iată, cred că şarpele invidiei m-a muşcat... Iar Cristian a sesizat, cred eu, şi m-a atenţionat cu delicateţe, oarecum indirect.
Dar unde era invidia pitită înlăuntrul meu?
Cugetînd o vreme cu necruţare de sine, cred că am invidiat tocmai râvna ta curată de a fi cât mai aproape de Domnul, o dorinţă atât de vie şi de autentică încât, poate, uneori te poate îndemna să fii un pic mai aprigă decât mi-ar plăcea mie, de pildă...
Eeeei, femeile au o capacitate afectivă net superioară bărbaţilor, în general. Nu întâmplător ele sunt "responsabile" cu climatul afectiv în familie, cu dragostea de prunci, cu susţinerea emoţională a bărbatului etc.
Şi poate, îmi dau seama acum, eu încă nu sunt împăcat cu avantajul acesta al naturii feminine. De aici invidia, presupun.
Mai cercetez!

În concluzie, te rog să nu te grăbeşti în a-i atribui lui Cristian vreun gând lipsit de iubire pentru tine ci să ai în atenţie şi convingerea mea că fratele nostru m-a trezit un pic pe mine, ca să fiu mai împăcat cu diferenţele dintre noi şi să zdrobesc capul şarpelui invidiei mele ignobile.
Ceea ce tocmai cred că am reuşit, scriind aici.

Toate cele bune şi mulţumesc pentru ziditorul text despre boala aceasta nesuferită a invidiei. Ducă-se pe pustii, că noi o ducem mai bine fără ea!

Hristos în mijlocul nostru, Mihaela!

[dobrin7m]

În prealabil postat de cezar_ioan

În concluzie, te rog să nu te grăbeşti în a-i atribui lui Cristian vreun gând lipsit de iubire pentru tine ci să ai în atenţie şi convingerea mea că fratele nostru m-a trezit un pic pe mine, ca să fiu mai împăcat cu diferenţele dintre noi şi să zdrobesc capul şarpelui invidiei mele ignobile.
Ceea ce tocmai cred că am reuşit, scriind aici.

Toate cele bune şi mulţumesc pentru ziditorul text despre boala aceasta nesuferită a invidiei. Ducă-se pe pustii, că noi o ducem mai bine fără ea!

Hristos în mijlocul nostru, Mihaela!

Gandurile lui Cristian le stie Domnul mai bine decat noi toti! de aceea chiar nici nu ma gandesc la asta ca daca o fac ma pierd pe mine insumi.

In acest caz ramane sa cugetam la noi insine toti trei, si dupa caz cel bolnav de invidie sa se indrepte cu ajutorul lui Dumnezeu. Stii ca sunt cateva probabilitati , nu multe: ori cate doi, ori cate trei, ori nici unul. prefer ultima varianta .

[dobrin7m]

dar bine spui duca-se pe pustii, ca sa nu mai fie in mijlocul nostru. si asa se face loc lui Hristos!

[cristiboss56]

În prealabil postat de dobrin7m

Gandurile lui Cristian le stie Domnul mai bine decat noi toti! de aceea chiar nici nu ma gandesc la asta ca daca o fac ma pierd pe mine insumi.

.

Oricum m-ai judecat gresit ,caci acel citat din postarea ta a fost doar un simplu pretext de a relansa discutia despre invidie si nimic mai mult , dar iata cum diavolul si-a facut culcus acolo unde chiar nu era loc de discutii aiurea . Ispita . . . ispita . . .
De admirat finetea lui Ioan caruia ii multumesc inca odata !
Revenind :
Grigore Teologul spune ca , invidia este cel mai nedrept si cel mai drept pacat. Este nedrept pentru ca ataca pe cei nevinovati si drept pentru ca ataca si pe cei care o poseda si pe cei culpabili. De aceea trebuie stradanie sa scapam de aceasta foarte rea patima. Sfantul Vasile cel Mare indeamna: "Sa fugim, fratilor, de boala, dascal de teomahie, maica a uciderii de barbati, dezordine a firii, ignorare a familiei, nenorocire foarte absurda". "Sa fugim de un rau insuportabil. Este invatatura sarpelui, descoperire a demonilor, insamantare a dusmanului, arvuna a iadului, piedica a evlaviei, cale spre gheena, pierderea imparatiei".

[dobrin7m]

Cristian, ceea ce ai subliniat tu mai sus din cuvintele mele se pare ca are nevoie de traducere pentru tine si in plus a fost o capcana se pare , chiar ca fara voia mea.

Orice om care sta sa gandeasca ce gandesc altii , aduna pacat. De aceea am spus ca nu stau niciodata sa ma gandesc la ce gandesc altii. Pentru ca mintea omului trebuie sa fie la Dumnezeu intotdeauna si niciodata la presupuse ganduri ale altora.

Insasi ideea ta de acum este pacatoasa Cristian. A fost ceva de genul: uite pacatoasa recunoaste ca daca sta sa gandeasca la ce gandeam eu , gandea de rau. Nu este acesta un gand rau Cristian?

Si acum tu Cristian care nu esti un pacatos, cel putin nu ca mine , daca lasai totul asa cum a picat bine era pentru toti trei. Insa asa.... Si zici ca vii de la Liturghie fiind duminica azi.

Iti spun ca minti pentru ca ai preluat citatul in 2 august pentru a ma provoca, cu o zi inainte de impacarea mea cu Cezar. O mana spala pe alta, ai vazut discutia mea aprinsa si ai dorit sa sari in apararea lui jignindu-ma pe mine , facandu-ma egoista, asa din senin, dupa 6 luni de la o discutie aprinsa despre romano-catolici si ecumensim pe care se pare ca nu ai uitat-o defel. Cezar a vrut sa aplaneze totul doar esti prietenul lui, intervenise-si pentru el, si nu vroia o noua cearta acum, aici pe acest fir cu tine.

Nu te poti ascunde , pentru ca atunci cand nu ai dreptate are grija Domnul sa arate asta. Cine a avut ochi a vazut si a inteles.

Pe de o parte ce a spus Cezar, ca ai preluat citatul meu, ca sa il mustrii pe el, e un fals, pe de alta parte ce ai apreciat tu astazi a fost o multumire voalata lui Cezar pentru asta. Amandoua faptele demonstreaza exact scopul propus. Dorinta ta de atac si incercarea de ascundere a acestui fapt.
Nu aveai ce relansa , doar ai scris aici in 23 iulie doar cu 9 zile inainte inainte, deci ai avut tu grija sa nu stea ascuns acest fir.

Si pentru ca tu nu esti egoist , te invit sa explici lumii aici cum te vindeci de egoism ca doar tu nu mai esti egoist, te-ai vindecat. Sa nu spui ca nu ai fost niciodata ca tu stii ca atunci iar minti.
Voi toti cei vindecati de egoismul asta marsav si nenorocit , veniti sa ne aratati cum se scoate egoismul din inima.

[cristiboss56]

Esti un om foarte mandru , Mihaela si te iubesti mult prea mult si asta te imbolnaveste din ce in ce mai rau , gandurile si cuvintele tale sunt dovada ca boala ta a ajuns intr un stadiu extrem de avansat , dar pentru "linistea" ta imi dau cuvantul ca postarea care te-a deranjat aiurea nu era indreptata nic un pic imotriva ta sau a oricarui membru care a scris aici pe acest thread .
Iti spun extrem de cinstit ca nu am stiut de suferinta ta reala si-ti cer iertare ca am intrat in dialog cu tine !

[dobrin7m]

Insa sa nu vii cu citate din sfinti ci sa explici concret din experienta ta, cum ai lucrat cu mintea si cu inima ca sa scoti afara egoismul.

Iti lansez o astfel de provocare, pentru ca tu care ai o tinere de minte buna, nu ai uitat desigur cand am povestit intamplarea mea petrecuta de Florii, in Grecia, cu ramurile de maslin si egoismul. Ai speculat tocmai acest aspect si atunci cand ne-am contrazis cu ecumenismul, in urma cu 6 luni, si acum.

Bine spus: Nu-ti descoperi gândurile tuturor, ci doar acelora care pot sa-ti vindece sufletul. (Sfântul Antonie cel Mare)

Mare greseala sa povestesti nevinovat gandurile aici pe forum, cum am facut eu atunci de Florii, ca iata ce se intampla. Unii tin minte , speculeaza si apoi ataca.

[cristiboss56]

Invidia obsesivă, o boală devastatoare Considerată la nivel popular inofensivă, invidia este în ochii psihologilor chiar o boală. De vină pentru proliferarea ei ar fi competitivitatea modernă şi dezvoltarea platformelor sociale.


http://adevarul.ro/sanatate/medicina...dbf/index.html

[dobrin7m]

În prealabil postat de cristiboss56

Esti un om foarte mandru , Mihaela si te iubesti mult prea mult si asta te imbolnaveste din ce in ce mai rau , gandurile si cuvintele tale sunt dovada ca boala ta a ajuns intr un stadiu extrem de avansat , dar pentru "linistea" ta imi dau cuvantul ca postarea care te-a deranjat aiurea nu era indreptata nic un pic imotriva ta sau a oricarui membru care a scris aici pe acest thread .
Iti spun extrem de cinstit ca nu am stiut de suferinta ta reala si-ti cer iertare ca am intrat in dialog cu tine !

Spre vindecarea mea, pentru ca apreciez cand cineva doreste sa vindece alt om, sa imi explici si mie, cum de ti-ai dat seama ca sunt mandra?\
Care gesturi si fapte ale mele au tradat si tradeaza mandria? Ce cuvant de mai sus, sau propozitie tradeaza mandria?

Sau poate ti-ai dat seama de asta, pentru ca toate cele scrise de mine nu ti-au placut si atunci ai socotit sa adaugi in carca mea alt pacat?
Asa, deci Cristian, cu vederea ta duhovniceasca curata , ia spune cum mai sunt?
deci egoista, mandra, altceva ce mai vezi la mine?

Iti multumesc Cristian ca te-ai facut judecatorul meu.