Invidia

[Delirul]

Orice as face in viata si oricat de mici ar fi realizarile mele mereu simt ca se gaseste careva care sa-mi poarta ranchiuna, chiar daca nu si-o exprima vizibil. Sunt insa anumite gesturi sau modalitati prin care ceilalti se exprima si iti dai usor seama ca nu prea te agreaza, desi nu le-ai gresit cu nimic delliberat. Se poate oare sa faci ceva in viata, fara a se gasi careva sa simta nevoia de a te uri pentru asta, chiar daca nu se exprima vizibil, dar se obesrva prin gesturi sau vorbe trecatoare ?

[Raoul]

Recomand cu caldura:

Invidia celor de langa tine


Doamne-ajuta!

[Delirul]

În prealabil postat de Raoul

Recomand cu caldura:

Invidia celor de langa tine


Doamne-ajuta!

Multumesc Raule, dar simt ca daca voi vorbi deschis cu ei despre lucruri pe care ei vor sa le tina relativ ascunse si numai sa ma intepe din cand in cand, faptul ca-i voi aborda direct ii vor face sa ma urasca si mai mult.

Poate daca te faci mai mic in preajma lor, poate se vor calma iesirile acestea.

Si eu sunt invidioasa. Si omul care este invidios simte ca este invidios si se cam chinuie. Nimanui nu i place sa fie invidios. Si in drumul acesta al meu de invidioasa, am observat ca uneori simteam ca sunt 2 categorii de oameni:
1. cei care cauta invidia ta - se lauda si iti privesc cu atentie fizionomia pentru a sesiza boala ta sau vorbesc foarte mult despre ei insisi/se expun indelungat si in detaliu, nedandu-si seama ca invidiosul nu face fata cu brio acestor manifestari. Poate invidiosii tind sa evite aceste categorii de persoane, nu le face placere compania lor pentru ca se chinuie sufleteste in preajma lor.
si
2. oamenii pe care-i vad ca o binecuvantare de la Dumnezeu pentru invidiosi, cei care chiar daca uneori se mai lauda (cum ne laudam cu totii... de altfel), dar care nu acorda atentie sporita reactiei sufletesti a celuilalt, dandu-i un context relaxant in care sa treaca peste invidie, s-o minimalizeze si sa o depaseasca.
Nu stiu daca am dreptate, eu asta am simtit.
Doamne ajuta!

[nutucutu]

În prealabil postat de Delirul

Orice as face in viata si oricat de mici ar fi realizarile mele mereu simt ca se gaseste careva care sa-mi poarta ranchiuna, chiar daca nu si-o exprima vizibil. Sunt insa anumite gesturi sau modalitati prin care ceilalti se exprima si iti dai usor seama ca nu prea te agreaza, desi nu le-ai gresit cu nimic delliberat. Se poate oare sa faci ceva in viata, fara a se gasi careva sa simta nevoia de a te uri pentru asta, chiar daca nu se exprima vizibil, dar se obesrva prin gesturi sau vorbe trecatoare ?

Pentru aceasta problema primiti un sfat de la sfintul apostol Petru:
1 Petru 3.13-17:
13. Şi cine vă va face vouă rău, dacă sunteţi plini de râvnă pentru bine?
14. Dar de veţi şi pătimi pentru dreptate, fericiţi veţi fi. Iar de frica lor să nu vă temeţi, nici să vă tulburaţi.
15. Ci pe Domnul, pe Hristos, să-L sfinţiţi în inimile voastre şi să fiţi gata totdeauna să răspundeţi oricui vă cere socoteală despre nădejdea voastră,
16. Dar cu blândeţe şi cu frică, având cuget curat, ca, tocmai în ceea ce sunteţi clevetiţi, să iasă de ruşine cei ce grăiesc de rău purtarea voastră cea bună întru Hristos.
17. Căci e mai bine, dacă aşa este voia lui Dumnezeu, să pătimiţi făcând cele bune, decât făcând cele rele.

[Ekaterina]

În prealabil postat de cred_cu_adevarat

Poate daca te faci mai mic in preajma lor, poate se vor calma iesirile acestea.

Si eu sunt invidioasa. Si omul care este invidios simte ca este invidios si se cam chinuie. Nimanui nu i place sa fie invidios.

Sfantul Vasile cel Mare spune ca cel invidios nu poate s-a marturiseasca aceasta patima, ci tine capul plecat si este mohorat si este tulburat si este dominat si este distrus de rau. In mod obisnuit invidiosul nu vrea sa dezvaluie boala lui, rana sufletului sau si astfel toata ziua este mohorat. Intro masura mai mare sau mai mica, aceasta patima ne chinuie pe fiecare, faptul ca ai facut o asemenea marturisire spune mult, nu cred ca esti invidioasa cu adevarat. Am gasit un folositor cuvant despre invidie la Mitropolitul Hieroteos Vlachos.

Invidia este o mare rana, deoarece nici o alta patima nu este atat "de distrugatoare pentru sufletele oamenilor". Este o mare rana pentru ca se naste din radacina tuturor patimilor, care este trufia.

De asemenea, invidia se leaga foarte strans de iubirea de slava. Pentru ca in mod obisnuit invidiem pe ceilalti deoarece sunt slaviti acestia si nu noi. Este foarte semnificativ ca, dupa Sfantul Marcu Ascetul, acela care pentru acelasi lucru il lauda pe unul si pe altul il condamna este sigur ca este stapanit de patima vanitatii si a invidiei. Si de multe ori prin laude urmareste sa ascunda invidia care exista in inima lui. Acest pasaj este definitoriu pentru viclenia cu care se manifesta patima invidiei. In oamenii care continuu lauda, probabil se ascunde patima invidiei.

Din invidie L-au predat pe Hristos lui Pilat contemporanii Lui. Evanghelistul Matei mentioneaza despre Pilat: "Caci stia ca din invidie L-au dat in mana lui" (Mat. 27,18). Si pentru ce il invidiau ? Pentru ca facea minuni si ajuta in diferite feluri pe oameni. Ceea ce era bucurie si mantuire pentru ceilalti, pentru invidios era tristete si mahnire. Si a ajuns invidia sa faca cea mai mare crima in veacuri, sa-L omoare pe Hristos. Totdeauna invidia este potential o crima. Radacina crimei este invidia si crima este fructul invidiei. Sfantul Grigorie Palama scrie despre invidie: "...invidia este uciderea potentiala si provocatoare a celei dintai varsari de sange si apoi a uciderii de Dumnezeu.

Poti sa citesti tot articolul pe site, e foarte interesant
http://www.crestinortodox.ro/sfaturi...iei-68578.html

[JoyDivision]

"Numai dupa invidia altora iti dai seama de propria ta valoare."
Tudor Musatescu

[Ekaterina]

În prealabil postat de Delirul

Orice as face in viata si oricat de mici ar fi realizarile mele mereu simt ca se gaseste careva care sa-mi poarta ranchiuna, chiar daca nu si-o exprima vizibil. Sunt insa anumite gesturi sau modalitati prin care ceilalti se exprima si iti dai usor seama ca nu prea te agreaza, desi nu le-ai gresit cu nimic delliberat. Se poate oare sa faci ceva in viata, fara a se gasi careva sa simta nevoia de a te uri pentru asta, chiar daca nu se exprima vizibil, dar se obesrva prin gesturi sau vorbe trecatoare ?

Este normal sa fii afectat atunci cand simti ca cineva te invidiaza, dar nu ai cum sa schimbi lucrul asta. Fiecare om poate sa se schimbe doar daca constientizeaza aceasta patima si lupta impotriva ei. Patima invidiei dauneaza si oamenilor catre care este indreptata. Face mare rau, mai ales daca ceilalti nu au forta si barbatia spirituala sa intampine aceasta stare.

Originea acestei patimi este in raul absolut, diavolul. Primul care a invatat invidia este insusi diavolul. Acesta, deoarece a invidiat marea dragoste a lui Dumnezeu fata de om si deoarece nu putea sa se arate impotriva lui Dumnezeu, s-a aratat impotriva creaturii Lui, a omului. Sfantul Maxim Marturisitorul invata ca diavolul a indemnat omul sa incalce porunca lui Dumnezeu, invidiind pe Dumnezeu si pe noi". A invidiat pe Dumnezeu ca sa nu se vada "preaslavita putere a Lui care sfinteste omul". A invidiat omul ca sa nu dobandeasca comuniunea cu Dumnezeu.

Mai tarziu, Saul, impins de invidie, s-a intors impotriva binefacatorului David. In timp ce David il distra pe Saul ca sa se elibereze de melancolie, acela a cautat sa-l omoare. Din aceasta cauza David a fost fugar si Saul l-a haituit ca sa-l omoare. Care a fost cauza? David il ajuta continuu pe Saul. De aceea, cum spune Sfantul Vasile cel Mare, invidia este "felul de dusmanie cel mai dificil de corectat".

Din invidie l-a ucis Cain pe Abel.
Din invidie fratii lui Iosif l-au vandut egiptenilor si astfel a devenit sclav.
Din invidie L-au predat pe Hristos lui Pilat contemporanii Lui.

In cuvantul Mitropolitului Hieroteos Vlachos despre Patima invidiei sunt si sfaturi pentru vindecarea de aceasta patima.
http://www.crestinortodox.ro/sfaturi...iei-68578.html

Un cuvant de la Avva Pimen
Sa nu locuiesti intr-un loc unde vezi pe cineva care are gelozie impotriva ta, caci altfel nu te pricopsesti.

[Marius22]

În prealabil postat de JoyDivision

"Numai dupa invidia altora iti dai seama de propria ta valoare." Tudor Musatescu

Nu impartasesc acelasi punct de vedere. Si asta pentru ca nu cred ca ne putem vedea asa cum suntem cu adevarat in lumina invidiei celorlalti, ci in lumina iubirii lui Hristos. Invidia celui de langa mine trebuie sa ma doara, nu sa-mi hraneasca sentimentul pretuirii de sine si iubirii egoiste.

De aceea, nu trebuie sa ne facem un scop din "a fi de invidiat". Altfel, vom pricinui altora mult rau si ne vom vatama pe noi insine.

[JoyDivision]

În prealabil postat de Marius22

De aceea, nu trebuie sa ne facem un scop din "a fi de invidiat".

Nu cred ca cineva si-ar dori asta !
Totusi, trebuie sa recunosti, ca atunci cand faci ceva valoros, intotdeauna se gaseste cineva sa-ti poarte pica, la asta se referea citatul.