problema mea...

[Sara I]

Tu, sufletel drag...

Intai de toate, te iubeste si te vrea Insusi Dumnezeu, pentru ca altfel tu nu ai fi fost pe acest pamant, ca persoana care esti. Tu ai venit in fiinta..ca om..omuletz mic...si ai crescut..si ai trecut prin viata...si esti persoana care esti astazi...si respiri...si vorbesti...si gandesti...si te exprimi...si te misti...si inima iti bate in piept...pentru ca El Insusi..cea mai Mareata si Grandioasa Persoana din tot universul...te vrea..si te iubeste. Si te vede, si te aude..si..te creste..ca pe copilul Lui. Si parerea Lui...despre tine..El fiind Cine este..bate toate celalalte...pareri.

Eu am o prietena..care nu a fost dorita de mama ei..nu ca era o femeie rea, dar a trecut prin niste situatii foarte grele si grave..si a dat-o spre adoptie..si prietena mea a crescut intr-un orfelinat..si a crescut cu un groaznic sentiment de respingere, simtea ca nimeni nu o vrea si nimeni nu o iubeste..ca toti o evita..ca rad de ea...in copilarie era mai mult singura...apoi a mai crescut..si..tot cu acest sentiment de respingere...a inceput si ea sa respinga pe altii..i se parea ca asa se protejeaza...si trecea prin stari de genul...fie isi facea o prietena buna...si era toata lumea ei...si se agata de persoana respectiva cu toata puterea...si cand persoana respectiva pleca...se simtea distrusa....fie nu se mai lega de nimeni, si tinea pe toata lumea la distanta..era atat de rece si tzepoasa..ca oamenii o evitau...si asta ii intarea si mai mult sentimentul de respingere...si a trait in acest cerc vicios...ani buni...si intr-o zi..a aflat despre Hristos...ca exista, ca o iubeste...ca a murit pentru ea...ca Lui ii pasa de ea...a gasit pe undeva o Bibilie..si a rasfoit-o...si a gasit un pasaj..unde scria..ca "daca va uraste lumea...va uraste pentru ca nu sunteti de-ai ei...ci pentru ca sunteti ai Mei...si Eu v-am ales din mijlocul lumii"..si...cred ca atunci a plans pentru prima data in viata ei...si...identitatea aceea de respingere pe care o avea despre ea insasi...si despre cei din jur..a inceput sa crape..

Apoi..stiu ca a inceput sa se roage...imi povestea ca la inceput se ruga ceva de genul.."Doamne Isuse, eu nu stiu daca tu chiar existi..sau oamenii..si popii, zic numa-asa..si daca existi..nu stiu daca ma iubesti...in fond, pe mine nu m-a iubit nimeni niciodata..si pe Tine nici macar nu te vad...si nu stiu daca acuma eu chiar vorbesc cu Tine, si Tu ma auzi..sau am innebunit, si vorbesc singura..de accea Te rog..fa cumva sa stiu ca Tu chiar esti...si chiar ma auzi.." :-)...si cred ca Dumnezeu i-a raspuns..pentru ca ii crestea credinta..in mod vertiginos...:-).si a inceput sa se schimbe..mult...si in bine...si sa faca lucruri pe care nu le facea inainte...si sa renunte la alte lucruri pe care le facea inainte..si a inceput sa ierte...sa zambeasca..sa aiba o liniste si o blandete in ochi..un fel de seninatate..care nu-i era caracteristica inainte...si cumva...alegand sa se tina de credinta in Hristos...asa cum stia si cum putea ea...imaginea ei de sine s-a schimbat...ea s-a schimbat...modul in care o percepeau oamenii s-a schimbat..a inceput sa aiba prieteni...si a inceput sa fie perceputa de multi din jurul ei..ca o binecuvantare..

Nu de toti din jurul ei..dar pentru ea nu mai era atat de important..cum o trateaza oamenii

Eu Il rog pe Dumnezeu..Tatal tau...si al meu...sa te ajute sa te intorci...la acel moment...in care simteai ca te iubeste...si sa-ti arate...ca e Tata..milostiv...si drept...dar Tata...care te iarta in cele ce ai gresit...si ca iubirea Lui fata de tine...este muuuuult mai mare...decat greseala ta....

Vezi tu, sufletzel...noi, ca si crestini.. suntem oameni...si mai slabi...si mai tari...dar toti pacatuim in multe feluri, si cu voie, si fara..si cu gand, sau vorba, sau fapta...si ne pare rau...si ne e rusine...si ciuda...si poate plangem...si mai deznadajduim...dar nu ne lasam de El...ca El e tot ce avem noi...si avem incredere ca ne iarta...si ne da putere acolo unde suntem slabi...de aceea...dupa ce ai auzit Cuvant al Duhului Sfant...ca iti sunt iertate pacatele..sa crezi..si sa nu te indepartezi de El..de Dumnezeu..ci mai tare sa te apropii...si Fie ca Dumnezeu sa te creasca tot mai mult, din zi in zi...in cunoasterea iubirii Sale fata de tine...in Cristos Isus, Domnul nostru

[GLAdoS]

În prealabil postat de soulonfire

poate o iau prea personal

E posibil, sau poate modul tau de abordare nu este unul ideal... oricum prieteni buni se gasesc greu.

În prealabil postat de soulonfire

Buna ziua.Nu imi doresc nici pe departe sa va incarc cu prblemele mele si pe dumneavoastra,insa acest forum mi s-a parut apt in a-mi raspunde la anumite framantari ale mele.Imi cer iertare daca va iau din timpul dumneavoastra,sunteti liberi sa treceti peste acest post iar eu va multumesc inca de pe acum ca aveti rabdare sa cititi.Ma simt de cele mai multe ori respinsa,sau pur si simplu ignorata...simt ca atrag repulsie si am momente cand imi provoc si mie asa ceva.Problema mea nu este de ieri,de azi...este dintotdeauna.Am impresia ca toata lumea,daca nu ma uraste,ma ignora...ori de cate ori incerc sa ma apropii de cineva se termina extrem de prost.M-am obisnuit sa iau vina asupra mea de cele mai multe ori,sa tac atunci cand cineva glumeste pe seama mea si sa incerc sa trec peste,dar cateodata simt ca explodez...in interiorul meu,nu spun la nimeni si ma interiorizez extrem de tare.Probleme de socializare am avut de mic copil...am fost batuta de ceilalti la joaca si am tacut (asta in copilaria mea cea indepartata).In fata tatei nu am curaj sa scot un cuvant,iar cea in fata careia incerc sa ma mai impun este sora mea...am avut o perioada in care simteam ca singurul care ma iubeste este Dumnezeu si le lasam pe toate in grija Sa insa simt ca am pacatuit foarte mult si de aceea sunt pedepsita cu aceasta ignoranta si ura din partea fiecaruia...poate o iau prea personal,poate pun prea mult la suflet,dar intreb si eu,nimeni nu are nevoie de mine?...

Draga mea , cel mai dificil este sa ne acceptam pe noi insine , sa ne iertam si sa ne iubim(nu in sens plebeu desigur)....Apoi trebuie sa fim siguri pe noi si sa stim ca de obicei cum ne privim noi insine , asa ne recepteaza cel mai ades ceilalti...Nu e vorba ca ai fi pacatuit...Tine mai mult de firea ta...Incearca sa iti schimbi "lentilele" prin care te privesti si vei fi surprinsa de schimbare....Si sa stii ca multa lume are nevoie de tine, sa nu te indoiesti ! Unul din cei multi sunt EU....Astept sa te mai citesc!

În prealabil postat de soulonfire

Buna ziua.Nu imi doresc nici pe departe sa va incarc cu prblemele mele si pe dumneavoastra,insa acest forum mi s-a parut apt in a-mi raspunde la anumite framantari ale mele.Imi cer iertare daca va iau din timpul dumneavoastra,sunteti liberi sa treceti peste acest post iar eu va multumesc inca de pe acum ca aveti rabdare sa cititi.Ma simt de cele mai multe ori respinsa,sau pur si simplu ignorata...simt ca atrag repulsie si am momente cand imi provoc si mie asa ceva.Problema mea nu este de ieri,de azi...este dintotdeauna.Am impresia ca toata lumea,daca nu ma uraste,ma ignora...ori de cate ori incerc sa ma apropii de cineva se termina extrem de prost.M-am obisnuit sa iau vina asupra mea de cele mai multe ori,sa tac atunci cand cineva glumeste pe seama mea si sa incerc sa trec peste,dar cateodata simt ca explodez...in interiorul meu,nu spun la nimeni si ma interiorizez extrem de tare.Probleme de socializare am avut de mic copil...am fost batuta de ceilalti la joaca si am tacut (asta in copilaria mea cea indepartata).In fata tatei nu am curaj sa scot un cuvant,iar cea in fata careia incerc sa ma mai impun este sora mea...am avut o perioada in care simteam ca singurul care ma iubeste este Dumnezeu si le lasam pe toate in grija Sa insa simt ca am pacatuit foarte mult si de aceea sunt pedepsita cu aceasta ignoranta si ura din partea fiecaruia...poate o iau prea personal,poate pun prea mult la suflet,dar intreb si eu,nimeni nu are nevoie de mine?...

++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++ +++++++++++++++++


Toate cIte veti cere de la Tatal meu In numele Meu cu credinta le veti primi.
Vezi tu surioara noastra ce spune Hristos cInd spune fericirile si la sFita Liturghie se cInta si una dintre ele spune . FERICITI VETI FI CIND VA VOR OCARI PE VOI SI VOR PRIGONI S VOR ZICE TOT CUVINTUL RAU IMPOTRIVA VOASTRA MINTIND PENTRUMIN.
Bucurativa si va veseliti ca plata voastra multa este la ceruri, amin amin amin
Deci sa intelegi ca dumnezeu ne iubeste si nea pregatit noua si multora o bucurie cereasca acolo In ceruri.
Roagate si sa ne rugam si noi cei ce suntem aici si toti cei ce urmeaza porunca care zice rugativa unul pentru altul si mai zice iubitiva uni pe alti pre cum si eu vam iubit pe voi.
Domnul Dumnezeu sa te Bine cuvinteze cu BinecuvIntarea Lui cea cereasca si sa te sfinteasca facIndute un vas ales si placut lui de cinste si lucrator In via si ogorul Lui amin amin amin.

Slavit sa fie Domnul Dumnezeul noatru In veacul veacului amin

[tigerAvalo9]

Roaga-te Sfantului Nectarie marele facator de minuni,roaga-te Maicii Domnului,roaga-te lui Dumnezeu,mergi la Biserica,spovedeste-te ,urmeaza canonul daca il ai si impartaseste-te.Vei vedea ca te vei simti altfel.Fa fapte bune incepand de acum si vei fi apreciat dar asta mai ales de Dumnezeu.Te sfatuieste un om care stie ce e aia tristete,rautate a oamenilor si necaz..Doamne ajuta!
Dumnezeu sa te ajute!
Cauta pe internet despre Sf.Nectarie si ''fati-l prieten'' adica Sfant ocrotitor.Sau care alt Sfant vrei tu.

[florin.oltean75]

Imagineaza-ti ca esti iubita.

Si roaga-te ca si cum ai primit deja acest dar.

[AlinB]

În prealabil postat de florin.oltean75

Imagineaza-ti ca esti iubita.

Si roaga-te ca si cum ai primit deja acest dar.

E o gluma sau ce?

[Soaree]

În prealabil postat de florin.oltean75

Imagineaza-ti ca esti iubita.

Si roaga-te ca si cum ai primit deja acest dar.

Credinta !!!! Si vorbesc serios, nu ca autosuficientul de mai sus!

[spre_rasarit]

Era odata un baiat care avea o problema. Era mai firav si toti de pe strada il bateau. Intr-o zi vine la mama lui si ii spune sa ii faca o placintuta sa o duca la sfantu Gheorghe sa i-o puna in Biserica la icoana sa-l ajute.

Mama lui i-a dat placintuta si a dus-o la Sfantul Gheorghe si i-a pus-o in Biserica Sfantului Gehorghe la icoana si de atunci i-a trantit pe toti cat de firav era.

Sau mai era o femeie cu o problema si a zis asa. Sfanta Parascheva eu am problema asta. Daca ma ajuti iti dau perna asta frumoasa. Si i s-a rezolvat problema si a venit la Iasi cu perna si i-a dat-o sfintei Paraschiva.

Totul o sa fie Ok.

Nu e socant sa ai probleme in lumea asta. Fiecare are. Multi au facut prostii dar au ajuns in rai ca au stiut sa alerge cu problema pe la sfinti, calugari, rugaciuni etc...
Deci fa si tu asa sau du-te la Biserica Sfintei Marii cu vin de IMpartasanie , cu prescuri, cu lumanari de altar si zi am adus aceste lucruri ca sa mi se rezolve problema care o ai.

sau da acatist aici pentru problema care o ai: job, casatorie, casa, masina, etc...
http://www.dervent.ro/pomelnice.php?...ce&cType=INDEX

vORBESTE SI CU UJN preot.

Sunt diferite probleme pentru care nu esti placut: masturbarea la baieti ii face urati in ochii fetelor, vrajitoria te face urat in ochii lumii ca ingerul cazut nu lasa oamenii sa se apropie si oamenii se simt infricosati. Nu zic ca ai facut asta dar chiar daca ai facut se poate rezolva.

În prealabil postat de soulonfire

Buna ziua.Nu imi doresc nici pe departe sa va incarc cu prblemele mele si pe dumneavoastra,insa acest forum mi s-a parut apt in a-mi raspunde la anumite framantari ale mele.Imi cer iertare daca va iau din timpul dumneavoastra,sunteti liberi sa treceti peste acest post iar eu va multumesc inca de pe acum ca aveti rabdare sa cititi.Ma simt de cele mai multe ori respinsa,sau pur si simplu ignorata...simt ca atrag repulsie si am momente cand imi provoc si mie asa ceva.Problema mea nu este de ieri,de azi...este dintotdeauna.Am impresia ca toata lumea,daca nu ma uraste,ma ignora...ori de cate ori incerc sa ma apropii de cineva se termina extrem de prost.M-am obisnuit sa iau vina asupra mea de cele mai multe ori,sa tac atunci cand cineva glumeste pe seama mea si sa incerc sa trec peste,dar cateodata simt ca explodez...in interiorul meu,nu spun la nimeni si ma interiorizez extrem de tare.Probleme de socializare am avut de mic copil...am fost batuta de ceilalti la joaca si am tacut (asta in copilaria mea cea indepartata).In fata tatei nu am curaj sa scot un cuvant,iar cea in fata careia incerc sa ma mai impun este sora mea...am avut o perioada in care simteam ca singurul care ma iubeste este Dumnezeu si le lasam pe toate in grija Sa insa simt ca am pacatuit foarte mult si de aceea sunt pedepsita cu aceasta ignoranta si ura din partea fiecaruia...poate o iau prea personal,poate pun prea mult la suflet,dar intreb si eu,nimeni nu are nevoie de mine?...

Nu te nelinisti , draga "soul on fire" :-) ....Incearca sa intelegi de ce a randuit Dumnezeu sa fie asa lucrurile, si ca ceilalti sa nu iti acorde asa multa atentie pe cat ai fi vrut. Te-ai gandit ca , daca ar fi fost invers, sufletul tau nu ar fi tras asa mare folos ca in aceasta situatie,...? stii, in vietile sfintilor se povesteste adesea cand parinti ce ajunsesera la mari masuri duhovnicesti, pentru ca ceilalti sa isi strice parerea buna ce o aveau despre ei, se puneai ei insisi in ipostaze neplacute, astfel ca ceilaiti sa creada ca au inebunit, sau au patit altceva. ? Ei multumeau si se bucurau cand cineva ii defaima , sau ii vorbea de rau, caci aveau ocazia sa practice virtuti mari ca umilinta, iubirea dezinteresata, rabdarea, iertarea .
A dori sa placi celorlalti nu este sanatos din punct de vedere spiritual, caci este o orientare gresita a iubirii sufletuluui , care are asteptari pentru sine de la cei din jur.
NU uita ca singurele lucruri ce le avem aici , in aceasta ,lume , si in viata ce o avem, singurele lucruri ce le avem de dobindit sunt virtutile, . Mai intai cunoasterea de sine, apoi iubirea de Dumenzeu, si din dragoste catre El, iubirea de semeni,. Dar iubirea la mnodul desavarsit, curat, ...de fapt unic. Restul sunt mijloace (familie, loc de munca etc) . scopul este asemanarea , in iubire si puritate, cu Dumenzeu. Cu asta plecam mai departe


Iti recimand sa citesti si cuv. Paisie aghioritul, vol III - nevointa Duhovniceasca , si vol 5 patimi si virtuti, dar si celelalte

Numai bine!