![]() |
![]() |
|
#201
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Femeile pot intra in altar la tarnosirea unei biserici. |
#202
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Stiati ca Mitropolitul de Pentapolis (Sfantul Nectarie Taumaturgul, de azi) in cursul sau de Teologie pastorala, a spus, intre altele: ,„Niciodata nu se cuvine să se jertfească iubirea pentru o deosebire de dogmă. Pentru aceasta să ne fie pildă Apostolul neamurilor, care, din dragoste chiar și pentru cei ce L-au răstignit pe Hristos, dorea să fie anatema pentru ei. Episcopul care nu-i iubește pe eretici și nu lucrează pentru ei, toate le face din râvnă mincinoasă și este lipsit de dragoste.” Daca Sf. Nectarie se putea apropia de eretici, noi poate ar trebui sa intelegem ca toti oamenii (indiferent de credinta sau lipsa ei, indiferent de religia careia ii apartinem, indiferent de gravitatea si multimea pacatelor) suntem oameni fii ai lui Dumnezeu. Sau nu suntem toti fiii lui Dumnezeu? |
#203
|
|||
|
|||
![]()
__________________
Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. |
#204
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Nu exista mantuire in afara Bisericii Ortodoxe. Asta este regula, poate sa existe exceptii dar eu nu pot sa spun ce si cum ptr. ca as cadea in erezie. Ce se intampla cu altii este Mila Domnului, iar daca eu as spune ca stiu as mintii, caci nu stiu cu adevarat cum gandeste Domnul, nimeni nu stie. Dar noi trebuie sa spunem si sa marturisim regula si nu exceptia. Bineinteles ca Dumnezeu iubeste toti oamenii si nu le vrea moartea si doreste ca acestia sa vina la ortodoxie si sa se mantuiasca, dar asta nu inseamna ca trebuie sa abuzam de iubire si sa mintim si sa spunem ca exista mantuire in afara Bisericii Ortodoxe.(asa o tin si ecumenistii cu iubirea in sus si iubirea in jos, iar canoanele BO si cele 7 Sinoade Ecumenice(infailibile) sunt calcate in picioare!) |
#205
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Da doamna, sa traiti! Ca la armata (ordonati)cereti, ca la armata raspund. Va dau chiar textul, nu contextul. Ca sa fie mai clar. <<Iată ce lucruri neobișnuite pentru cei care n-au gustat din iubirea lui Hristos scria Sfântul în Teologia pastorală: Epsicopul e dator a rămâne veșnic în principiile morale ale Sfintei evanghelii și a nu ieși niciodata din ele, nici a le încălca sub acoperirea deosebirilor dogmatice. Acestea, ca unele ce se referă numai la credință, lasă liberă și neatinsă iubirea, căci dogma nu se războiește cu dragostea. Iubirea este dăruită dogmei, fiindcă ”toate le suferă și toate le rabdă”. Iubirea creștină este neschimbată pentru aceea că nici credința șchioapă a ereticilor nu poate schimba dragostea îndreptată asupra lor. Cineva poate atrage prin iubire la credința sa chiar și o întreagă biserică eretică întemeiată pe o judecare greșită a dogmelor. Niciodata nu se cuvine să se jertfească iubirea pentru o deosebire de dogmă. Pentru aceasta să ne fie pildă Apostolul neamurilor, care, din dragoste chiar și pentru cei ce L-au răstignit pe Hristos, dorea să fie anatema pentru ei. Episcopul care nu-i iubește pe eretici și nu lucrează pentru ei, toate le face din râvnă mincinoasă și este lipsit de dragoste. Căci acolo unde este dragoste, este și adevăr, și lumină, iar râvna cea mincinoasă și slava plină de rătăcire sunt vădite și alungate de lumină și iubire. Chestiunile legate de crediță nu trebuie să micșoreze iubirea. Învățătorii urii sunt ucenicii celui rău, fiindcă dintru același izvor nu curg și dulcele, și amarul. Învățătorul iubirii, care este episcopul, nu e cu putință să nu iubească, fiind cu desăvârșire neputincios să urască, aceasta pentru că preaplinul iubirii izgoneste ura. (69:Pastorala, Mitropolit Nectarie de Pentapolis, Atena, 1898, pag.210) ( Monahul Teoclit Dionisiatul, Sfantul Nectarie din Eghina - Făcătorul de Minuni, Viata și Opera, 1846- 1920, Editura Sophia, București 2006, pag. 347) <<De aceea în ochii săi, ereticii ce altceva puteau fi decât copiii rătăciți ai tatălui și Dumnezeului său și ”în putință” frații săi intru Hristos. Cum să nu-i iubească, să nu-i plîngă și să nu se roage pentru ei? Duhul iubirii pentru eretici l-a predat sfântul Parinte elevilor săi de la Rozarios, la orele de Teologie pastorala, voind a-i elibera din mreaja intoleranței ce chinuie sufletele necurate in numele, zice-se, al Ortodoxiei. Părintele și-a prefăcut durerea față de cei din afara Bisericii in învățătură intemeiată pe morala Bisericii.>> ( Monahul Teoclit Dionisiatul, Sfantul Nectarie din Eghina Făcătorul de Minuni, Viata și Opera, 1846- 1920, Editura Sophia, București 2006, pag. 346) |
#206
|
|||
|
|||
![]()
Parintele Rafail Noica:
<<Însă tare aș vrea să se citească mai mult cărțulia aia a lui Homiakov, care s’a tipărit aicea, la Alba Iulia, pe care am recomandat-o și altcândva, greu de înțeles pentru gândirea noastră obiectivă și nepersonală, însă aș vrea să se citească mai mult, și să dea Dumnezeu să se înțeleagă mai adânc. Homiakov zice lucru foarte important acolo: noi putem judeca înăuntrul Bisericii noastre, cu criteriile pe care ni le-a dat Domnul și pe care ni le dă Biserica, dar nu putem judeca în afara Bisericii. Știm, dacă avem credința în Biserică și în Sfinții Părinți – Biserica cea Una, Sfântă, Sobornicească și Apostolească, și în Sfinții Părinți ai ei, și Sinoade – că în afara Bisericii nu sunt Taine, dar asta nu înseamnă că știu că nimeni din afară nu se poate mântui, fiindcă eu nu știu ce poate și ce nu poate Dumnezeu în afara Bisericii. Că altfel ce s-a întâmplat cu cei dinainte de Hristos? Melchisedec, marele preot care slujea lui Dumnezeu, după al cărui cin este Însuși Hristos – nu că Melchisedec este după cinul preoției lui Hristos, ci preoția lui Hristos, Mesia, Dumnezeu întrupat, este după cinul lui Melchisedec! - cine l-a botezat pe Melchisedec, cine l-a hirotonit? Nu știu ce poate face Dumnezeu și ce nu poate – Dumnezeu văd că își îngăduie să nu poată ceea ce nu vreau eu, și cu mine nu poate. De ce? Fiindcă nu vreau eu. [...] Noi nu știm ce poate Dumnezeu în afară; și când Părinții zic că în afara Bisericii nu este Taină și că Mântuire nu este cu putință, totuși trebuie să gândim și să înțelegem nu într-un sens… obiectiv, ca un obiect, care se aplică, precum o lege, absolut pretutindenea, ci trebuie să înțelegem totuși că Dumnezeu este Persoană, că Dumnezeu este Dumnezeul tuturor oamenilor, oricine ar fi, și că, pe de o parte, El nu lasă să se nască oameni pe pământ fiindcă… n-are surcele ca să aprindă focul în iad – și atunci i-ar trebui suflete de om - dar ce face Dumnezeu dincolo de Biserică nu e de competența noastră să judecăm. Sau cum spunea cineva în Apus, „noi știm unde este Biserica, dar nu știm unde nu este” - și cuvântul ăsta trebuie înțeles drept. Ce vrea să zică este: „eu știu unde să găsesc Tainele fără greș, dar ce poate sau nu poate Dumnezeu în alte condiții - nu mă pronunț; dar nu acolo caut eu“. (…)>> http://www.razbointrucuvant.ro/2009/...singur-cuvant/ |
#207
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Ca să te liniștești, postarea pe care ai comentat-o face parte dintr-o terapie aplicată unor personaje de pe forum cu scopul stimulării cunoașterii de sine. Fiindcă n-ai cum să te vezi în lumina crudă a realității, dacă toată lumea îți aplaudă aberațiile și-ți hrănește orgoliul încurajându-ți iluzia propriului progres duhovnicesc.
__________________
Prostul este dușmanul a ceea ce nu cunoaște (Ibn Arabi) |
#208
|
|||
|
|||
![]()
I-am putea găsi o scuză că e nou. Totuși când nu știi despre ce e vorba, înainte de a intra într-o discuție stai pe margine și asisți, apoi te bagi în seamă. Aici s-au cam sărit primele etape.
|
#209
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Unii sunt pusi sa strice topicuri, sa creeze adevarate tornade. De ce? Poate ca numarul de postari sa creasca, ceea ce nu are a face cu ortodoxia, ci cu mercantilismul. |
#210
|
|||
|
|||
![]()
Cât de greu este să te smerești și să-ți recunoști greșeala! Pe lângă asta mai aplici și câte o corecție celui care te-a atenționat că greșești.
|
|