Despre Sabat

În prealabil postat de Danut7

Cine e Iisus Hristos in conceptia voastra?

Singurul mijlocitor intre Dumnezeu si oameni si Singurul prin care vine mantuirea noastra.

"Caci exista un singur Dumnezeu si un singur mijlocitor intrwe Dumnezeu si oameni:Omul Iisus Hristos, care s-a dat pe Sine insusi, ca pret de rascumparare pentru toti"( 1Timotei 2:5,6)

"In nimeni altul nu este mantuire: caci nu este sub cer alt Nume dat oamenilor, in care sa fim mantuiti." (Fapte 4:12)

In conceptia noastra, Domnul Iisus Hristos este totul. Nu avem nevoie sa-L jignim inchinandu-ne la sfinti, fecioare, icoane, oase, etc.

[Danut7]

ce reprezinta persoana lui Iisus Hristos pentru voi?

[ovidiu-s]

În prealabil postat de condor

In conceptia noastra, Domnul Iisus Hristos este totul. Nu avem nevoie sa-L jignim inchinandu-ne la sfinti, fecioare, icoane, oase, etc.

Abureli de-ale voastre.

Hristos lucreaza si prin sfintii Lui!

Înainte de toate trebuie specificat că fiecare om de pe lumea asta nu se poate mântui decât prin IIsus Hristos.Aici lucrurile sunt limpezi:
Ioan 14.6 "Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl Meu decât prin Mine."
Luca 11.23 "Cel ce nu este cu Mine este împotriva Mea; şi cel ce nu adună cu Mine risipeşte."
1 Timotei 2.5 "unul este şi Mijlocitorul între Dumnezeu şi oameni: omul Hristos Iisus,"
Să vedem şi:
Fapte 3.6 "Iar Petru a zis: Argint şi aur nu am; dar ce am, aceea îţi dau. În numele lui Iisus Hristos Nazarineanul, scoală-te şi umblă!"
A făcut sf Petru minuni prin forţe proprii? Fireşte că nu, desi spune: "ce am iti dau". Tot prin Hristos lucrează şi sfinţii.
Fapte 16.18 "Iar Pavel mâniindu-se şi întorcându-se, a zis duhului: În numele lui Iisus Hristos îţi poruncesc să ieşi din ea. Şi în acel ceas a ieşit."
Fac sfinţii minuni prin puterea lor ? Nu, ci tot prin Hristos au şi ei puterea de a face minuni!
Şi trebuie stiut că la ortodocsi NU este vorba de o adorare a sfintilor, adică de o adorare a creatiei lui Dumnezeu, ci de cinstirea lor. (Rugaciunile dedicate sfintilor ocupă un loc mic in cadrul unei slujbe).
"Pentru că Dumnezeu cinsteşte pe cei ce Il cinstesc". (1 Samuel 2:30),
Diferenţa dintre un sfânt şi un "mântuit" neoprotestant este aceea că sfinţii pe toată durata vieţii lor au fost oameni umili, deosebit de smeriţi, care se considerau cei mai mari pacatosi, unii dintre ei nu ieşit in evidenta cu nimic in timpul vietii, desi aveau o traire duhovniceasca deplină, si multi dintre ei au inceput sa faca minuni dupa ce au murit.
Despre cinstirea sfintilor:
Psalmi 15.3 (16.3 -biblia Cornilescu) “Prin sfinţii care sunt pe pământul Lui minunată a făcut Domnul toată voia întru ei”
Psalmi 88.6 (89.6-biblia Cornilescu) “Lăuda-vor cerurile minunile Tale, Doamne şi adevărul Tău, în adunarea sfinţilor”
Efeseni 1.15 “Drept aceea, şi eu auzind de credinţa voastră în Domnul Iisus şi dragostea pe care o aveti catre toti sfintii”

De asemenea, în Vechiul Testament este scris: Iov, robul Meu, se va ruga pentru voi, că de n-aş fi primit eu faţa lui şi de n-ar fi pentru el, v-aş fi pierdut pe voi, pentru că nu aţi grăit adevărat asupra robului meu, Iov (Iov 42, 8).
Că sfinţii intervin pentru oameni şi după moartea lor o spune clar Biblia:
Apoc.6. 9-10 "sufletele celor înjunghiaţi pentru cuvântul lui Dumnezeu şi pentru mărturia pe care au dat-o strigau cu glas mare şi ziceau: Până când, Stăpâne sfinte şi adevărate, nu vei judeca şi nu vei răzbuna sângele nostru, faţă de cei ce locuiesc pe pământ?"
Apoc.8.3 “Şi a venit un alt înger şi a stat la altar, având cădelniţă de aur, şi i s-a dat lui tămâie multă, ca s-o aducă împreună cu rugăciunile tuturor sfinţilor, pe altarul de aur dinaintea tronului, Şi fumul tămâiei s-a suit, din mâna îngerului, înaintea lui Dumnezeu, împreună cu rugăciunile sfinţilor. ”.
Iuda 1.3 "am nevoie să vă scriu şi să vă îndemn ca să luptaţi pentru credinţa dată sfinţilor, odată pentru totdeauna."
Apostol Pavel scrie efesenilor: Deci, dar, nu mai sunteţi străini şi locuitori vremelnici, ci sunteţi împreună cetăţeni cu sfinţii şi casnici ai lui Dumnezeu (Ef. 2, 19). Aşadar, ca pe nişte prieteni ai lui Dumnezeu şi casnici ai Lui îi cinstim (venerăm) pe sfinţi. Încă mai ştim că sfinţii sunt preaslăviţi de Dumnezeu în Ceruri (Luca 20, 36). Sfinţii vor judeca lumea (I Cor. 6, 2; Matei 19, 28; Evrei 12, 22–23). Sfinţii, încă pe pământ fiind, aveau darul proorociei (III Regi 14, 1–17; proorocia lui Elisei asupra lui Ghiezi,
4 Regi 5, 25–27). Sfinţii, încă în viaţa aceasta fiind, se rugau lui Dumnezeu pentru oameni. Astfel, Avraam s-a rugat pentru Abimelec (Fac. 20, 7); Moise s-a rugat lui Dumnezeu pentru popor ş.a.
Ce spune sfânta fecioară Maria imediat după Buna Vestire?
Luca 1.48 “iată, de acum mă vor ferici toate generaţiile”.
De asemenea, în Vechiul Testament este scris: "Iov, robul Meu, se va ruga pentru voi, că de n-aş fi primit eu faţa lui şi de n-ar fi pentru el, v-aş fi pierdut pe voi, pentru că nu aţi grăit adevărat asupra robului meu, Iov "(Iov 42, 8).
O minune săvârştiă de moaştele unui sfânt:
4 Regi 13.21 sau (2 Reg biblia sectanţilor) "Dar iată, odată, când îngropau un mort, s-a întâmplat ca cei ce-l îngropau să vadă una din aceste cete şi, speriindu-se, au aruncat mortul în mormântul lui Elisei. Căzând acela, s-a atins de oasele lui Elisei şi a înviat şi s-a sculat pe picioarele sale."

[ovidiu-s]

Acum, mai e o falsă problemă pe care sectanţii o ridică frecvent, prin proasta interpretare a unor versete:


"Scriptura ne arată că sfinţii şi îngerii resping închinarea faţă de ei,
"Şi când a fost să intre Petru, Corneliu ieşindu-i înainte, a căzut la picioarele lui şi i s-a închinat. Dar Petru l-a ridicat şi i-a zis: Scoală-te, că şi eu sunt om (Fapte 10, 25–26). Iar despre Pavel şi Barnava: Iar preotul lui Zeus, al cărui templu era înaintea cetăţii, aducând la porţi tauri şi cununi, voia să le aducă jertfă împreună cu mulţimile. Şi auzind Apostolii Pavel şi Varnava, şi-au rupt veşmintele, au sărit în mulţime şi au strigat: O, bărbaţilor, de ce faceţi acestea? Doar şi noi suntem oameni, asemenea pătimitori ca voi"… (Fapte 14, 13–15).
Asemenea se întâmplă şi cu îngerii, cum este de pildă îngerul care i-a făcut Apostolului Ioan descoperirile din Apocalipsă: Şi am căzut înaintea picioarelor lui, ca să mă închin lui. Şi el mi-a zis: Vezi să nu faci aceasta! Sunt împreună-slujitor cu tine şi cu fraţii tăi, care au mărturia lui Iisus. Lui Dumnezeu închină-te, căci mărturia lui Iisus este duhul proorociei (Apoc. 19, 10).
Asta spun ei. Acum să vedem care e adevărul:

În Faptele Apostolilor, (10, 25–26), Apostolul Petru respinge închinarea ce i-a adus-o Corneliu, sub cuvânt că el este om, deoarece Corneliu îl socotise că este mai mult ca om, adică zeu. Sutaşul roman era familiarizat cu noţiunea de zei, ca unul ce fusese păgân. Deci, socotind pe Petru ca pe un trimis al lui Dumnezeu, el era foarte înclinat a-l socoti ca zeu, sau în cel mai rău caz ca pe un om superior celorlalţi oameni sau semizeu, căruia i se cuvenea nu venerare, ci adorare, ca zeilor, ceea ce Petru a refuzat să i se aducă.
În citatul din Faptele Apostolilor (14, 13–15), Pavel şi Varnava resping închinarea ce li s-a adus, pentru acelaşi motiv ca şi mai sus, căci erau socotiţi ca zei şi li s-a adus adorare, nu venerare. Contextul ne spune clar că locuitorii pământului din Listra, uimiţi de minunea vindecării ologului din naştere de către Pavel, în văzul tuturor au strigat: Zeii, luând asemănare omenească, s-au pogorât la noi. Şi ziceau de Varnava că este Zeus, iar de Pavel că este Hermes, de vreme ce era «purtătorul cuvântului; (Fapte 14, 8–12). Astfel, este lesne de înţeles refuzul apostolilor de a fi adoraţi ca nişte zei, de vreme ce ei tocmai împotriva zeilor predicau întoarcerea la Unicul Dumnezeu (Fapte 14, 15–17). Şi vorbind acestea, de abia au domolit mulţimile ca să nu le aducă jertfe (Fapte 14, 18), se spune în continuare.
În al treilea citat (Apoc. 19, 10), îngerul descoperitor al vedeniilor apocaliptice respinge închinarea ce i-a adus-o Apostolul şi Evanghelistul Ioan. Respingerea este motivată: Sunt împreună-slujitor cu tine…, adică sunt egal cu tine, ca slujitor al lui Dumnezeu, cum eşti şi tu, deci suntem în raporturi de egalitate şi nu se cuvine să primesc de la tine închinare, mai cu seamă că şi tu eşti aici, nu în trup, ci în (Apoc. 1, 10), adică în stare îngerească; şi în plus, şi tu ca mine eşti în duhul proorociei care constă în a mărturisi pe Iisus. Al doilea motiv al refuzului este exprimat în cuvintele:;Lui Dumnezeu te închină;. Dumnezeu era de faţă şi îngerul descoperitor I-ar fi adus o jignire dacă ar fi primit pentru sine, chiar în faţa lui Dumnezeu, închinare de la Ioan.
Chiar şi între oameni este jignitor a respecta prea mult pe un înalt slujitor al unui conducător de ţară, când acel conducător este de faţa. Totdeauna, toată atenţia şi toată cinstea se îndreaptă către cel ce este mai marele tuturor, atunci când el este prezent. Dar aceasta nu înseamnă că cei din jurul lui nu ar fi şi oameni de cinste.
În citatul din urmă (Apoc. 22, 8–9), de asemenea, îngerul exprimă chiar mai limpede decât în citatul dintâi, egalitatea sa cu Apostolul Ioan şi necuviinţa ce ar face-o primindu-i închinarea.
Astfel, în toate citatele de mai sus, invocate de sectari, în motivarea învăţăturilor lor greşite, refuzul sfinţilor şi al îngerilor de a li se aduce închinare, îşi are explicaţie proprie şi particulară: Apostolii Petru, Pavel şi Varnava au refuzat a li se aduce adorarea ca unor zei, iar nu cinstirea sau venerarea pe care sfinţii o primesc. Iar îngerul descoperitor a respins închinarea lui Ioan, pentru egalitatea pe care o avea cu el, ca împreună-slujitor al lui Dumnezeu.
Însă în ce priveşte cinstirea şi venerarea pe care oamenii o aduc sfinţilor şi îngerilor lui Dumnezeu, acestea sunt primite de ei, după cum se poate vedea, în diferite locuri ale dumnezeieştii Scripturi. Un prim exemplu se poate vedea atunci când al treilea căpitan trimis de împăratul Ohozia, cu cei cincizeci de oameni ai lui, a îngenunchiat înaintea lui Ilie şi s-a rugat lui şi a grăit către el şi a zis: Omule al lui Dumnezeu, caută cu ochi milostivi la sufletul meu şi la sufletele robilor tăi, acestor cincizeci (IV Regi 1, 13). Şi iarăşi: …feciorii proorocilor cei din Ierihon… au venit înaintea lui Elisei şi s-au închinat lui până la pământ (IV Regi 2, 15 sau 2 Imp Biblia sectantilor). Şi iarăşi: Atunci împăratul Nabucodonosor a căzut pe faţa sa şi s-a închinat lui Daniel (Daniel 2, 46). Şi iarăşi, vedem că Balaam plecându-se cu faţa sa, s-a închinat… îngerului Domnului (Num. 22, 31).
Iarăşi vedem că îngerul Domnului a primit închinare de la Iosua, care a căzut cu faţa la pământ şi i s-a închinat (Iosua 5, 14–15). Îngerii au primit închinare de la Lot (Fac. 19, 1). Îngerul Domnului a primit închinare de la Manoe şi femeia lui, care i s-a închinat lui până la pământ, iar îngerul Domnului s-a înălţat cu para focului de pe jertfelnic (Jud. 13, 18–21). Îngerul Domnului a primit închinare de la David şi de la bătrânii poporului (I Cronici 21, 16–18). Îngerul Domnului a primit închinare de la Daniel proorocul (Daniel 8, 18; 10, 9–15)

[Danut7]

sunt curios sa vad ce hristologie au adventistii astia, ca sa-mi fac o ultima parere despre ei;

În prealabil postat de ovidiu-s

"Scriptura ne arată că sfinţii şi îngerii resping închinarea faţă de ei,
"Şi când a fost să intre Petru, Corneliu ieşindu-i înainte, a căzut la picioarele lui şi i s-a închinat. Dar Petru l-a ridicat şi i-a zis: Scoală-te, că şi eu sunt om (Fapte 10, 25–26). Iar despre Pavel şi Barnava: Iar preotul lui Zeus, al cărui templu era înaintea cetăţii, aducând la porţi tauri şi cununi, voia să le aducă jertfă împreună cu mulţimile. Şi auzind Apostolii Pavel şi Varnava, şi-au rupt veşmintele, au sărit în mulţime şi au strigat: O, bărbaţilor, de ce faceţi acestea? Doar şi noi suntem oameni, asemenea pătimitori ca voi"… (Fapte 14, 13–15).
Asemenea se întâmplă şi cu îngerii, cum este de pildă îngerul care i-a făcut Apostolului Ioan descoperirile din Apocalipsă: Şi am căzut înaintea picioarelor lui, ca să mă închin lui. Şi el mi-a zis: Vezi să nu faci aceasta! Sunt împreună-slujitor cu tine şi cu fraţii tăi, care au mărturia lui Iisus. Lui Dumnezeu închină-te, căci mărturia lui Iisus este duhul proorociei (Apoc. 19, 10).
Asta spun ei. Acum să vedem care e adevărul:

Citati din Sfanta Scriptura niste versete clare (erau si mai clare daca le postati in intregime) si apoi spuneti:"acum sa vedem care este adevarul". Si, vom vedea, ca din ceea ce era limpede dvs. aveti facut o ciorba tulbure.

În prealabil postat de ovidiu-s

În Faptele Apostolilor, (10, 25–26), Apostolul Petru respinge închinarea ce i-a adus-o Corneliu, sub cuvânt că el este om, deoarece Corneliu îl socotise că este mai mult ca om, adică zeu. Sutaşul roman era familiarizat cu noţiunea de zei, ca unul ce fusese păgân.

O fi fost Corneliu pagan (candva) dar acum... "omul acesta era cucernic si temator de Dumnezeu, impreuna cu toata casa lui. El facea multa milostenie norodului, si se ruga totdeauna lui Dumnezeu."(Fapte 10:2) De aici reiese ca sutasul Corneliu o luase bine pe calea crestinismului autentic (mai bine decat multi dintre noi). Iar dvs., in loc sa intelegeti ca Sfantul Apostol Petru vrea sa corecteze obiceiul de a te inchina in fata sfintilor ("ridica-te, si eu sunt om"-Fapte 10:26), mai bine il acuzati pe Corneliu de reminiscente pagane.

Dar, intr-un fel aveti dreptate. Orice inchinare decat cea in fata lui Dumnezeu, este de origine pagana.

În prealabil postat de ovidiu-s

Astfel, este lesne de înţeles refuzul apostolilor de a fi adoraţi ca nişte zei,

Si au cerut sa fie adorati in alt fel?

În prealabil postat de ovidiu-s

În al treilea citat (Apoc. 19, 10), îngerul descoperitor al vedeniilor apocaliptice respinge închinarea ce i-a adus-o Apostolul şi Evanghelistul Ioan. Respingerea este motivată: Sunt împreună-slujitor cu tine…, adică sunt egal cu tine, ca slujitor al lui Dumnezeu, cum eşti şi tu, deci suntem în raporturi de egalitate şi nu se cuvine să primesc de la tine închinare, mai cu seamă că şi tu eşti aici, nu în trup, ci în (Apoc. 1, 10), adică în stare îngerească;

În citatul din urmă (Apoc. 22, 8–9), de asemenea, îngerul exprimă chiar mai limpede decât în citatul dintâi, egalitatea sa cu Apostolul Ioan şi necuviinţa ce ar face-o primindu-i închinarea.

Egalitate intre inger si Sfantul Apostol. Asa justificati refuzul ingerului de a primi inchinare de la Sfantul Apostol Ioan. Sa mergem pe ideea dvs. Vom vedea ca ingerul se considera egal, in fata lui Dumnezeu, si cu noi ceilalti.

"M-am aruncat la picioarele ingerului care mi le arata, ca sa ma inchin lui. Dar el mi-a zis:"Fereste-te sa faci una ca aceasta! Eu sunt impreuna slujitor cu tine, cu fratii tai, proorocii, si cu cei ce pazesc cuvintele din cartea aceasta. Inchina-te lui Dumnezeu."(Apocalipsa 22:8,9). Daca nu va numarati printre cei ce "pazesc cuvintele din cartea aceasta", aveti liber sa va inchinati la ingeri (ca tot acolo ajungeti).

În prealabil postat de ovidiu-s

Însă în ce priveşte cinstirea şi venerarea pe care oamenii o aduc sfinţilor şi îngerilor lui Dumnezeu, acestea sunt primite de ei, după cum se poate vedea, în diferite locuri ale dumnezeieştii Scripturi. Un prim exemplu se poate vedea atunci când al treilea căpitan trimis de împăratul Ohozia, cu cei cincizeci de oameni ai lui, a îngenunchiat înaintea lui Ilie şi s-a rugat lui şi a grăit către el şi a zis: Omule al lui Dumnezeu, caută cu ochi milostivi la sufletul meu şi la sufletele robilor tăi, acestor cincizeci (IV Regi 1, 13). Şi iarăşi: …feciorii proorocilor cei din Ierihon… au venit înaintea lui Elisei şi s-au închinat lui până la pământ (IV Regi 2, 15 sau 2 Imp Biblia sectantilor). Şi iarăşi: Atunci împăratul Nabucodonosor a căzut pe faţa sa şi s-a închinat lui Daniel (Daniel 2, 46). Şi iarăşi, vedem că Balaam plecându-se cu faţa sa, s-a închinat… îngerului Domnului (Num. 22, 31).
Iarăşi vedem că îngerul Domnului a primit închinare de la Iosua, care a căzut cu faţa la pământ şi i s-a închinat (Iosua 5, 14–15). Îngerii au primit închinare de la Lot (Fac. 19, 1). Îngerul Domnului a primit închinare de la Manoe şi femeia lui, care i s-a închinat lui până la pământ, iar îngerul Domnului s-a înălţat cu para focului de pe jertfelnic (Jud. 13, 18–21). Îngerul Domnului a primit închinare de la David şi de la bătrânii poporului (I Cronici 21, 16–18). Îngerul Domnului a primit închinare de la Daniel proorocul (Daniel 8, 18; 10, 9–15)

Apoi, veniti cu o sumedenie de exemple din Vechiul Testament. Pana la venirea Domnului Iisus Hristos, mijlocirea intre Dumnezeu si om era facuta de diferite persoane, care primeau inchinare in numele lui Dumnezeu. Dar, in Noul Testament se spune :"Este un singur Dumnezeu si un singur mijlocitor intre Dumnezeu si oameni: Omul Iisus Hristos."(1 Timotei 2:5).

Daca tot sunteti indragostiti de Vechiul Testament (ca sa folosesc o exprimare draga dvs), de ce nu respectati si procedura uciderii cu pietre? Probabil imi veti raspunde: "ai rabdare; vine si vremea aceea ereticule, sectare".

[vsovi]

din moment ce sf Apostol Pavel vorbea shi cerea creshtinilor ca sa nu va luatzi dupa cei ce va judeca pentru sambete, rezulta clar ca nu mai tzineau creshtinii sambetele cele vechi ci sfanta Duminica, mi se pare absolut elementar, caci daca cineva ar tzine sambetele cele vechi atunci pentru ce sa mai fie judecat pentru ele? Dar fireshte ca multzi dintre creshtinii iudei sau cei cercuitzi in carne poate ca o mai tzineau shi sambata din pretzuire pentru Legea shi Proorocii, dar foshtii pagani, neamurile nu aveau de ce sa o tzina, shi de aceea nici nu li se mai cere lor a fi tzinuta ci li se cere lor a fi "urmatori ai Mei"... deci sf Pavel ii invatza doar noua lege a Harului... a sfintzirii prin Har shi nadejdea cea noua, a omului nou care este Hristos in Duhul Sfant... dar asta nu inseamna ca a desfintzat legea sau proorocii... dar a aratat ca astea sunt nimic, gunoi, o umbra, un intuneric daca sunt urmate doar alea fara nadejdea cea noua intru Domnul Iisus Hristos... ca duc la mandrie shi greshita osebire... la fariseism shi neascultare... la cadere shi distrugere... asha cum au shi demonstrat cei tari la cerbice atunci cand au ucis pe Shtefan... shi mereu, mereu, mereu pe sfintzi shi pe prooroci... cum au distrus mereu bisericile din loc in loc, bisericile din sfintzi, din sfintzii sfintei Treimi.

[moshu]

Acesta e ultimul meu post, ignoranta crasa a unor oameni spalati pe creier ma depaseste. Cum am spus si in postul anterior, acest topic nu e o dezbatere, e o cearta in toata regula, e o pierdere de vreme, si asta pentru ca cele 2 tabere pun pe cantar lucruri care nu se pot compara. Una e ziua de odihna evreiasca, conform Bibliei, si alta e ziua de sarbatoare a invierii Domnului, zi de bucurie pentru orice crestin, transmisa de la invierea Domnului pana in zilele noastre prin Sfanta Traditie. Nu au nimic comun.

@tricesimusquintus
O spui tu insuti: "Numele de creştin provine de la Christos." Crestin e un nume ce desemneaza un om care e adept al crestinismului, crestinismul in sine, reprezentand invataturile lui Iisus. Recunosc ca ai o dreptate anume cand spui ca Iisus a fost crestin, insa aceasta afirmatie e cam trasa de par. Tu stii ce inseamna "Hristos", sau "Mesia"? Inseamna "unsul lui Dumnezeu pe pamant". Iisus a fost Mesia. Daca spui ca Iisus a fost primul crestin, restul imitandu-l si incercand sa fie si ei ca Hristos, atunci toti is unsii lui Dumnezeu pe pamant? Si cand spui ca Iisus e crestin, tu il consideri pe Iisus numai un om. Sa nu uitam ca Iisus e Dumnezeu, si pe Dumnezeu nu poti sa il cataloghezi. Iisus nu e crestin; Iisus e Iisus, Dumnezeul crestinilor.

Nu e ceartă, e doar dezbatere de idei sine ira et studio (sper). Toţi care au fost botezaţi în Hristos sunt creştini, adventiştii nu fac excepţie. Domnul va cântări cât de adevăraţi.

Adventistii nu sunt botezati si impartasiti in Hristos. Daca vrei sa ma combati, rogu-te, inainte descrie la cititorii forumului in ce consta si ce inseamna botezul si impartasania la voi, si apoi lasa-ne sa tragem o concluzie.
Iar in cat priveste fragmentul:

54 "Şi ziua aceea era vineri, şi se lumina spre sâmbătă.
55 Şi urmându-I femeile, care veniseră cu El din Galileea, au privit mormântul şi cum a fost pus trupul Lui.
56 Şi, întorcându-se, au pregătit miresme şi miruri; iar sâmbătă s-au odihnit, după Lege.
1 Iar în prima zi după sâmbătă, foarte de dimineaţă, au venit ele la mormânt, aducând miresmele pe care le pregătiseră." (Luca 23-24)

eu nu pot sa inteleg de unde ai tras concluzia, te citez:

Deci ziua de odihnă, conform poruncii divine se ţine în ziua dintre vineri şi duminică, adică sâmbăta. Versetele de mai sus aşa spun.

Versetele de mai sus nu asa spun. Versetele de mai sus spun ca mironositele sau odihnit "dupa lege" in ziua de sambata. Si ca duminica de dimineata, s-au dus la mormant. Nu scrie explicit ca ziua de sambata e ziua de odihna data porunca de Iisus. Nu scrie ca noi am trebui sa facem ca ele. NU SCRIE NICAIERI IN BIBLIE EXPLICIT CE ZI SA SE SERBEZE. Am mai spus, daca cineva imi arata, ma rad in cap si imi fac un tatuaj pe ceafa. Eu am studiat destul Biblia ca sa ajung la aceasta concluzie. Si nu numai eu. Revenind la comentariul tau:

Maica Domnului şi celelalte mironosiţe au păzit sâmbăta după Porunca Domnului (versetul 56 în originalul grecesc spune "s-au odihnit după Porunca", nu după lege, pentru a nu se confunda cu legea evreiască). Cea mai venerată fiinţă umană din Univers de către ortodocşi este maica Domnului. O cinstesc ei şi prin ţinerea aceleiaşi zile de odihnă?

Sunt unele lucruri pe care ai trebui sa le sti. Maica Domnului si celelalte mironosite au pazit sambata conform legii vechi evreiesti din mai multe motive, dar nu pentru ca asa era "porunca" cum spui tu. Iisus, care a venit in implinirea legii, a implinit legea cea veche, si a demontat sabatul evreiesc, chiar cand El a spus:"Sabatul a fost facut pentru om, nu omul pentru Sabat", certand evreii ca ei acorda mai multa importanta unei zile de odihna decat lui Dumnezeu. Din spusele Lui reiese ca omul este superior sabatului. El nu ne-a spus niciodata de o zi de sabat sau o zi de odihna. El ne-a spus doua legi, prima fiind iubirea de semeni, iar cea mai importanta fiind iubirea de Dumnezeu. Acum sa revenim. In mod sigur mironositele nu au pazit sabatul pentru ca aceea era ziua de odihna lasata de Iisus. De fapt, se si specifica ca au pazit sabatul "dupa lege", dupa legea cea veche. Daca tocmai ar fi venit Iisus pe pamant, a doua lui venire, ar fi fost rastignit si ar fi fost mort intr-o zi de sambata, voi, adventistii ati mai pazi ziua aceea? Tocmai v-a murit dumnezeul! Bineinteles ca nu ati da importanta unei zile, ati da importanta Lui, si ati merge la mormant sa va rugati sau sa-L vedeti. Insa mironositele au pazit sabatul dupa legea evreiasca din mai multe motive. Unul dintre motive e acel al fricii de evrei. Al doilea motiv e ca nu era inca o zi de duminica ca sarbatoare pentru toti crestinii, pentru ca Iisus nu a inviat. Insa, dupa ce a inviat, duminica a inceput sa fie tinuta de toti crestinii si sa fie canonizata in 313. Prin anii 100 avem deja carti a unor crestini care condamna unele grupuri mai izolate ca inca mai tin sambata, restul tinand toti duminica. Cand s-a stabilit aceasta zi de duminica, s-a stabilit ca o confirmare a faptului ca crestinii sarbatoreau aceasta zi. Nu crezi ca e ilogic ca toti oamenii sa pazeasca sabatul si apoi sa vina un om, crestin de altfel, si sa dea un edict prin care sa se tina duminica?

Inca cateva precizari. Ai spus ceva de Maica Domnului, iarasi e o afirmatie trasa de par ca aceea ca "Iisus e crestin". Intr-adevar, noi o cinstim, ne bucuram, insa nu ne inchinam la ea. E o diferenta majora intre a ruga la cineva sa te ajute si intre a te ruga la cineva sa mijloceasca la Iisus ca sa te ajute, pentru ca cel in cauza e mai aproape de Iisus fata de tine. Pentru ca nu ne inchinam la ea, in mod sigur nu o cinstim in ziua de sambata, pentru ca ea a tinut "dupa lege", si nu dupa Hristos, ziua de sambata chiar inaintea invierii Sale. Iar daca mai vrei sa iti sustii un punct de vedere, ce te rog eu e sa nu mai vii cu traduceri "mai corecte" din limba ebraica. Mie nu imi place modul acesta de dezbate, de a traduce ceea ce nu iti convine. Pentru ca daca eu iau Biblia, si o traduc eu din ebraica asa cum vreau eu, o sa rezulte nu Biblia, ca o carte oarecare. Si pot sa fac asta pentru ca si tu tocmai ai facut-o. Foloseste Biblia romana, a fost tradusa de oameni cu mare har, Dumnezeu ne-a ajutat sa avem o Biblie in limba romana.

Vă felicit că sunteţi sincer. Într-adevăr ortodocşii ţin duminica conform Tradiţiei, adventiştii însă o ţin conform Bibliei.

Aia nu era o parere personala, aia era ceva obiectiv, nu trebuie sa ma feliciti pentru ca tocmai am prezentat-o. Continua sa te inchini Bibliei, fiule, si nu lui Iisus.

1. Biblia nu conţine o dată a Armaghedonului
2. Adventiştii de ziua a şaptea nu au stabilit niciodată o asemenea dată
3. Dacă faceţi confuzie între Armaghedon şi revenirea Domnului, fiţi liniştit: AZŞ nu au stabilit nici această dată. Restul e... dezinformare (vorba lui Şexpir) :)

1. Conform lui Miller si EGW este, in profetiile lui Daniel.
2. Au stabilit-o de vreo 5-6-7 ori.
3. Da, am facut, scuze. Pentru noi e Armaghedon, pentru voi e a doua venire. Oricum, e acelasi lucru. Ati stabilit o data de mai multe ori, dinainte careia o multime de oameni si-au vandut si dat de pomana proprietatile la biserica voastra. Dezinformat nu cred ca sunt, odata ce eu am citit cartile voastre (unele).

[moshu]

Uite. Am un mesaj pentru toti adventistii. Le recomand sa citeasca o carte, se numeste "75 Bible Questions Your Instructors Pray You Won t Ask". La primul rezultat google gasiti cartea in format pdf uploadat pe site. Nu e numai pentru adventisti, de fapt; e pentru toata lumea care vrea sa citesca si sa afle unele lucruri. Cartea nu e contrara adventismului sau crestinismului; e doar o carte care filozofeaza in jurul a 75 de intrebari biblice (la care eu, recunosc, nu am fost sa raspund la niciuna inainte sa citesc solutia). Cateva dintre intrebari (si raspunsuri) mi-au adus o mai buna intelegere a Bibliei, si chiar a lui Dumnezeu, iar majoritatea mi-au adus o forta de neindoctrinare, de iesire din tipar, de critica a orice afirmatie ce imi este pusa in fata.

Se citeste usor, stiu ca adventistilor le place sa citeasca despre Dumnezeul lor, deci...

În prealabil postat de moshu

Una e ziua de odihna evreiasca, conform Bibliei, si alta e ziua de sarbatoare a invierii Domnului, zi de bucurie pentru orice crestin, transmisa de la invierea Domnului pana in zilele noastre prin Sfanta Traditie. Nu au nimic comun.

Dati-mi voie sa explic mai pe inteles, ce ati vrut dvs. sa spuneti:
- una este ziua de odihna conform Bibliei (ziua a saptea), si alta este ziua de odihna stabilita conform traditiei omenesti (ziua intaia).

Si, ca o competare:
- una este ziua binecuvantata si sfintita de Dumnezeu, de la facerea lumii, pentru toti oamenii (ziua a saptea), alta este ziua binecuvantata de oameni (ziua intaia);
- una este ziua inscrisa in piatra de Insusi Dumnezeu (ziua a saptea) ca o porunca pentru odihna impreuna cu Creatorul, alta este ziua scrisa de oamenii pe hartii (ziua intaia), si pentru care s-a cautat pretexrte crestine de sarbatorire (din "ziua soarelui" hai sa o transformam in "ziua domnului", ca sa avem justificare):
- una este o zi pe care o tinem pentru ca "asa zice Domnul" (ziua a saptea), alta este o zi care este tinuta pentru ca "asa zice omul" (ziua intaia).