|
#211
|
|||
|
|||
Sf. Ioan Maximovici
|
#212
|
|||
|
|||
Perseverăm...
Ba chiar adîncim nelegiuirea, asociind nume tot mai sonore ale bărbaților înduhovniciți cu făcăturile operatorului uman. Vai nouă! Insistați așadar să credeți că: ochii celor prezenți, indiferent cine sunt ei (credincioși, diaconi, sfințiți slujitori) și indiferent de faptul că sunt uniți prin Duhul Sfânt în Taina actului sacerdotal sunt neputincioși să vadă ceva suprafiresc; în timp ce aparatul de fotografiat vede, ca un sfânt, harul lui Dumnezeu. (Și ne arată și nouă, indiferent cine și cum suntem.) Așadar toți slujitorii sunt împietriți de nu văd dumnezeirea, în schimb aparatul și voi sunteți vii la inimă și în Duhul, ca atare vouă și peliculei vi s-a dat Duhul iar participanților de acolo și mie, nu ni S-a dat. De necredincioși ce suntem. Prin aceasta batjocoriți nu numai credința creștină și Biserica, ci și pe Însuși Dumnezeu, atribuindu-i ironia că Harul nu poate fi perceput de persoana umană vie, concretă, în carne și oase, ci numai de către materia neînsuflețită (pelicula). În vreme ce Biserica mărturisește și ne invață de 2000 de ani exact contrariul. Și vă numiți singuri credincioși... Dați-vă seama, oameni buni, ce implicații au ușurătatea și caracterul exclusiv afectiv (oare cât de curat?) al acțiunilor voastre! Singura voastră scuză ar fi dacă ați recunoaște în astfel de fotografii că ele ar avea rolul de a sugera sau simboliza prezența și lucrarea harului, precum ni se arată în icoane. Dacă le prezentați ca avînd funcție anamnestică ori învățătorească, ar mai merge. Dar voi le prezentați ca pe obiectivări ale unui fenomen sacru, despre care se știe din Tradiție și de la cuvioșii dintodeauna, până azi, cum se manifestă de fapt: nu ca imagine materializată pe o peliculă, ci în cu totul alte moduri. Avem cu toții în Evanghelie și în Faptele Apostolilor descrierea clară a fenomenului. Avem și în numeroase cărți ziditoare ale dreptei credințe, semnate de cuvioși, de bărbați sfinți ai lui Dumnezeu. Cum oare aruncați voi la coș aceste mărturisiri sfinte și puneți în loc o asemenea făcătură? Și mai aveți și delicatețea să mă recompensați, după toată îndrumarea pe care v-am făcut-o (dator fiind, ca om creștin), cu epitetul de porc în fața mărgăritarelor... Dar, oameni buni, ceea ce vi s-a livrat vouă nu e mărgăritar, ci tinichea care vă sângerează vilozitățile "intestinului" duhovnicesc... Ce absorbiți prin acesta? Oare har? Oare dreaptă credință? Sau, cum mă tot tem, otrava unei rugini deloc trofice? Spre deosebire de voi, eu nu vă numesc porci, deși mă bate gândul uneori (gândul nevrednic, al durerii și-al furiei care își trage obârșia din egofilie și mândrie), ispitindu-mă să îmi pierd liniștea, să mă tulbur și să păcătuiesc înaintea lui Dumnezeu și a semenilor. Dimpotrivă, vă reamintesc că faceți parte dintre sfinți, ca unii care participați la slujirea din Biserică, vă mărturisiți duhovnicului, vă împărtășiți cu Sfintele Taine. "Sfintele, sfinților!" vi se strigă. Oare nu auziți cum vi se spune pe nume? Iar dacă auziți, cum oare amestecați, fără pic de deosebire, mărgăritarul cu tinicheaua, Pâinea cu lăturile? De voiește careva să înțeleagă mesajul meu pe topicul acesta, să înțeleagă. De nu, nu. Am vorbit crezînd că se va folosi cineva, întrucât suntem datori spre zidire unul către altul, așa cum ne poruncește Dumnezeu prin cuvântul Apostolului. Dar dacă alegeți să vă adânciți mai departe în scornelile voastre, eu nu pot decât să mă retrag din discuție. Cu regretul că am reîntâlnit stări de spirit străine Bisericii noastre și cu bucuria că, totuși, am apucat să mărturisesc credința mea în minunile autentice ale Ortodoxiei. Dumnezeu să ne miluiască pe toți! Last edited by cezar_ioan; 03.08.2013 at 01:39:40. |
#213
|
||||
|
||||
Citat:
Episcopul IGNATIE (Briancianinov) Fatarnice, scoate intai barna din ochiul tau si atunci vei vedea sa scoti paiul din ochiul fratelui tau" (Mat.7, 3-5). Ce este aceasta - barna ? Este cugetarea trupeasca, groasa ca o barna, care rapeste orice putere si orice corectitu*dine puterii vazatoare daruite de Ziditor mintii si inimii. Omul manat de cugetarea trupeasca nu poate nicicum sa judece drept - nici despre propria lui stare launtrica, nici despre starea aproapelui. El judeca despre sine insusi si despre ceilalti dupa felul in care se inchipuie el insusi pe sine si dupa felul in care ii apar ceilalti pe dinafara, potrivit cugetarii sale trupesti - bineinteles, gresit; si de aceea l-a numit Cuvantul lui Dumnezeu, pe buna dreptate, fatarnic. Inceputul intelepciunii Dumnezeiesti este linistea si blandetea, care tin de masura sufletului mare si intarit, de cel mai trainic chip al cugetarii si poarta neputintele omenesti. "Ci voi, cei tari", spune Scriptura, "purtati neputintele celor neputinciosi" (Rom. l5, l) si: "pe cel ce greseste indreptati-l cu duhul blandetii" (Gal. 6, l ). Pacea si rabdarea le numara Apostolul printre darurile Sfantu*lui Duh" (Cuvantul 89). Mare nenorocire este parerea de sine ! Mare neno*rocire este lepadarea de smerenie ! Mare nenorocire este acea intocmire si stare sufleteasca in care aflan*du-se monahul, fara a fi chemat sau intrebat, manat de constiinta "valorii sale", incepe sa invete, sa acuze, sa mustre pe aproapele ! Fiind intrebat, refuza sa dai sfat si sa-ti spui parerea, ca unul care nu stii nimic, sau la mare nevoie, vorbeste cu cea mai mare chibzuinta si modestie, ca sa nu te ranesti pe tine cu slava desarta si cu trufia, iar pe aproapele cu un cuvant greu si neso*cotit. Atunci cand, pentru osteneala ta in via porun*cilor, Dumnezeu te va invrednici sa simti in suflet ravna Dumnezeiasca, atunci vei vedea limpede ca rav*na aceasta te. va indemna la tacere si smerenie inaintea aproapelui, la iubire fata de el, la miluirea lui si la compatimirea pentru el, precum a spus Sfantul Isaac Sirul (Cuvantul 38). Ravna Dumnezeiasca este foc, dar care nu aprinde sangele ! Ea stinge in acesta aprinderea, aducandu-l intr-o stare de tihna (Filocalia rom. vol. VII, Convorbirea Preacuviosului Maxim Capsocalivitul cu Preacuviosul Grigorie Sinaitul). Ravna cugetarii trupesti este intotdeauna impreunata cu aprinderea sangelui, cu navalirea a numeroase pa*timi si inchipuiri. Urmarile ravnei oarbe si nestiutoare, daca aproapele i se impotriveste, sunt de obicei, mania asupra lui, ranchiuna, spiritul de razbunare in felurite chipuri, iar daca acesta se supune - multumirea de sine plina de slava desarta, atatarea si inmultirea cu*getarii trufase si a parerii de sine." Sf. Ignatie Briancianinov Cand vei trai in casa cu un musulman si cu o crestina spiritualista atunci sa vii sa vorbesti despre iubirea sau ura interconfesionala. De obicei oamenii vorbesc dupa masura experientei ce o au. dar atat. Nu reusesc sa vada dincolo de ea.
__________________
"De carma mintii atarna incotro pornim si unde mergem. Adevarul este fiinta vie. Gandurile omului nu sunt ca si gandurile Domnului. Credinciosul in Dumnezeu depaseste limitele omului. Nu sunteti voi cautand pe Iisus? Voi stiti despre Iisus o multime de lucruri dar nu il stiti pe El. Si pana nu Il gasesti pe Dumnezeu, nu te afli nici pe tine, nu-ti gasesti nici sensul tau nici sensul lumii." Cuv. Arsenie Boca |
#214
|
|||
|
|||
Abia ma abtin sa nu-i raspund lui Cezar Ioan in acelasi fel in care si-a conceput mesajul.
|
#215
|
|||
|
|||
Fraților și surorilor! Să nu disprețuim pe nimeni. Ne este mai de folos să vedem ce vrea celălalt să ne ofere și ce-i putem noi oferi, dacă vrea să primească, bineînțeles. Din dezbaterea iscată pe topicul ăsta am putea învăța cu toții multe. Ea este esențială cu privire la modul în care ne înțelegem credința fiecare dintre noi. Felul în care ne raportăm la sfințenie, la har, la Dumnezeire, felul în care le înțelegem face să existe atâtea deosebiri între noi și atâtea neînțelegeri.
Dar ca să învățăm ar trebui evitate aprecierile personale, îndeosebi cele negative, pentru că ne rănesc orgoliile, pe care n-are rost să ni le negăm. Cred că lupta cu mândria o are de dus fiecare dintre noi, iar lovirea ei de către altul o face să se stârnească și mai tare, chemându-și imediat în ajutor mânia, poate chiar și ura. E bună rănirea mândriei pentru cel care știe că-i este dușman, care chiar dorește s-o supună. Pentru ceilalți cred că este mai bun cuvântul smerit și blând, care ar putea trezi și în interlocutor cele asemenea. Pentru mulți dintre cei neimplicați direct în discuție și care vor, cu inimă curată, să priceapă, consider foarte bune precizările lui Cezar și ale lui Decebal cu privire la modurile de manifestare ale harului. E bine să luăm aminte, pentru că argumentele pe care le-au adus sunt din Scripturi și de la Sfinții Părinți, și în esență subliniază participarea integrală a omului, a celui care se sfințește, la întâlnirea cu Dumnezeirea, criticând și ferindu-se de o înțelegere superficială, care vede acțiunea harului ca pe ceva mai degrabă magic, neimplicând neapărat participarea omului. Dacă credința magică n-ar afecta o parte atât de însemnată din poporul nostru, sunt sigur că nici supărarea lui Cezar n-ar fi așa mare. Însă a văzut și a înțeles prea multe, mai ales prin natura profesiei sale, ca să mai poată tăcea cu privire la acest subiect. Să ne întoarcem la Sfinții Părinți, să vedem cum au înțeles și cum au trăit ei viața în har și să facem și noi ca ei, citind și rugându-ne, ca să ne luminăm mințile și inimile. Cu atât mai mult cu cât suntem în acest timp binecuvântat, al Postului Adormirii Maicii Domnului. Last edited by N.Priceputu; 03.08.2013 at 10:00:36. |
#216
|
||||
|
||||
Frate N. Priceputu, eu nu dispretuiesc pe nimeni, nici macar pe Cezar care m-a jignit pe acest forum cum nu stiu daca cineva a mai fost jignit. Si au fost jigniri directe la modul personal si tinand cont de faptul ca e doar un forum de discutii, sunt chiar gratuite si nefundamentate.
Aceasta spune multe despre caracterul unui om si despre educatia primita. Nu cred ca daca cineva iti spune ca ai imaginatie bolnava sau ca esti delirant si alte si alte expresii nu le mai citez, inseamna ca a vrut sa ma raneasca in orgoliu, nu, a vrut pur si simplu sa ma calce in picioare la propriu si neputand , fireste fiind in spatele calculatorului, a recurs la aceasta atitudine. In ceea ce ma priveste , acum, pot spune ca nu il dispretuiesc, insa nu il iert, da, ce a facut aici cu mine, fara sa ma cunoasca, fara sa fi purtat discutii personale despre viata mea despre modul meu de a fi, chiar si despre credinta mea, nu il iert pana nu isi va cere iertare aici simplu si direct dar in asa fel incat sa simt ca intradevar ii pare rau pentru atitudinea avuta. Pentru ca eu acum 3 zile, i-am cerut iertare daca cumva am gresit si i-am facut si o invitatie la un dialog civilizat insa a ignorat total raspunzand din nou cu aceleasi apelative si jigniri. In ceea ce priveste magicul la care faci referire, inca de la inceput am spus , si o repet acum din nou, niciodata nu am crezut in magie si nici in ideea de magic in ortodoxie. Nu am cautat niciodata preoti pentru a-mi deschide cartea, sau mai stiu eu ce idei din popor sau de pe la sate ca sa aflu nu stiu ce din viitor, nici macar nu am facut rugaciuni de cerere ca sa cer ceva pentru mine, gen sa am job sau mai stiu eu ce material din aceasta lume, m-am dus pana acolo incat si cand am fost suspecta de cancer nu am cerut lui Dumnezeu vindecare ci am cerut sa imi daruiasca ce va voi , ca voi primi cu bucurie. De asemenea am spus ca nu am avut nevoie niciodata de minuni ca sa cred, nu am cautat minuni , eu cred cu putere in Hristos si il iubesc pe Bunul Dumnezeu pentru legatura mea personala cu El si pentru iubirea si mila Lui pe care eu o simt in fiecare clipa. Acestea imi sunt de ajuns. Si ca sa exemplific pot spune ca vederea mea fiind slaba , cand eram in Grecia , o preoteasa romanca mi-a spus sa merg aproape de Meteore unde este o manastire unde se afla un izvor vindecator pentru vedere . Ei bine nu m-am dus pentru ca am considerat ca daca Dumnezeu voieste ca eu sa nu vad bine, nu voi vedea bine. Accept orice Dumnezeu imi va aduce peste mine. Legat de acest aspect al credintei in minuni, am si spus acum cateva zile, tot aici, ca apreciez foarte mult atitudinea dvs. N. Priceputu cand ati spus - nu ma pronunt, consider ca e mai intelept, si va spun sincer ca si eu spuneam nu ma pronunt daca fotografia nu ar fi fost preluata exact de Parintele Petru in care am incredere. Deci nu pentru a sustine magicul am luat pozitia pe care am luat-o ci pentru ca am incredere in preotul ieromonah caruia ii datorez indreptarea mea spre Dumnezeu. Am spus cred, pentru ca Par. Petru a crezut. Daca nu avem incredere in preotii nostri, in indrumatorii nostri, atunci cum putem avea incredere in Dumnezeu, mai ales ca stim ca sfintii spun ca preotul este "omul lui Dumnezeu" vas ales prin care se revarsa harul peste noi. De fapt aici nu a fost o disputa intre cei care sustin magicul sau ideea ca harul ar fi ceva magic fara participarea omului, si cei care sustin contrariul ci a fost cu totul altceva. Pentru ca nici eu si nici Catalin nu am spus vreodata ca harul este magic si ca participarea omului nu exista. Eu cred ca a fost mai degraba rabufniri mai vechi ale lui Cezar , tinute mocnit in inima. Nu cred ca ma poate acuza cineva ca am scris vreodata ceva strain de invatatura ortodoxa. Cei mai vechi pe forum stiu prea bine asta, stiu iesirile necontrolate pe care Cezar le-a mai avut fata mine pentru ca nu am vrut candva sa il sustin pe acest forum intr-o anumita disputa pe de o parte iar pe de alta parte cu nu am vrut sa il laud asa cum altii o fac. De altfel eu niciodata nu am nevoie de sustinerea nimanui aici, imi ajunge Dumnezeu pe care il iubesc din toata inima si pe care Il simt ca este langa mine. Aceasta este si principala cauza pentru care nu am nevoie de minuni infaptuite de Dumnezeu ca sa ma intareasca in credinta. Dumnezeu insusi imi da tarie prin mila si dragostea Sa si pentru asta nu pot decat sa Il slavesc. In rest, raspunsurile mele atacurilor lui Cezar, recunosc ca am gresit, sunt om cu pacate, pe care mi le recunosc, nu mi le ascund, dar am nadejde ca Bunul Dumnezeu ma va invata si de acum incolo sa ma curat de ele. Dumnezeu sa va ajute pe toti si sa va rugati si pentru mine.
__________________
"De carma mintii atarna incotro pornim si unde mergem. Adevarul este fiinta vie. Gandurile omului nu sunt ca si gandurile Domnului. Credinciosul in Dumnezeu depaseste limitele omului. Nu sunteti voi cautand pe Iisus? Voi stiti despre Iisus o multime de lucruri dar nu il stiti pe El. Si pana nu Il gasesti pe Dumnezeu, nu te afli nici pe tine, nu-ti gasesti nici sensul tau nici sensul lumii." Cuv. Arsenie Boca |
#217
|
||||
|
||||
Citat:
Iar invitatia mea la dialog a avut dublu scop: una sa dialogam civilizat si a doua pentru ca am simtit ca am nevoie de invatatura si de intelegere corecta. Cu buna credinta iti cerusem dialog aici, pentru ca eu facusem o greseala in exprimare ca sa spun asa, numind esenta dumnezeiasca lumina necreata si de aici confuzia. Dupa cum poate acum intelegi eu chiar iti cerusem o indrumare in acest sens iar tu mi-ai raspuns cu noi jigniri. Si spun sincer ca puteam sa intreb pe altcineva, de exemplu N. Priceputu, pentru ca am vazut ca a avut postari in acest sens dar am vrut sa te intreb pe tine mai mult si ca sa iti arat ca desi ma jignisesi eu tot te respectam. Acum dupa toate cate au fost zise, inima mea asa imi spune, pana aici, fara scuze publice nu te iert. Stiu ca aceasta vine din pacatele mele, dar cine este fara de pacat sa arunce primul cu piatra. Vine un moment in care omul are inima prea plina si atunci singura desertare este iertarea reciproca.
__________________
"De carma mintii atarna incotro pornim si unde mergem. Adevarul este fiinta vie. Gandurile omului nu sunt ca si gandurile Domnului. Credinciosul in Dumnezeu depaseste limitele omului. Nu sunteti voi cautand pe Iisus? Voi stiti despre Iisus o multime de lucruri dar nu il stiti pe El. Si pana nu Il gasesti pe Dumnezeu, nu te afli nici pe tine, nu-ti gasesti nici sensul tau nici sensul lumii." Cuv. Arsenie Boca Last edited by dobrin7m; 03.08.2013 at 11:59:30. |
#218
|
|||
|
|||
Parintele Ioan de la manastirea Sihastria Rarau.
http://2.bp.blogspot.com/-DS3urhbo9g...rafia+0707.jpg Din cate am inteles, aceasta fotografie se afla la manastire, unde poate fi vazuta de catre pelerini.
__________________
Iarta-ma, Iarta-ma, Iarta-ma, Dumnezeul meu ! Pentru felul meu firesc, printre oameni cand pasesc, pentru traiul in zadar, Doamne Iarta-ma Tu iar, pentru nevegherea mea, de-a ramane-n voia Ta, pentru tot ce-a fost murdar, Doamne Iarta-ma Tu iar! |
#219
|
|||
|
|||
Citat:
Citat:
Citat:
Acum, vorbind serios, ca sa raspund si la celelalte intrebari, preotul spune ca fotografiile au fost facute acum cativa ani, nu exista aparat digital si nici fotoshop. Pozele sunt pe hartie fotografica, acum pozele se fac digital. De asemenea, nu sunt modificate recent, pentru ca preotul spune ca le stia de atunci. |
#220
|
|||
|
|||
Cum banuiam inversunarea este de la legatura cu catolicismul, mai putin de la poze. Aceeasi afirmatie ecumenista cu ura interconfesionala, preluata de la frica apusenilor de luptele avute de ei din cauza credintelor lor. Unde in ortodoxie a fost vorba de ura si de batai si lupte? E doar in capul unora care in loc sa inteleaga ortodoxia se iau dupa ce spun pastorii din vest.
|
|