|
|
|
|
|
#251
01.04.2016, 17:32:08
|
|||
|
|||
Delia, eu nu cunosc situatia familiei. Vad ca tu o sti mai bine.
Zici ca are 3 surori? Si ele in ce situatie sunt? Tot asa ca ea? Pe urma as vrea sa te intreb pe tine si pe altii. Ati fost vreodata someri? Cum v-ati simtit? V-a trimis cineva la psihiatru (nici macar la psiholog!!!!!)? Sa va rugati la Dumnezeu sa va fereasca de asa ceva si sa nu aflati cum este asta. Pe oricine il poate nimeri! In final as vrea sa spun ca noi aici facem speculatii pe marginea a ceea ce spune Yasmina. Nu stim insa parerea verisoarei. Nici un cuvant de la ea. Eu asa nu pot sa judec. Nu mi se pare corect. Este prea subiectiv. Tu de fapt pe ce baza o judeci pe verisoara? O cunosti?
__________________
A fi crestin = smerenie + iubire de aproape 
|
|
#252
01.04.2016, 17:40:25
|
|||
|
|||
|
Citat:
|
|
#253
01.04.2016, 18:07:00
|
|||||
|
|||||
|
Citat:
Citat:
Citat:
Citat:
Citat:
|
|
#254
01.04.2016, 20:10:58
|
||||
|
||||
|
Citat:
De multe ori ,iti spun sincer ca m-am intrebat daca nu cumva tu insati ai nevoie de un ajutor de specialitate???!!!! Asa ma gandesc eu deseori cand iti citesc bazaconiile si ideile rupte de context. Niciodata dar niciodata nu ai rabadarea si bunul simt necesar sa iei aminte niste idei de tip descriere si sa comentezi DOAR pe baza lor! Ai niste probleme mocnite si cand se intalnesc cu altele care par ca le imita pe ale tale,iei foc si dai pe afara de indignare. Indignare care-ti vine din faptul ca nu intelegi NICIODATA NIMIC ,indignare la propria stare de confuzie. Inteleg, o fi groaznic si asa ,trebuie sa fie o stare tare mizerabila nu zic,nu as vrea sa fiu in pielea ta sa nu inteleg niciodata nimic! Ar fi cosmar. Poate esti o fire prea impulsiva? Nu prea pari...si nici distrata ,ca sa-ti scape unele detalii. Atunci cum se explica ca nu ramai cu nimic din ce citesti/iei aminte? Nu stiu, mister. In fine,nu faci decat sa complici si sa deturnezi firul discutiei ( ca si alti cativa de aici) dar nu-i bai,ma descurc si asa. Important este ca cei pe care ii stiam ca prieteni ,aici pe forum ,au inteles perfect situatia. Pt a-ti face pe plac am sa-ti dedic un comentariu foarte rezumativ si explicit la toate intrebarile ridicate despre acest caz,un fel de raport daca vrei...pt ca nu-mi face deloc cinste judecata ta dura si nedreapta.
__________________
Cuvine-se cu adevarat sa te fericim pe tine, Nascatoare de Dumnezeu, cea pururea fericita si prea nevinovata si Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce esti mai cinstita decat Heruvimii si mai slavita fara de asemanare decat Serafimii, care fara stricaciune pe Dumnezeu-Cuvantul ai nascut, pe tine, cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu, te marim. Last edited by Yasmina; 01.04.2016 at 20:13:14.
|
|
#255
01.04.2016, 20:19:38
|
|||
|
|||
|
Citat:
|
|
#256
01.04.2016, 20:42:16
|
|||
|
|||
|
Citat:
Nimeni nu poate sa tina minte toate amanuntele presarate pe zeci de pagini. Si la mesajele scrise de mine se raspunde de multe opri aiurea in tramvai, fara a se citit mesajul. Imi pare foarte rau dar asa este. Daca observi se scriu atatea prostii si lucruri rupte de subiect, incat se pierde subiectul pe drum. Unul scrie de rugaciune, altul de psihiatru, altul de alte chestii. Imi pare rau, daca ai scris si eu am pierdut firul. Si mai este ceva: mie imi este foarte mila de oameni si nu pot sa sufar sa mai fie si judecati in lipsa, fara sa se poata apara. Nu stiu cati ani si prin ce ai trecut, dar eu sunt mult mai in varsta ca tine si am trecut prin multe, multe necazuri si experiente negative. In tara cred ca nici nu stie lumea de somaj, asa cum nici eu n-am stiut pana am venit in vest. Este cumplit. Inca o data spun - sa fereasca Dumnezeu de somaj, saracie si singuratate. Si mi se pare totusi ca esti prea dura si poate si exagerezi cu unele lucruri. Nu stiu, nu pot sa cred ca este asa vinovata verisoara ta si mai ales ca nu poate fi ajutata. De ce a ajuns in spital si ce este cu ea....e greu de spus. Situatia ei mi se pare cumplita si cu cat se prelungeste va fi mai rau. Ajutati-o! Un cuvant si lui ...dactil. Ar trebui sa fii in ceruri de fericire si sa nu mai ai nici un minut de stat pe forum. Ai familie, ai serviciu, ai copii si unul nou nascut. Du-te la ei. Sanatate multa.
__________________
A fi crestin = smerenie + iubire de aproape
|
|
#258
01.04.2016, 22:14:14
|
||||
|
||||
|
Citat:
Nu cunosti situatia familiei nu pt ca nu am expus-o ci pt ca nu ai avut bunul simt sa urmaresti ce am scris ci preferi sa sari direct la concluzii,asa neincalzita. Someri ? Da se intampla de cateva ori in viata unui om,iar perioadele pot fi de la cateva luni la maxim 1 an...cu bunavointa 2. Daca in 2 ani nu-ti gasesti de lucru ,vb Parintelui Calistrat pe care-l indragesc eu o tona :"trebuie sa vezi daca serviciul este pe acelasi drum cu tine,cand il cauti...sa nu fie pe partea cealalta si sa nu va intalniti!" Deci sa incepem cu inceputul: a terminat ea liceul si primul lucru pe care l-a facut a fost sa se incrie la somaj pt ca nu-si gaseste de lucru in domeniul ei...nu stiu ce domeniu...a terminat un liceu legat de mecanica,cum era pe la inceputul anilor 90. De facultate nu au fost ganduri pt ca pe atunci nu avea nici o orientare sau o profesie ideala. Parintii au lucrat o viata in comunism in armata, genul de lingaii sistemului ,fara liceu terminat insa platiti mai bine ca un medic sau inginer,profesor etc. Asta a fost si tinta ei,desi vremurile s-au schimbat dupa 90. Astepta momentul propice sa o bage ai ei pe pile,in armata sa stea la un pupitru,sa urmareasca un scanner. Platit regeste. Cand am terminat eu liceul,a fost un dezastru emotional pt ca ma pregatisem pt medicina inca din liceu iar ai mei ,care m-au descurajat mereu pt asemenea alegere, mi-au taiat-o decisiv dupa examenul de bac :"nu avem bani nici macar ca sa iti depui dosarul!" ,"nu te putem sustine,etc " . Adevarul era ca de vreo 3 ani ,cat am facut liceul am dus-o numai cu paine cu margarina si cartofi prajiti(chiar ma rugam sa avem la masa cartofi prajiti si nu supa de tacamuri sau un pilaf foarte apos si gri la culoare,din cauza tacamurilor) . Traiam asa deoarece parintii au lucrat in domenii tehnice ,care dupa 90 s-au vandut ,s-au falimentat si oamenii au ramas fara job. Ai mei nu au mai putut sa se lupte cu schimbarea mentalitatii ,nu au stiut ce sa faca dupa ce au facut atatia ani inginerie si cercetare tehnica. Nici nu au avut spirit intreprinzator cum iti trebuie acum- nu-i judec,este doar o constatare. De fapt nici nu ar trebuit sa fiu surprinsa ca nu pot urma medicina...sau alta scoala in momentul ala, noi nici nu puteam manca ca lumea...de haine nu era problema ca ne faceam noi dar nu puteam sa facem pantofi,ghete...am purtat unele 4 ani,chiar cu gauri in talpa pt ca nu aveam altele si pe afara inca aratau bine :) Mi le-a cumparat mama cand cineva i-a dat cadou $300 pt ca nu aveam TV. Mereu erau discutii intre ai mei,mama incerca sa-l mobilizeze pe tatal meu vitreg sa faca ceva ;altceva decat sa-si planga de mila si sa stea toata ziua pe canapea la TV rupt de problemele reale; el a fost ferm ,imi zicea in fata ca nu are niciun motiv sa intreprinda ceva ca doar nu are copii! Eu ma gandeam,dar eu ce sunt? Om de paie? Cam asta a fost tabloul,chiar destul de clasic as putea spune. Nu mi-a ramas decat sa ma orientez pragmatic acum dupa terminarea liceului,nici eu nu stiam ce...dar nu chiar orice pt ca prostitutia nu m-a atras niciodata. Cand am gasit eu primul job,verisoara avea 22 de ani si era inca acasa. Cand punctul nostru de lucru s-a dezvoltat si ne-au trebuit mai multi angajati bineinteles ca am adus-o pe ea. Am omis sa precizez ca in trecut tatal meu vitreg ma batea crunt si ma teroriza pe motiv ca umblu,ca am relatii si petrec timpul cu familia verisoarei... ca sunt anturaj prost si-mi pierd vremea cu"prostii". Cand au auzit ca am intentii s-o angajez cu mine mi-au spus sa nu fac asta ca voi avea probleme,stiind-o deja cum ii este felul. Eu nu, si nu. Am angajat-o. Sa fii fost bine vreo cateva luni...si pace. Pana la urma s-a certat cu mine,a zis ca serviciul pe care i l-am dat este unul prost,nu este de ea si cand a venit sa demisioneze ,a venit insotita de acelasi taica-su care-o poarta peste tot si m-au denigrat in fata proprietarei de business spunandu-i sa fie atenta pe mana cui lasa banii si actele ca ei ma stiu bine din copilarie si imi placea sa fur... Proprietara m-a compatimit pt asemenea rude si am plecat fiecare in drumul lui... Pana la urma au reusit s-o bage "la armata"insa nu a stat angajata mai mult de 2 ani+ pt ca s-au facut restructurari drastice si pe acolo ,s-au platit niste salarii compensatorii si dusi au fost oamenii in somaj. Dupa episodul asta a stat 3-4 ani acasa pana cand o sora de-a ei a recomandat-o la magazinul unde isi gasise ea job.Nici aici nu a fost multa vreme, ghinion de nesansa afacerea a fost falimentara si au inchis. Eu am plecat din tara la un moment dat ,dar inainte am sunat-o sa-i spun ca plec si cine stie cand ne mai vedem...nu am reusit sa ne mai intalnim motivand ca nu are timp si am observat ca vestea a lovit-o in moalele capului,era mai mult contrariata decat cu pareri de bine. Am lasat-o cu ale ei. Dar am mai avut ocazia inca de 2 ori s-o angajez, chiar fiind plecata -hey,sunt doar plecata nu disparuta de pe fata pamantului! Inca tin legatura cu fostii colegi,sefi,colaboratori,prieteni... A iesit dezastruos de fiecare data. S-a dus la interviu ,au luat-o ,s-a dus o zi si s-a razgandit. Nu este de ea. Ambele joburi erau de vanzatoare, numai ca primul avea un salariu foarte bun fiind implicat un comision f bun la vanzari. Al doilea a fost la un punct lotto ...Asta a fost acum 5 ani. Dupa ce nu s-a mai prezentat la job, s-a razgandit si dupa 2 saptamani l-a luat pe taica-su si pe mama,s-o insoteasca sa-si ia jobul inapoi. Nu s-a mai putut fireste! A fost din nou vina mea ca dupa un accident atat de minuscul,cum este refuzarea unui job si razgandirea la mica distanta de timp -nu am mai vrut si nu am mai luptat sa-si ia jobul inapoi. Iar motiv de cearta si tipete ca nu o inteleg. Sa-mi fie cu iertare,nu . Si se vede ca asa cum stiu eu s-o ajut nu are nevoie ea sau traim in lumi guvernate de legi diferite. Am fost de acord sa-i trimit bani si pt cursuri,atunci cand am deschis acest topic si nu eram atat de tulburata ca acum...insa la inceperea anului scolar a renuntat ,razgandindu-se din nou .Ne-am inteles ca atunci cand se hotareste ce vrea sa urmeze sa-mi dea de stire sa vedem cum facem...de atunci nu s-a mai intamplat nimic decat ticalosii si vorbe desarte. Personal nu am mai vb cu ea de cand i-a agresat pe ai mei ,la ei in casa urland si trantandu-le lucrurile prin casa. Cu mama ei a avut atacuri fizice si chiar nu-mi doresc sa se ajunga pana acolo cu ai mei. Atunci cand a devenit violenta,venise sa le ceara bani pt nu stiu ce...dar a se intelege ca ai mei nu produc bani... ci traiesc de pe urma pensiilor lor simbolice si chiria apartamentului meu. Acum concluziile le trageti voi,nu am incercat s-o angajez de 200 de ori ci doar de 3 ,o fi putin nu stiu...a fost ceea ce mi-a picat la indemana potrivit cu experienta si calificarile ei. Plus ca nu intervin cu forta ci numai daca imi permite si accepta ajutorul. Care sa fie parerea verisoarei? Nu are pile ,are farmece sa aibe ghinion, toata lumea o uraste si o invidiaza(pt ce?), parintii si rudele nu o ajuta destul, e bolnava si nu poate... Nu inteleg de ce pare atat de SF acest caz? De ce as fi eu atat de hidoasa s-o prezint pe aceasta fata nevinovata si nefericita in cele mai sumbre culori? Incerc sa fiu cat mai realista posibil si sa expun ideile asa cum au fost desi cred ca este o decizie f proasta sa traiesc acest cosmar si sa mai am in carca si judecatile voastre injuste. In fine,nu ma dobor eu numai de atat,eu stiu cine sunt si am constiinta cu mine.
__________________
Cuvine-se cu adevarat sa te fericim pe tine, Nascatoare de Dumnezeu, cea pururea fericita si prea nevinovata si Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce esti mai cinstita decat Heruvimii si mai slavita fara de asemanare decat Serafimii, care fara stricaciune pe Dumnezeu-Cuvantul ai nascut, pe tine, cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu, te marim.
|
|
#259
01.04.2016, 22:26:17
|
||||
|
||||
|
Citat:
Nici eu personal nu prea mai stiu ce mai este pe acolo... Asta a fost motivul acestui thread,nu cum gresit spuneti ca s-o denigrez pe ea. S-a ajuns inevitabil la asta,deoarece in ultimii ani a devenit prea interesata de abuzarea alor mei si acum sunt mai impulsiva si indignata pe marginea acestei tranzitii. Dar voi puteti sa treceti de exploziile mele emotionale si sa gasiti solutii la rece. Ca d'aia am si apelat.. Si scuze ca te-am luat iar la 3 pazeste dar ma lasa nervii repede in perioada asta.
__________________
Cuvine-se cu adevarat sa te fericim pe tine, Nascatoare de Dumnezeu, cea pururea fericita si prea nevinovata si Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce esti mai cinstita decat Heruvimii si mai slavita fara de asemanare decat Serafimii, care fara stricaciune pe Dumnezeu-Cuvantul ai nascut, pe tine, cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu, te marim.
|
|
#260
01.04.2016, 22:52:40
|
||||
|
||||
|
Ar fi mai bine sa nu ma descoaseti atat care sunt dedesupturile si de ce n-o ajut pt ca asta ma impinge sa scriu tot mai mult in defavoarea ei si expunand si mai mult din haosul familial.
Daca am inceput un subiect,este clar ca urmaresc un raspuns ,o solutie si nu sa ma laud in desert cu ce am facut in trecut si sa ma inalt pe mine.
__________________
Cuvine-se cu adevarat sa te fericim pe tine, Nascatoare de Dumnezeu, cea pururea fericita si prea nevinovata si Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce esti mai cinstita decat Heruvimii si mai slavita fara de asemanare decat Serafimii, care fara stricaciune pe Dumnezeu-Cuvantul ai nascut, pe tine, cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu, te marim.
|
|
|
Mod linear
