mesaj de la noul ierusalim

Nu imi pot imagina cum mariamargareta poate scrie atat. Doar daca e vreo persoana platita pt. asta, ca atat scris necesita timp. Si din ce o trai, din ce face bani? Sau poate da copy paste de pe undeva si asa ii ia putin timp.

[medusa]

În prealabil postat de Daniela26

Nu imi pot imagina cum mariamargareta poate scrie atat. Doar daca e vreo persoana platita pt. asta, ca atat scris necesita timp. Si din ce o trai, din ce face bani? Sau poate da copy paste de pe undeva si asa ii ia putin timp.

de ce zici asta? sunt unii maniaci ai forumurilor care scriu mult, nu se pot opri.

[mariamargareta]

În prealabil postat de Daniela26

Nu imi pot imagina cum mariamargareta poate scrie atat. Doar daca e vreo persoana platita pt. asta, ca atat scris necesita timp. Si din ce o trai, din ce face bani? Sau poate da copy paste de pe undeva si asa ii ia putin timp.

Nu sunt plătită de nimeni şi trăiesc din banii părinţilor, deoarece nu reuşesc să-mi găsesc serviciu. Din acelaşi motiv însă, am foarte mult timp disponibil. Suficient ca să fac în mod sistematic copy-paste de pe blogul noul-ierusalim.info, cu consimţământul deplin al autoarei.
Nu se pune problema unei "manii a blogurilor", ci a unei necesităţi. Dacă ai avea o rudă apropiată, amăgită de vreo sectă, ai gândi probabil complet diferit, şi nici un efort nu ţi s-ar părea inutil sau exagerat ca să-o smulgi din rătăcirea în care se află.

[mariamargareta]

282. Noul Ierusalim de la Pucioasa – o clonă a Ortodoxiei

Pericolul imens al sectei “Noul Ierusalim de la Pucioasa” este acela că ea disimulează cel mai bine Ortodoxia, o clonează chiar. Aidoma unui pui de cuc care, crescut într-un cuib adoptiv, creşte şi se înfoaie şi încearcă să arunce din cuib puii cu care a convieţuit o vreme, tot aşa şi secta “Noul Ierusalim” de la Pucioasa încearcă să înşele creştinătatea cu proorocii false şi cu structuri ecleziastice necanonice, pretinzând că ea este însăşi Ortodoxia. Pe când toate, dar absolut toate celelalte secte se căznesc să-şi construiască în istorie o identitate proprie, distinctă, pe care o promovează şi o apără apoi cu mândrie, delimitându-se argumentat (zic ele) de Ortodoxie, secta Noului Ierusalim clonează Ortodoxia tradiţională şi apoi încearcă cu disperare “s-o arunce peste bordul corăbiei”, pretinzând că aceasta a devenit nelegitimă, odată cu trecerea timpului.

Pucioşismul militant este aşadar materializarea văzută a avertismentului biblic:

“Nu este de mirare, deoarece însuşi satana se preface în înger al luminii.” (2 Cor.11,14)

Cum au lucrat pucioşii, în demersul lor schismatic, până la a ajunge să-şi declare deschis adversitatea faţă de Biserica Ortodoxă?

La început, pucioşii au fost şi ei ortodocşi. Mergeau la bisericile în care fuseseră botezaţi, respectau tradiţia bisericească şi feţele bisericeşti, dar se lăsau încântaţi şi de aşa-zisele “proorocii” de la Pucioasa, care le pretindeau să fie mai râvnitori şi mai sfinţi decât semenii lor. Când “proorociţa” lor, pe nume Verginica, a murit, pucioşii au fost mai bine de un an debusolaţi şi păreau gata-gata să se destrame. Îndată au apărut, la mare competiţie, două “proorociţe” noi, Maria şi Mihaela, care au început să “proorocească” într-o concurenţă acerbă. Mai şcolită şi mai dotată la cerebel, Mihaela a reuşit să o reducă la tăcere pe Maria şi a preluat frâiele afacerii “prooroceşti”. “Poporul cel vechi” al Verginicăi n-a suportat vizibilele sale eforturi de a se căţăra în vârful catargului la putere, şi a reacţionat fie prin întoarcerea spatelui, fie printr-o combatere zgomotoasă şi agresivă a noii “proorociţe”. În special femeile nu puteau s-o sufere pe Mihaela, care povesteşte şi astăzi cum i se făceau ei vrăji şi “moşmoande” pe vremea Verginicăi şi a Mariei, de către femeile din “popor”, care aveau mereu impresia că “moldoveanca le fură bărbaţii”, căci Mihaela era venită de departe, din Moldova, şi se spune că pe vremea aceea era tânără şi frumoasă şi de aceea toţi creştinii erau topiţi după ea. De altfel, Mihaela este obsedată şi astăzi de impresia că alţii se ocupă permanent cu aşa ceva, pe motivul că “le vor lor răul” (Mihaelei şi lui Nicuşor). De aceea ea evită cu îndârjire să fie fotografiată sau filmată de cineva, ca nu cumva să i se facă “fermece” cu fotografia, iar vrăjmaşii să-i ia ei puterile. În schimb, are grijă să profereze în mod repetat ameninţări şi blesteme chiar prin “Cuvântul” pe care-l fabrică, la adresa celor care se ocupă activ cu demascarea dedesubturilor pucioşeşti.

Una dintre femei (Victoria Jaravete) pretindea – fie din invidie, fie că spunea chiar adevărul – că Mihaela fusese adventistă în tinereţe, ceea ce ar explica mai uşor unele tendinţe de “reformă” care apar la ea încă din acele timpuri.

Nereuşind să atragă în sfera ei de influenţă aproape nici unul dintre vechii credincioşi (cu excepţia câtorva bărbaţi, printre care şi “păstorii” nea’Mişu şi nea’Cristea), Mihaela a purces la alcătuirea unui “popor nou”, format din tineri şi tinere dornici de o viaţă creştinească mai aparte. Cu acest “popor” ea a reuşit să întemeieze un simulacru de “mânăstire mixtă”, populată cu tineri şi tinere fără vreo educaţie religioasă şi fără vreo tundere în monahism, “popor” cu care a ridicat din temelii o clădire curioasă, cu acoperişul în formă de floare de lotus, pe care a numit-o “Templu de Nou Ierusalim”. A reuşit să sfinţească chiar acest “Templu”, denumindu-l “Biserica Noul Ierusalim”, cu concursul unui episcop care nu întrezărea atunci scopurile ascunse ale Mihaelei. (Ulterior însă, această biserică a fost desacrată prin înseşi practicile şi învăţăturile eretice pe care ea le-a găzduit în anii care au urmat.) După ce episcopul care fusese amăgit a fost trezit la realitate de Sinodul BOR din ianuarie 1993 şi s-a dezis public de legăturile sale anterioare cu pucioşii, Mihaela a dat cărţile pe faţă: nerecunoaşterea din partea BOR a “lucrării de la Pucioasa” era echivalată de ea ca un afront adus lui “Dumnezeu” care vorbea prin proorociţele Lui la Pucioasa, iar BOR era considerată o “Biserică apostată”. Din acest moment a apărut cotitura şi schisma. Deşi chiar Verginica, în tot cursul vieţii ei, îi soma pe adepţii săi să nu iasă din Biserică şi să-i respecte pe preoţi, Mihaela începe o campanie furibundă de denigrare a preoţimii şi a Bisericii Ortodoxe Române. Despre preoţi, ea spune că “toţi au pe frunte pecetea lui Antihrist”, iar despre BOR că este o biserică apostată, căzută din adevăr prin simplul fapt că a renunţat la calendarul cel vechi şi l-a adoptat pe cel nou. De altfel, în viziunea ei nimic nu mai era bun în Biserică. În consecinţă, adepţii pucioşi au părăsit în masă bisericile strămoşeşti şi s-au băgat sub oblăduirea unor aşa-zişi “preoţi” pucioşi, aleşi pe sprânceană de Mihaela, dar fără nicio legitimitate, îndată ce nu aveau hirotonie validă.

Mihaela şi-a asociat apoi la “domnie” pe Nicuşor Nedelcu şi împreună încep să-i intoxice pe creştini cu “mesaje venite din cer” – texte abil compuse de Mihaela ca să întreţină o psihoză apocaliptică şi o stare de vinovăţie perpetuă în adepţii pucioşi. Tot împreună, ei culeg aceste mesaje într-o colecţie pe care o denumesc “Evanghelia cea nouă de Nou Ierusalim”. Curând, ereziile încep să curgă în valuri: Taina Căsătoriei este desfiinţată, Taina Preoţiei este desfigurată, taina Botezului devine caducă, îndată ce toţi copiii care se nasc după înfiinţarea “Noului Ierusalim” la Pucioasa sunt consideraţi fii ai desfrânării şi ai diavolului. România este declarată un fel de Mecca a creştinilor, spre care vor curge în valuri toţi locuitorii pământului, ca să se închine liderilor pucioşi. Apocalipsa este declarată a fi o proorocie în plină desfăşurare, care împlineşte “coborârea Noului Ierusalim din cer pe pământ", iar “Domnul” este anunţat că este deja venit la Pucioasa, unde a început Judecata cea Mare. Pucioşii declară că au început să învie morţii, deşi niciunul dintre “cei înviaţi” nu s-a arătat până acum la faţă. Spiritismul este în toi, spiritele morţilor sunt chemate la Pucioasa şi vin de pe lumea cealaltă şi vorbesc, iar vorbirea lor este adăugată la canonul pucioşesc al “Noii Evanghelii” de la “Noul Ierusalim”. Pucioasa este declarată “Noul Ierusalim” Român, iar românii pucioşi sunt numiţi cu numele “Noul Israel”. Limba română este declarată limba oficială pe care o vorbeşte Dumnezeu şi îngerii din cer, proorocindu-se că în curând toţi locuitorii pământului vor fi nevoiţi să înveţe limba română, ca să înţeleagă fără translator ce le vorbeşte lor “Dumnezeul” Pucios din cer:

“Duhul lui Dumnezeu grăieşte peste România. Dumnezeu grăieşte în limba română. Pace ţie, românule, poporul Meu! Pacea Mea şi înţelepciunea Mea cerească să coboare peste tine, fiu de român, fiule creştin.” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, 14-5-1995)
Numele de “rromân” este singurul nume sfânt de pe pământ:

“Duhul înţelegerii tainelor cereşti să fie cu voi şi să vă înveţe cele cereşti peste pământ, fii ai lui Israel, fiilor români, că numele „român“ este nume sfânt, precum „Israel“ este nume sfânt. Amin, amin grăiesc vouă: vouă şi la tot neamul omenesc de pe pământ: numele „român“ este nume sfânt.” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, 28-5-1998)

Judecata cea Mare a început şi morţii sunt judecaţi tot în limba română:

“Cartea judecăţii s-a deschis pe pământ, iar masa ei este grădina Domnului cea din mijlocul României, şi toţi morţii mari şi mici aud pe Domnul grăind în limba română. În toate laturile lumii nevăzute se aude cuvântul lui Dumnezeu, Care grăieşte pe româneşte vestea învierii şi cuvântul mângâierii peste cei ce aşteaptă ieşirea şi facerea din nou a lumii, învierea lumii care aşteaptă aceasta.” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, 21-11-2000)

[medusa]

În prealabil postat de mariamargareta

Nu sunt plătită de nimeni şi trăiesc din banii părinţilor, deoarece nu reuşesc să-mi găsesc serviciu. Din acelaşi motiv însă, am foarte mult timp disponibil. Suficient ca să fac în mod sistematic copy-paste de pe blogul noul-ierusalim.info, cu consimţământul deplin al autoarei.
Nu se pune problema unei "manii a blogurilor", ci a unei necesităţi. Dacă ai avea o rudă apropiată, amăgită de vreo sectă, ai gândi probabil complet diferit, şi nici un efort nu ţi s-ar părea inutil sau exagerat ca să-o smulgi din rătăcirea în care se află.

din pacate putini au rabdarea sa citeasca kilometri de postari...asa ca mai bine concentreaza ce vrei sa spui in cateva fraze.

În prealabil postat de mariamargareta

Nu sunt plătită de nimeni şi trăiesc din banii părinţilor, deoarece nu reuşesc să-mi găsesc serviciu. Din acelaşi motiv însă, am foarte mult timp disponibil. Suficient ca să fac în mod sistematic copy-paste de pe blogul noul-ierusalim.info, cu consimţământul deplin al autoarei.
Nu se pune problema unei "manii a blogurilor", ci a unei necesităţi. Dacă ai avea o rudă apropiată, amăgită de vreo sectă, ai gândi probabil complet diferit, şi nici un efort nu ţi s-ar părea inutil sau exagerat ca să-o smulgi din rătăcirea în care se află.

Dumnezeu zice in Sf. Biblie (scuze, nu stiu citatul, dar stiu in mare ce zice) ca unui eretic sa ii explici o data calea cea dreapta si daca nu intelege sa ii zici a doua oara, iar daca tot nu vreau sa inteleaga nu ii mai spune. Faptul ca te stradui si ei nu inteleg nu inseamna ca esti responsabila pentru indreptarea lor.

În prealabil postat de medusa

din pacate putini au rabdarea sa citeasca kilometri de postari...asa ca mai bine concentreaza ce vrei sa spui in cateva fraze.

Asa e medusa, nu am rabdare sa citesc de pe calculator. Inca deabea imi fac rabdare sa scriu.

[mariamargareta]

În prealabil postat de Daniela26

Dumnezeu zice in Sf. Biblie (scuze, nu stiu citatul, dar stiu in mare ce zice) ca unui eretic sa ii explici o data calea cea dreapta si daca nu intelege sa ii zici a doua oara, iar daca tot nu vreau sa inteleaga nu ii mai spune. Faptul ca te stradui si ei nu inteleg nu inseamna ca esti responsabila pentru indreptarea lor.

De omul eretic, după întâia şi a doua mustrare, depărtează-te (Tit, 3,10)

Faci însă o confuzie. Comentariile acestea sunt menite nu neapărat să-i întoarcă pe cei încăpăţânaţi la adevăr, ci să-i ferească şi pe alţii de ispită. Iar lungimea lor nu este determinată de un capriciu, ca şi când cuiva i-ar plăcea să vorbească mult. Pur şi simplu sunt multe de spus, pentru că pucioşii sunt aceia care suferă într-adevăr de logoree cronică, ei fiind aceia care creează automat dreptul la replică.

[mariamargareta]

În prealabil postat de Daniela26

Asa e medusa, nu am rabdare sa citesc de pe calculator. Inca deabea imi fac rabdare sa scriu.

Prin răbdarea voastră veţi dobândi sufletele voastre.(Luca, 21,19)

[mariamargareta]

În prealabil postat de medusa

din pacate putini au rabdarea sa citeasca kilometri de postari...asa ca mai bine concentreaza ce vrei sa spui in cateva fraze.

Ştiind că încercarea credinţei voastre lucrează răbdarea;
Iar răbdarea să-şi aibă lucrul ei desăvârşit, ca să fiţi desăvârşiţi şi întregi, nelipsiţi fiind de nimic.(Iacov, 1, 3-4)