Iertarea pacatelor ca urmare a milosteniei?

[Doriana]

În prealabil postat de MariS_

Evident, evident, draga Doriana, ai dreptate ca nu doar in scop didactic S-a intrupat Fiul lui Dumnezeu, ci si ca sa ne rascumpere, ca sa poarte osanda in locul nostru.

Sa ramanem atunci meditand la aceasta idee, draga Maris. Sa constientizam fiecare ca, daca milostenia ar fi iertat pacate, nu si-ar mai sacrificat Dumnezeu singurul Fiu. Daca ar fi existat o solutie mai usoara, oricare, si lui Dumnezeu i-ar fi fost mai bine sa nu-si mai trimita Fiul sa moara. Dar fara jertfa lui Hristos, toate faptele noastre bune sunt doar o haina manjita de sange, cum spune Biblia, milostenia noastra e doar filantropie iar spovedania o discutie amicala, fara nici un efect duhovnicesc.

Glykys, e bine ca Numele lui Hristos este macar amintit. Dar putini stiu ce treaba are Hristos cu spovedania. Multi Il vad stand cu bata pregatita sa loveasca pacatosul, pe cand El a zis ca nu a venit sa judece lumea, ci sa o mantuiasca. Parintele este acolo doar ca sa ne aminteasca ca Hristos ne-a iubit atat de mult incat s-a dat pe Sine Insusi in locul nostru, si in numele jertfei Lui sa primeasca marturisirea noastra, dezlegandu-ne de toate pacatele cu care nu putem lupta singuri.

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de costel

Stim ca este importanta taina spovedaniei pentru primirea iertarii pacatelor, dar o idee de genul ca milostenia aduce iertarea pacatelor poate duce la anularea spovedaniei. Astept pareri.

Non sequitur. Când spunem "iertarea vine numai prin Sf Spovadă" înţelegem, mai exact, că numai în acest mod starea de Har Sfinţitor este restaurată pentru cineva care a căzut, săvârşind chiar şi un singur păcat greu. Dar debitele rămân, fiindcă urmarea păcatelor noastre este nu numai spirituală (harică), ci şi temporală. Milostenia curăţă aşa cum purgatoriul curăţă (adică purghează). Dacă cel spovedit vrea să nu îşi plătească debitele după moarte, când ustură cu mult mai rău, e bine să o facă în timpul vieţii, de exemplu prin milostenie. În acest sens spun Părinţii că milostenia curăţă.

Dacă, spre exemplu, dv m-aţi furat şi veniţi la mine spunând-mi că vă pare rău şi că altădată mai degrabă vă veţi tăia singur mâna decât să mai furaţi, eu, ca un bun şi iubitor de oameni, am să vă iert. Bine, bine, vă iert, dar lucrul furat trebuie să îl duceţi înapoi. Numai aşa toate vor fi restaurate. Altfel, datornicii, chiar iertaţi şi în prietenie cu mine, nu au ce căuta în casa mea până ce nu îşi plătesc datoriile. Dar dacă cel de la care aţi furat nu e de găsit ? Atunci va trebui să vă plătiţi datoria faţă de un alt amărât ca el. Altfel spus, trebuie să faceţi milostenie. Dacă nu aţi făcut niciodată un păcat, atunci nu e nimic de curăţit şi atunci am să vă primesc fără fapte de milostenie.

[glykys]

În prealabil postat de Doriana

Glykys, e bine ca Numele lui Hristos este macar amintit. Dar putini stiu ce treaba are Hristos cu spovedania. Multi Il vad stand cu bata pregatita sa loveasca pacatosul, pe cand El a zis ca nu a venit sa judece lumea, ci sa o mantuiasca. Parintele este acolo doar ca sa ne aminteasca ca Hristos ne-a iubit atat de mult incat s-a dat pe Sine Insusi in locul nostru, si in numele jertfei Lui sa primeasca marturisirea noastra, dezlegandu-ne de toate pacatele cu care nu putem lupta singuri.

Doriana, ma mira ca nu stii, ca doar ai fost candva in BO. Cand oamenii vin sa se spovedeasca, mai intai se citeste o molitva, al carei sfarsit l-am citat, in cadrul careia sunt pomeniti toti cei prezenti, in care se arata forte clar ce treaba are Hristos cu spovedania si in care preotul se roaga pentru dezlegarea pacatelor. Nu gasesc toata molitva pe net, poate o pune cineva. Deci daca nu stie cineva de ce sta la coada, afla atunci! Apoi fiecare se spovedeste, in particular, sub patrafir (prin el se impartaseste omului harul lui Hristos, asa cum se impartasea in vechime prin trupul si vesmintele Sale in cei ce Ii cereau ajutorul cu credinta), iar la sfarsitul spovedaniei, preotul pune mana pe crestetul omului si rosteste:

"Domnul si Dumnezeul nostru Iisus Hristos, cu harul si cu indurarile iubirii Sale de oameni, sa te ierte [prin mine], fiule /fiica (N), si sa-ti lase tie toate pacatele, in numele Tatalui si al Fiului, si al Sfantului Duh. Amin".

Iar alaturi de Jertfa, indelung evidentiata aici, de moartea pe Cruce, sa amintim totusi intreg adevarul, pana la capat: Fratilor, Hristos a inviat! Acest Hristos Rastignit si Inviat, Care sade de-a pururi la dreapta Tatalui, este cu noi pana la sfarsitul veacurilor, dindu-ne puterea credintei lucratoare si iertarea pacatelor, ingaduind fie si milostenia noastra, plinind-o...

[stefan florin]

În prealabil postat de costel

Versetul de la Luca 11, 41: "Dati inca milostenie din cele pe care le aveti, si iata, toate va sunt curate".

Cuvintele "toate va sunt curate" au fost intrepretate ca primire de iertare a pacatelor.

Si in cartea Tobit intalnim ceva asemanator: "Da milostenie din cele ce ai si de la nici un sarac sa nu-ti intorci fata ta, si atunci nici de la tine nu se va intoarce fata lui Dumnezeu. Când ai mult, da mai mult; daca ai putin, da mai putin, dar nu pregeta sa faci milostenie. Si iti vei adauga prin aceasta vistierie bogata pentru zile grele. Ca milostenia izbaveste de la moarte si nu te lasa sa te cobori in intuneric" (cap. 4, 7-10).

Stim ca este importanta taina spovedaniei pentru primirea iertarii pacatelor, dar o idee de genul ca milostenia aduce iertarea pacatelor poate duce la anularea spovedaniei. Astept pareri.

si nu numai. Mai exista si in cartile Macabeilor ceva mult mai explicit:
"Şi întorcându-se la rugăciuni, s-au rugat pentru păcatul ce s-a făcut, ca de tot să se şteargă. Iar viteazul Iuda a îndemnat mulţimea să se păzească fără de păcat, văzând cu ochii cele ce s-au făcut pentru păcatul celor care mai înainte au căzut.
Şi strângând bani după numărul bărbaţilor care erau cu el, două mii de drahme de argint a trimis în Ierusalim, să se aducă jertfă pentru păcat. Foarte bun şi cuvios lucru pentru socotinţa învierii morţilor!
Că de n-ar fi avut nădejde că vor învia cei care mai înainte au căzut, deşert şi de râs lucru ar fi a se ruga pentru cei morţi.
Şi a văzut că celor care cu bună cucernicie au adormit, foarte bun dar le este pus.
Drept aceea, sfânt şi cucernic gând a fost, că a adus jertfă de curăţie pentru cei morţi, ca să se slobozească de păcat. (2 Macabei 12: 42-46)
Doamne ajuta!

În prealabil postat de costel

Versetul de la Luca 11, 41: "[i]Dati inca milostenie din cele pe care le aveti, si iata, toate va sunt curate".

Trdaucerea pe care ai citat-o tu, probabil este veche. In Biblia Ortodoxa, dar si cornilescu , traducerea este asa.
"41.Daţi mai întâi milostenie cele ce sunt înlăuntrul vostru şi, iată, toate vă vor fi curate. "

(sau (D.Cornilesc): Daţi mai bine milostenie din lucrurile dinăuntru, şi atunci toate vă vor fi curate))

O interpretare ar putea fi asa:
"Mai bine începeţi cu interiorul, făcând fapte care să demonstreze bunătate; şi atunci vor fi curate şi lucrurile care reprezintă exteriorul."

Acesta cuvinte "dati milostenie din lucrurile dinlauntru " face referire la dragoste, pe care sa o dăm in mod gratuit(necondiţionat), celui lipsit de ea.)aceasta (lipsa) o poate sesiza doar ochiul sufletului, evident, aşa cum lipsa materiala o sesizeaza ochiul fizic).

Avand in vedere si contextul, Iisus pune accentul pe aceasta superioritate a faptei [de dragoste] in sine, care efectiv sfinteste cu totul, inclusiv si trupul [exemplu sfintii, care au ridicat si trupul prin trairea lor, si au raspandit mireasma ]

Cît priveste a doua chestiune

În prealabil postat de costel

ca milostenia aduce iertarea pacatelor poate duce la anularea spovedaniei.

...nu putem pune asa problema, caci una este spovedania , si alta milostenia. Omul poate se poate spovedi , dar fara a face ulterior milostenie, si poate face totusi si milostenie, fara sa fi marturisti total greselile sale.

Însa cert este că, rămânând însă doar cu o spovadă, fie ea perfectă, şi neînaintând in faptă de iubire (şi milostenie) , omul nu se va putea desăvarşi (şi sfinţi , apoi , cu totul). De aceea fapta este totuşi net superioara , căci in fapt ea este cea care sfinţeşte. Spovedania este cea care pregateste terenul . prin pocainta(curatire) , pentru venirea inlauntru (omulu) (si convietuirea cu) Harul Dumnezeiesc .

[Doriana]

În prealabil postat de glykys

Doriana, ma mira ca nu stii, ca doar ai fost candva in BO. ... la sfarsitul spovedaniei, preotul pune mana pe crestetul omului si rosteste:

"Domnul si Dumnezeul nostru Iisus Hristos, cu harul si cu indurarile iubirii Sale de oameni, sa te ierte [prin mine], fiule /fiica (N), si sa-ti lase tie toate pacatele, in numele Tatalui si al Fiului, si al Sfantului Duh. Amin".

Nu am stiut, glykys. Mie mi s-a spus decat ca sunt iertata si sa nu mai fac. Si nu era orice preot, ci parintele Arsenie Papacioc. Nu am inteles de ce sunt iertata si de ce sa nu mai fac. Iar ceilalti preoti...spuneau ei ceva acolo, dar cine-i intelegea? Ma gandesc ca poate preotul ar trebui intai sa scuture omul bine, sa se aigure ca este ascultat, si apoi sa-i spuna Adevarul; nu cantand, ci raspicat in fata, poate-poate o intelege. :)

Dar daca tu spui ca omul este informat despre cat L-au costat pacatele lui pe Dumnezeu si cat bine i-a facut El, eu te cred...

[Ekaterina]

În prealabil postat de costel

Soaree, ca amandoua contribuie la mantuire stiu. Doream sa aflu altceva, poate nu m-am facut eu inteles. De pilda iertam greselile semenilor, asta duce si la iertarea pacatelor noastre din partea lui Dumnezeu. Cred doar ca sunt mai multe chipuri prin care omul poate primi iertare de pacate. Iar aceste chipuri nu anuleaza taina spovedaniei. Dar astept in continuare alte puncte de vedere.

Am intalnit la Parintele Iosif Vatopedinul urmatoarele cuvinte:

"Se slobozeste de pacatele sale acela care sufera nedreptatea, desi ar fi putut sa o lepede de la el; pentru rabdarea sa va afla mangaiere de la Dumnezeu, din pricina credintei sale in El."

Intr-adevar, sunt mai multe chipuri prin care omul primeste iertarea pacatelor, dar acestea nu exclud Taina Spovedaniei, unde prin intermediul duhovnicului primim iertare in mod concret, auzim cum duhovnicul spune te iert si te dezleg, smerindu-ne prin recunoasterea greselilor.