|
#561
|
|||
|
|||
Citat:
Sfântul Oficiu al Inchiziției există și astăzi, sub titulatura de Congregația pentru Doctrina Credinței. Mai multe aici http://en.wikipedia.org/wiki/Congreg...e_of_the_Faith Sfântul Părinte Benedict al XVI-lea a ocupat, înainte de alegerea sa în Scaunul Sfântului Petru, oficiul de Prefect al acestei Congregații. În termeni mai simpli, se poate spune că el a fost șeful Inchiziției înainte de a fi Papă. |
#562
|
||||
|
||||
Citat:
si ce rol are acest tip de inchizitie, astazi? |
#563
|
|||
|
|||
Nu este "un tip de inchiziție", este una dintre Congregațiile Curiei Romane.
Ți-am dat legătura către o pagină cu mai multe detalii. Dacă ești cu adevărat interesat, pune mâna și citește. |
#564
|
|||
|
|||
Funcția de Prefect este specifică Bisericii Catolice (există și în alte compartimente), ori e o titulatură moștenită din Imperiul Roman?
|
#565
|
|||
|
|||
Citat:
The Roman Curia has the nine Prefects of all the Congregations as well as the two of the Papal Household and of the Economic Affairs of the Holy See. The title also attaches to the heads of some Pontifical Council (central departments of the Curia), who are principally titled president, but in addition there is sometimes an additional ex officio position as a prefect. For example the president of the Pontifical Council for Interreligious Dialogue is also the prefect of the Commission for Religious Relations with Muslims. Traditionally these Curial officials are Cardinals, hence often called "Cardinal-Prefect" or "Cardinal-President". There was a custom that those who were not cardinals when they were appointed were titled "Pro-Prefect" or "Pro-President". Then these officials would be appointed prefect or president after their elevation to the Sacred College. However, since 1998, this custom has fallen into disuse. A Prefect Apostolic is a cleric (sometimes a Titular Bishop, but normally a priest) in charge of an apostolic prefecture, a type of Roman Catholic territorial jurisdiction fulfilling the functions of a diocese, usually in a missionary area or in a country that is anti-religious, such as the People's Republic of China, but that is not yet given the status of regular diocese. It is usually destined to become one in time. |
#566
|
|||
|
|||
Mulțumesc.
|
#567
|
||||
|
||||
Citat:
Pentru acest topic, sa retinem ca "Inchizitie" pe latineste s-ar putea oarecum traduce prin "Cercetatura" pe romaneste. Seful Inchizitiei, actualmente prefectul Congregagatiei pentru Doctrina credintei, arhiepiscopul Muller, detine a doua pozitie de precedenta in ierarhia Curiei Romane, dupa Secretarul de Stat (=seful diplomatiei). Adica vine pe locul trei dupa Papa insusi. De notat ca pe locul al patrulea vine prefectul care se ocupa de coordonarea si problemele catolicilor rasariteni. Astazi, ca si ieri, principalul obiect de activitate al Sfantului Oficiu al Inchizitiei devenit Congregatio pro Doctrina Fidei este prezervarea ortodoxiei credintei. Uneori, se poate intampla si episcopilor sa aiba nelamuriri dogmatice, caz in care adreseaza o scrisoare formala Sfantului Oficiu (numita "dubium" sau, la plural, "dubia" daca sunt mai multe intrebari), iar Sfantul Oficiu este obligat sa raspunda in termen de 6 luni episcopilor (2 ani presbiterilor si laicilor). Raspunsurile, in afara de cazul ca sunt secrete, se publica in Acta Apostolicae Sede, care e un fel de Monitor Oficial al Bisericii. Sunt o sursa inepuizabila de cunostinte pentru mine, dar gasesc rar aceasta publicatie. Imi amintesc ca am citit, intr-un numar de prin anii 30, un raspuns al Sfantului Oficiu la dubium-ul unui episcop care intreba daca vinul cu metabisulfit din comert poate fi folosit ca materie potrivita pentru Sfanta Euharistie. De obicei raspunsul contine o minuta ("afirmativ" ca in cazul de mai sus, sau "negativ" in alte cazuri) urmat de o expunere de motive. Hotararile Sfantului Oficiu pot fi rasturnate numai de Papa (sau de un Conciliu Ecumenic). Ele au caracter magisterial, adica, prin ele, Biserica se exprima formal, ca maica si invatatoare. Alte structuri romane, precum Comisiile Teologice, nu au caracter magisterial, ci exprima pareri teologice demne de luat in seama in materie de credinta.
__________________
Doamne, Tu pe toate le știi ! Tu știi că Te iubesc ! www.catehism.com http://regnabit.wordpress.com Last edited by Mihnea Dragomir; 12.01.2013 at 20:54:06. |
#568
|
|||
|
|||
Sunt și eu de părere că ar merita aprofundat subiectul. Personal mă interesează.
|
#569
|
|||
|
|||
Citat:
Asta cu atat mai mult cu cat chiar tu dadeai lectii de ortodoxie cand erai activ pe forum, decideai cine e ortodox si cine nu si ce probleme are fiecare cu ortodoxia si in general. Dar sa abereze fiecare neoprotestant despre ortodoxie pe un forum ortodox este ingaduit, nu-i asa? Citat:
Tot ce am afirmat eu scrie in doctrina penticostala, care nu e de fapt numai a lor, e de la Luther. Porneste de la o conceptie diferita de cea adevarata, ortodoxa, ca prin caderea lui Adam omul a cazut de tot si nu mai e capabil sa faca fapte bune. De aceea doar harul ii face sa faca fapte bune, de aici Sola Gratia. Uite aici invatatura protestanta: http://ro.wikipedia.org/wiki/Cele_cinci_sola Cum scrie si acolo "de asemenea, se afirmă monergismul în mântuire: numai Dumnezeu acționează pentru a-l mântui pe păcătos. Puterea de mântuire nu revine păcătosului în nici o măsură, spre deosebire de sinergism..." Din aceasta cauza "Justificarea (adică, declarația de nevinovăție dată de Dumnezeu) e primită numai prin credință, nu prin fapte bune, deși în teologia protestantă clasică credința este automat însoțită de fapte bune. Această doctrină poate fi rezumată în formula "Credința dă justificarea și fapte bune",care e în contrast cu formula romano-catolică "Credința și faptele bune dau justificarea". "Acest punct e uneori numit cauza sau principiul material al Reformei, fiind principala diferență doctrinară pentru Martin Luther și ceilalți reformatori. Luther o numea "doctrina în funcție de care biserica stă sau se prăbușește". In articol e o paralela intre invatatura catolica si cea protestanta. In ortodoxie e ceva total diferit, in primul rand "Conditiile mantuirii sunt: harul dumnezeiesc, credinta si faptele bune." Harul se impleteste cu vointa omului, cu faptele bune, este o sinergie, diferit fata de invatatura protestanta, unde harul face totul. |
#570
|
|||
|
|||
Citat:
"Stimate domn, neoprotestanții nu se consideră nici sfinți, nici ÎnaltPreaSfințiți, nici PreaFericiți, ori ExasperantDeÎnaltPreaSfințiți." Ai spus de neoprotestanti, nu doar de adventisti. Am aratat ca e cum am spus, ca se considera sfinti? Bineinteles ca si la adventisti e la fel, pentru ca e doctrina protestanta. Eu am scris: "dupa ce te botezi, atata timp cat iti pastrezi credinta (protestanta, bineinteles), esti ca si mantuit, deci sfant." Tu ai spus: "Cătăline, niciodată nu te-am bănuit de rea credință (nu mă refer la confesiune) și refuz chiar și acum să cred așa ceva, trebuie că ești teribil de dezinformat! Și-ți poate confirma orice neoprotestant de aici, chiar ne-adventist dacă ar fi..." E adevarat ce am spus eu si tu te-ai inselat? Scrie chiar si in invatatura adventista ca aveti asigurarea mantuirii dupa ce te botezi si iti mentii credinta? "Duhul Sfant ne da putere sa traim o viata sfanta, sa ramanem in Hristos si sa avem astfel siguranta mantuirii." "ne împărtășim de natura divină și avem asigurarea mântuirii acum și în ziua judecății." |
|
Subiecte asemănătoare | ||||
Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
Inchizitia | doctor_faustus | Biserica Romano-Catolica | 34 | 10.07.2017 18:38:55 |
|