Si cerul s-a umplut de sfinti

[iuliu46]

În prealabil postat de osutafaraunu

Şi cine mă rog stabileşte că sunt ilogice?

Fiecare dintre noi hotaraste pentru el.

[osutafaraunu]

În prealabil postat de catalin2

Nu stiu daca scrie in Sfanta Scriptura ca Apostolii au tinut Pastile, la fel cum nu sunt scrise multe lucruri. In schimb in mod cert nu scrie ca nu au tinut, ce imi dai tu e doar interpretarea ta la acel mesaj. Ca sa iti dau un exemplu asemanator, Iisus este numir mielul, asta nu inseaman ca mieii au disparut sau ca nu mai mancau miei. Cam tot asa si cu acel pasaj, nu are legatura ca nu mai tineau Pastile.
In pasaj scrie de omul nou, nu de simbolurile Legii Vechi. Se vorbea despre desfranare, semetie, de acest aluat e vorba, despre nasterea data de Hristos prin har.

Indiferent de interpretarea mea, ori de ce scrie în capitolul 5, versetul 7 spune clar: "Paştile nostru Hristos". Pentru apostolul Pavel Paştile erau Hristos şi nu ceremoniile pascale din Vechea Lege. Desigur e absurd să credem că primii creştini nu mai mâncau miei, însă nu o făceau însoţit de ceremoniile respective, acestea au apus odată cu moartea Mielului lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii.

În prealabil postat de catalin2

Dai fara sa vrei si raspunsul: Biserica o folosea.

Nu fără să vreau, ci chiar intenţionat am scris: Biserica folosea Sfânta Scriptură, aşa cum era (doar cu VT). Pentru NT existau martorii oculari, nu era nevoie de nicio Tradiţie.

În prealabil postat de catalin2

Nu are nicio legatura, cred ca ai interpretat gresit. Asta daca te referi la Sfanta Scriptura. Aici ii spune Sf. Ioan sa scrie aceasta revelatie si sa o trimita acelor biserici ("carte" inseamna scrisoare).

Încă o dată fals! Deşi în limba română arhaismul "carte" însemna scrisoare, apostolul Ioan foloseşte în Apoc.1,11 termenul [βιβλίον], şi nu [έπιστολή]. Scopul scrierii acestei biblion nu era limitat la cele 7 biserici din Asia Mică (care oricum erau simbolice în Apocalipsa), ci era mai ales pentru noi, cei ce trăim la sfârşitul timpului.

În prealabil postat de catalin2

Asta cu duminica nu mai are rost sa o discutam, e o marota doar adventista.

"Marota" aceasta respectă adevărul biblic şi istoric.

În prealabil postat de catalin2

S-a mai dat ca sunt citate ca se tinea duminica, in prima zi a saptamanii, inainte de sinodul II sau de Sf. Constantin.

Indiferent că acele documente sunt originale, ori falsificate (interpolate trei secole mai târziu); păzirea duminicii cu caracter de lege apare doar sub Constantin cel Mare (321). Înainte şi chiar şi după această dată se ţinea şi sâmbăta, nu doar duminica.

[osutafaraunu]

În prealabil postat de iuliu46

Fiecare dintre noi hotaraste pentru el.

Istoria şi documentele ei arheologice nu pot fi interpretate haotic de fiecare dintre noi. Decretul duminical (321) al lui Constantin cel Mare nu cred că este contestat de cineva.

[iuliu46]

În prealabil postat de osutafaraunu

Istoria şi documentele ei arheologice nu pot fi interpretate haotic de fiecare dintre noi. Decretul duminical (321) al lui Constantin cel Mare nu cred că este contestat de cineva.

Dar vorbim despre 2 lucruri diferite,Tu spui ca da exista dovezi ca se sarbatorea si inainte duminica si apoi ca decretul lui Constantin a schimbat ziua.La fel si dincolo faci un artificiu logic care nu este permis.Pai nu are rost sa mai discutam.

[osutafaraunu]

În prealabil postat de iuliu46

Dar vorbim despre 2 lucruri diferite,Tu spui ca da exista dovezi ca se sarbatorea si inainte duminica si apoi ca decretul lui Constantin a schimbat ziua.La fel si dincolo faci un artificiu logic care nu este permis.Pai nu are rost sa mai discutam.

Chiar dacă vorbim de lucruri diferite, are o logică, iar această logică nu este personalizată ori subiectivă. Există dovezi atât în Biblie, cât şi în istorie că Hristos şi apostolii au ţinut sâmbăta; iar că Constantin a dat primul decret duminical e unanim acceptat de istorici şi chiar de creştini. Normal că nu mai are rost să discutăm, sunt date certe. Dar te rog nu spune că e lipsit de logică!

[iuliu46]

Da, e la fel de logic cu a sustine ca BC a furat Biblia de la Luther si i-a mai adaugat niste carti.

[osutafaraunu]

În prealabil postat de iuliu46

Da, e la fel de logic cu a sustine ca BC a furat Biblia de la Luther si i-a mai adaugat niste carti.

Dacă bazaconia aia are vreo logică, atunci şi eu sunt popă. Şi încă, catolic!
Nimic în comun cu nişte date istorice certe, recunoscute de toţi.

[catalin2]

În prealabil postat de Profetul de carton

Nu, nu scrie nimic despre Paste in legea noua, a libertatii in Cristos. Dar haideti sa o luam logic, daca Il avem pe Cristos prin Duhul Sfant care este Mangaietor, Calauzitor, ce ne mai trebuie un simbol vechi si depasit? adica acel miel? la ce bun sa mai mancam un miel, la o data fixata (de Paste), cand stim ca acel miel a prefigurat pe Domnul insa Domnul a venit demult si este cu noi?
"osutafaraunu" a citat un verset din Biblie, 1 Corinteni 5:7, unde se arata fara dubii, extrem de clar ca Pastele din vechime a simbolizat pe Cristos si ca reprezinta un aluat vechi, care trebuie maturat (inlaturat), deoarece s-a implinit, adica jertfa a avut loc, "mielul" (adica Cristos), a fost sacrificat. Sa jertfesti un miel avea sens pana la implinirea acestei simbolistici, adica pana la sacrificiul Mielului, dupa aceea ce sens mai are???

Noi nu serbam sarbatoarea iudaica, ci noua sarbatoare, invierea Domnului. La fel cum nu mai tinem ziua de odihna a evreilor, care era ziua in care nu au mai strans mana in desert, ci ziua cea noua, in care a inviat Iisus. De asemenea, tinem mai multe sarbatori, printre care si Nasterea Domnului, Craciunul. Asadar tot o sarbatoare este.

[stefan florin]

În prealabil postat de osutafaraunu

Chiar dacă vorbim de lucruri diferite, are o logică, iar această logică nu este personalizată ori subiectivă. Există dovezi atât în Biblie, cât şi în istorie că Hristos şi apostolii au ţinut sâmbăta; iar că Constantin a dat primul decret duminical e unanim acceptat de istorici şi chiar de creştini. Normal că nu mai are rost să discutăm, sunt date certe. Dar te rog nu spune că e lipsit de logică!

da...Iisus tinea sambata...uite aici:
"Deci pentru aceasta căutau mai mult iudeii să-L omoare, nu numai pentru că DEZLEGA sâmbăta, ci şi pentru că zicea că Dumnezeu este Tatăl Său, făcându-Se pe Sine deopotrivă cu Dumnezeu"-Ioan 5:18

[catalin2]

În prealabil postat de osutafaraunu

Indiferent de interpretarea mea, ori de ce scrie în capitolul 5, versetul 7 spune clar: "Paştile nostru Hristos". Pentru apostolul Pavel Paştile erau Hristos şi nu ceremoniile pascale din Vechea Lege. Desigur e absurd să credem că primii creştini nu mai mâncau miei, însă nu o făceau însoţit de ceremoniile respective, acestea au apus odată cu moartea Mielului lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii.

Tot nu ai inteles, acum imi dau seama ca poate nu stii ca "Pastile" era un cuvant folosit pentru mielul care se taia de sarbatoare. Si aici e vorba de Mielul Iisus. Pasajul incepe cu niste pacate si apoi se face o alegorie, se face referire la pregatirile ce aveau loc in ziua dinaintea sarbatorii, numita ziua intai a azimilor. In acea zi se cauta tot aluatul dospit si Apostolul face o alegorie, la fel sa se curateasca si ei de aluatul vechi, si sa fie aluat nou, fara dospitura. Pentru ca acum Pastile (adica Mielul) Iisus s-a jertfit pentru noi si putem deveni nascuti din nou, curatati de pacate, alegoric de dospitura. Ce legatura are pasajul acesta cu sarbatorirea Invierii Domnului doar tu stii, sau mai exact conducatorii adventisti (ca presupun ca nu e interpretara ta, ci ai preluat-o din inavatatura cultului).
Ba chiar confirma ce fac crestinii, tin sarbatoarea legata de Mielul (Pastile) Iisus, de jertfa si invierea Lui.

Încă o dată fals! Deşi în limba română arhaismul "carte" însemna scrisoare, apostolul Ioan foloseşte în Apoc.1,11 termenul [βιβλίον], şi nu [έπιστολή]. Scopul scrierii acestei biblion nu era limitat la cele 7 biserici din Asia Mică (care oricum erau simbolice în Apocalipsa), ci era mai ales pentru noi, cei ce trăim la sfârşitul timpului.

Da, dar ce legatura are cu ce vorbeam? I se spune sa scrie ce vede in vedenia aceea, si astfel a rezultat capitolul Apocalipsa. Noi vorbeam de scrierea Noului Testament si mai ales a predaniei, nu despre scrierea unei profetii.

Indiferent că acele documente sunt originale, ori falsificate (interpolate trei secole mai târziu); păzirea duminicii cu caracter de lege apare doar sub Constantin cel Mare (321). Înainte şi chiar şi după această dată se ţinea şi sâmbăta, nu doar duminica.

Imi amintesc ca am mai discutat depsre asta, daca scriem de zece ori acelasi subiect, tot nu se schimba istoria. Doar un mic grup tinea sambata, adica acei iudainizati, toti tineau duminica, stii si tu ca exista scrieri inainte de anul 321. E ca si cum ai zice ca daca in acel secol s-a definitivat canonul Sfintei Scripturi rezulta ca atunci a fost scris. In prima zi a saptamanii se adunau, daca iti amintesti...