Pelerinaj la Trier, Germania, la camasa lui Iisus

[MihaiG]

În prealabil postat de JoyDivision

bine, dar asta nu e un act de inchinare/adorare; in Vechiul testament, forma obisnuita de salut era aplecarea pana la pamant inaintea celui salutat dar prin acest act nu se intelegea inchinare, evident.

Corect. Şi, atunci, de ce ne acuzaţi că ne închinăm/adorăm icoanele, pentru că ne aplecăm în faţa lor şi le sărutăm ?!

[osutafaraunu]

În prealabil postat de MihaiG

Eu v-am pus două întrebări punctuale. Un răspuns punctual ar fi de apreciat. Deci: sărutaţi mâna unei doamne, aplecându-vă ? Da, sau nu ?

Un răspuns "punctual" prin da/nu nu pot să dau, asta pentru că în primul rând nu sunt de modă veche să sărut mâna doamnelor. Dar n-am nimic de zis împotriva celor care o fac. Mulţumit de răspuns?

[osutafaraunu]

În prealabil postat de MihaiG

Corect. Şi, atunci, de ce ne acuzaţi că ne închinăm/adorăm icoanele, pentru că ne aplecăm în faţa lor şi le sărutăm ?!

Pentru că trăim într-un secol total diferit (chiar eră diferită) şi într-o cultură fundamental diferită.

[MihaiG]

În prealabil postat de osutafaraunu

Pentru că trăim într-un secol total diferit (chiar eră diferită) şi într-o cultură fundamental diferită.

Dar în mediul bisericesc, atât catolic cât şi ortodox, se menţin varii aspecte tradiţionale în privinţa cultului. Vi se pare, cumva, nebiblic ca popa să se îmbrace în straie specifice secolului IV, sau să cânte cântări specifice secolului XIV, sau să construiască o biserică în stil gotic ?

Dacă nu, de ce nu ne îngăduiţi să utilizăm şi forme de exteriorizare a respectului şi cinstirii specifice (din păcate) vremurilor trecute ?!

Ce aţi vrea, să ne prezentăm, îmbrăcaţi la cravată, şi să exclamăm: "Domnule Ioan Hrisostom, pe această cale vă încredinţez de respectul şi admiraţia mea" ?

[MihaiG]

În prealabil postat de osutafaraunu

Un răspuns "punctual" prin da/nu nu pot să dau, asta pentru că în primul rând nu sunt de modă veche să sărut mâna doamnelor. Dar n-am nimic de zis împotriva celor care o fac. Mulţumit de răspuns?

Mulţumit, dar, sincer, nu pot să pricep de ce nu aveţi ceva împotriva unuia care pupă mâna lui tanti Miţa, dar aveţi ceva împotriva celui care pupă chipul lui Hristos.

[JoyDivision]

În prealabil postat de MihaiG

Mulţumit, dar, sincer, nu pot să pricep de ce nu aveţi ceva împotriva unuia care pupă mâna lui tanti Miţa, dar aveţi ceva împotriva celui care pupă chipul lui Hristos.

pai tocmai in asta consta esenta problemei, ca acel "chip" nu este si nu poate fi o reprezentare a imaginii fizice a Domnului, ci este conforma cu imaginatia si talentul artistic al unui pictor, de aceea, sa zicem, sf. Pavel apare intr-un fel intr-o icoana, in alt fel in alta icoana, cum a vrut pictorul respectiv.

in alta ordine de idei, de ce nu ne-am inchina lui Christos sub forma in care este acum, aceea de Duh? 1 Petru 3:18.

[osutafaraunu]

În prealabil postat de MihaiG

Dar în mediul bisericesc, atât catolic cât şi ortodox, se menţin varii aspecte tradiţionale în privinţa cultului. Vi se pare, cumva, nebiblic ca popa să se îmbrace în straie specifice secolului IV, sau să cânte cântări specifice secolului XIV, sau să construiască o biserică în stil gotic ?

Personal, nu găsesc nimic nebiblic în aceste aspecte, căci nu vin în conflict cu poruncile lui Dumnezeu.

În prealabil postat de MihaiG

Dacă nu, de ce nu ne îngăduiţi să utilizăm şi forme de exteriorizare a respectului şi cinstirii specifice (din păcate) vremurilor trecute ?!

Am spus că nu îngădui? Fiecare e liber să-şi profeseze credinţa în propriul rit. Am făcut o observaţie legată de o anume incompatibilitate cu porunca a II-a din Decalog... şi (hai s-o spunem şi pe asta)una legată de inconsecvenţă.

[osutafaraunu]

În prealabil postat de MihaiG

Mulţumit, dar, sincer, nu pot să pricep de ce nu aveţi ceva împotriva unuia care pupă mâna lui tanti Miţa, dar aveţi ceva împotriva celui care pupă chipul lui Hristos.

Dacă aţi fi soţul lui tanti Miţa, nu cred că v-ar conveni ca toţi bărbaţii să pupe fotografia soţiei dumneavoastră. Puneţi-vă în situaţia lui Dumnezeu (care omeneşte vorbind Se consideră un Dumnezeu "gelos") când Îşi vede supuşii pupând şi tămâind pozele unor oameni...

[delia31]

În prealabil postat de JoyDivision

in alta ordine de idei, de ce nu ne-am inchina lui Christos sub forma in care este acum, aceea de Duh? 1 Petru 3:18.

______



Pentru ca n-ar fi in duh si in adevar.
Ca sa fie si in adevar, nu trebuie uitat ca dupa ce si-a terminat misiunea pe pamant, Hristos nu S-a des-Trupat, nu a renuntat la Trupul pe care si L-a luat prin intrupare, ci S-a inaltat cu tot cu Trupul material indumnezeit la cer, deci nu a revenit la starea de spirit pur pe care o avusese inainte de intrupare.
De fapt, de aceea si-a adaugat Dumnezeu si firea umana (cu Trup cu tot), pentru a o duce la locul unde fusese initial destinata lui Adam si urmasilor lui, adica in sanul Sfintei Treimi.

De fapt, pentru asta l-a facut Dumnezeu pe om de la inceput. Ca omul sa se uneasca strans si definitiv cu Dumnezeu.
Insa e foarte dificil sa fii om in directia asemanarii cu Dumnezeu. Adam n-a reusit. Si nimeni dupa el.
Numai Dumnezeu a reusit sa fie om deplin asa cum fusese planul initial.
Pe toata perioada cat a stat pe pamant, a dus firea umana de la chip la maximum de asemanare. A indumnezeit firea noastra si ne asteapta pe fiecare ipostas in parte, sa ne impropriem noua fire umana, asa cum a reparat-o El.

Hristos e Dumnezeul care S-a facut om, si in acelasi timp, Omul care este Dumnezeu.
El nu a mai iesit niciodata din conditia firii umane (?? e absurd asa ceva pentru ca si-ar fi anulat toata lucrarea) si asa va ramane in veacul veacului: o Persoana cu doua firi, una divina si alta umana. Iar cea umana are un Trup pnevmatizat vizibil. Hristos e chipul vazut al Dumnezeului Celui Nevazut.

[delia31]

În prealabil postat de JoyDivision

pai tocmai in asta consta esenta problemei, ca acel "chip" nu este si nu poate fi o reprezentare a imaginii fizice a Domnului, ci este conforma cu imaginatia si talentul artistic al unui pictor

Banuiesc ca n-ai auzit de icoanele akeiropita, adica icoanele nefacute de mana omeneasca, pe care le-a lasat Insusi Hristos tocmai pt. ca si necontemporanii Lui sa stie peste veacuri ce chip vazut a avut Dumnezeu.

El insusi ne-a lasat chipul (icoana) Lui, nepictat de vreo mana omeneasca impregnat pe mandylion (panza pe care si-a imprimat chipul si pe care a trimis-o regelui Edesei pt. a se vindeca), pe mahrama Sf. Veronica si pe giulgiu ca sa stim si noi cei de azi cum arata, nu doar contemporanii Lui.

Aceste akeiropita au ramas model dupa care se picteaza icoanele dupa canoane foarte stricte, care nu trebuie sa interfereze cu fantezia lumeasca a pictorului.
Asa incat, nu orice imagine religioasa e si icoana (chip al lui Hristos) pt. ca nu respecta modelul initial, akeiropita. Si nu orice pictor de tablouri religioase e si iconar, oricat ar fi de talentat.