![]() |
![]() |
|
#661
|
|||
|
|||
![]()
http://www.ortodoxie-catolicism.ro/5...serafim-sarov/
"Un al doilea aspect profund al rugăciunii Sfântului Serafim este faptul că el nu cere nici o arătare cerească din partea lui Dumnezeu. În afară de pocăinta lui, în rugăciune nu se mai găseste nimic din afară â vreun gând sau vreo închipuire. Desigur, aceasta corespunde pocăintei Sfântului, din cuvintele sale vădindu-se că niciodată nu s-a gândit că ar fi atins cumva vreun nivel de vrednicie când, în ciuda păcatelor sale, să poată cere lucruri sfinte. Dacă ar fi gândit despre sine în acest fel, ar fi alunecat usor în înselare. -dacă e să facem o comparatie între cele două vedenii si între ce au trăit Francisc si Sf. Serafim prin acestea, găsim o mare deosebire între mistica celor doi. Mistica Sfântului Serafim apare ca o înăltare cu totul duhovnicească, ceva dăruit nevoitorului, asemenea unui dar al unei vedenii duhovnicesti, ca o luminare de sus a mintii sale, în timp ce trăirea spirituală a lui Francisc este o mistică născută din voia sa si întunecată evident de propria închipuire si propriile simtiri. O altă deosebire între cei doi este relatia diferită pe care si-o exprimă fată de Hristos. Spre deosebire de Sf. Serafim, care trăieste puterea duhovnicească a lui Hristos în inima sa si îl primeste pe Hristos în inimă, Francisc primeste în închipuirea sa simtiri îndeosebi din viata pământească a lui Hristos. Francisc intră în aspectul exterior al patimilor lui Hristos. potrivit Mitropolitului Antonie Hrapovitki, plani (prelest, în limba rusă) [înselarea sau rătăcirea, în limbajul ascetic românesc, n.tr.] apare de obicei atunci când diavolul îl amăgeste pe un om, făcându-l să creadă că a primit vedenii dumnezeiesti (sau alte daruri ale Harului). Apoi cel viclean îi întunecă mereu mintea, încredintându-l de închipuita sa sfintenie, si îi făgăduieste puterea de a lucra minuni. Cel viclean îl poartă pe un astfel de nevoitor în vârf de munte sau pe acoperisul unei biserici, si îi arată un car de foc sau un alt lucru minunat care să-l ducă în ceruri. Cel înselat păseste înainte (primind închipuirea) si se prăvăleste în hău, fiind sortit pierii fără de pocăintă. [22] Ceea ce reiese din această scurtă prezentare a înselării este faptul că omul care trăieste astfel de lucruri cade de regulă într-o formă de mândrie, de obicei slavă desartă, de unde si închipuirea că a ajuns la o asa înăltime încât crede că nu mai trebuie să vegheze asupra primejdiei păcatului sau a hulei împotriva lui Dumnezeu. Cu adevărat, acesta este un păcat drăcesc si, prin definitie, cel mai greu de dat în vileag â de unde si importanta si stăruintei neîncetate a scrierilor duhovnicesti pe ascultarea si smerenia în nevointă până în cea din urmă clipă a vietii pământesti. Am arătat deja mai sus că vedenia lui Francisc cuprinde semne vădite ale înselării duhovnicesti. Nu este nici o îndoială, după cum si biografii lui Francisc dovedesc în mod eufemistic, că acest important întemeietor al Ordinului Franciscanilor era foarte teatral în actele sale de pocăintă, arătând destul de vădit că îi lipseste si cea mai elementară trezvie, necesară unei vieti de nevointă ce caută dobândirea adevăratei smerenii. De fapt, ori de câte ori sunt prezentate în Fioretti momentele de smerenie ale lui Francisc, acestora nu le lipseste niciodată presupunerea că îi vorbeste Dumnezeu, de pildă prin gura fratelui Leon, [26] sau faptul că se crede ales de Dumnezeu âsă vadă în tot locul binele si răulâ, atunci când este cercetat de fratele Masseo pentru smerenia sa. [27] Este adevărat că Francisc îsi înfătisează răutatea si păcătosenia, dar aceste mărturisiri sunt lipsite de păreri de rău sau de vreun alt semn că s-ar socoti nevrednic înaintea lui Dumnezeu. Desi vorbea adesea despre smerenie si le dădea franciscanilor învătături în această privintă, el însusi s-a smerit în foarte putine momente din viata sa, desi aceste momente singulare au fost deosebite; însă, chiar si asa, a existat întotdeauna un element de exagerare si de melodramă. Nimic nu poate fi mai lămuritor în această privintă decât propriile cuvinte către fratii de mănăstire. La un moment dat, le-a spus ucenicilor: âNu văd la mine nici un păcat pentru care să nu fi făcut mărturisire si pocăintă. Căci Domnul, în mila Sa, mi-a dat darul de a vedea deslusit în rugăciune cu ce i-am gresit sau plăcut.â [28] Evident, aceste cuvinte sunt foarte departe de adevărata smerenie. Ele seamănă mai degrabă cu vorbirea omului multumit de sine (fariseul) care, în pildă, stătea în templu, în timp ce vamesul stătea umil într-un colt, rugându-l pe Dumnezeu cu smerenie adevărată: âDumnezeule, milostiv fii mie, păcătosuluiâ. Pricina de căpătâi care a nimicit viata ascetică a lui Francisc poate fi atribuită stării fundamentale a Bisericii romano-catolice, în care a crescut si a fost învătat acesta. Date fiind acele vremuri si starea Bisericii Romane în ansamblu, adevărata smerenie nu se putea ivi în sufletul oamenilor. âVicarul lui Hristos pe pământâ, cu ale sale pretentii de autoritate duhovnicească si temporală, era un reprezentant al mândriei duhovnicesti. Nu se poate închipui o mândrie mai mare decât gândul infailibilitătii (negreselniciei) personale . Această cădere nu putea să nu afecteze spiritualitatea lui Francisc si, în general, spiritualitatea romano-catolicilor. Asemenea Papei, si Francisc suferea de mândrie. Acest lucru se poate vedea din cuvântul său de despărtire către franciscani, atunci când a rostit: âAcum mă cheamă Dumnezeu, si vă iert pe toti, fratilor, atât pe cei de aproape, cât si pe cei de departe, de toate greselile si răutătile, si vă sterg păcatele atât cât îmi stă în putereâ. Aceste cuvinte arată că pe patul de moarte, Francisc însusi se simtea destul de puternic ca să ierte păcatele, asemenea Papei. Se stie că iertarea păcatelor, în afara Tainei Spovedaniei si a Împărtăsaniei, era un atribut exclusiv papal. Asumarea de către Francisc a acestui prerogativ trebuie să se fi făcut pe temeiul credintei în sfintenia proprie. Spre deosebire de el, nevoitorii sfintei Ortodoxii nu si-au îngăduit niciodată să-si atribuie dreptul de a ierta păcate. Toti au murit cu gândul proprii păcătosenii si cu nădejdea că Dumnezeu, în mila Sa, le va ierta păcatele. Este de ajuns să ne amintim cuvintele marelui nevoitor din Thivaida veacului al cincilea, Sfântul Sisoe. Înconjurat de fratii strânsi lângă patul său de moarte, el părea să vorbească cu făpturi nevăzute, după cum spune cronica; fratii l-au întrebat: âPărinte, spune-ne cu cine vorbesti?â Sf. Sisoe a răspuns: âSunt îngerii care au venit să mă ia, dar mă rog de ei să îmi mai lase răgaz de pocăintă.â Atunci când fratii, stiind că Sisoe era desăvârsit în virtuti, au răspuns âTu nu ai nevoie de pocăintă, părinteâ, Sfântul le-a zis: âAdevărat vă spun, nici nu stiu dacă am pus început pocăintei.â |
#662
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Oricum se face mult comerț pe seama părintelui. |
#663
|
|||
|
|||
![]() Citat:
-oricum macar daca citesti articolul postat de mine si cuvintele sfintilor ai putea sa-ti dai seama ca Francisc nu e sfant ci a fost in inselare si deci P Boca a gresit ca l-a pictat pe un eretic in Biserica, si l-a pictat si pe ereticul Ulfila ,despre asta nu zici nimic? Last edited by cristirg; 06.10.2014 at 23:17:52. |
#664
|
|||
|
|||
![]() Citat:
-http://invitatielaortodoxie.files.wo...senie-boca.pdf -chiar scrie in carte ca aceste marturii au fost adunate de studentii de la ASCOR Cluj... |
#665
|
||||
|
||||
![]()
Cristirg, nici eu nu sunt fan al păr. Arsenie Boca, de ex. picturile sale de la Drăgănescu nu-mi plac chiar deloc :)
Însă tu, dacă chiar crezi că ai "un caz" în ceea ce-l priveste, poate mai mare succes ai avea dacă ti-ai expune toate teoriile despre dânsul la Sf. Sinod. Aici pe forum nu e decât foc de paie care nu serveste la nimic. Mai mult îti faci sânge rău, si tu si altii. Last edited by mirela.t; 07.10.2014 at 07:12:06. |
#666
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Părintele NU este de acord cu această metodă a celor doi (CATOLICI). Citat:
Uite un nou citat de unde reiese clar că părintele nu a fot de acord cu învățătura catolicilor: „Apusul care a apus de mult de la dreapta credință se izbește în mintea lui de zidurile înțelepciunii acestei lumi și nemaiputând trece dincolo s-a oprit ca înțelegere a Tainei doar la milostenia socială, la faptele de caritate (șoșoni, galoși, tricouri și hrană pentru trup). Au uitat cu desăvârșire ce zice mântuitorul: „Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și dreptatea Lui și toate celelalte se vor adăuga vouă” (Matei 6,33) Punându-l pe Papă în locul Mântuitorului putem zice „la așa cap, așa căciulă” sau „la așa cap, așa gândire”. Cât despre roadele duhovnicești, aceste se văd dacă ai ochi duhovnicești și vrei să le vezi.” ps: să căut pentru tine un citat în care să apară „catolicii sunt eretici”? se pare că doar asta te liniștește. ![]() |
#667
|
|||
|
|||
![]()
Nu atât noi apărăm adevărul, cât noi trebuie să intrăm în adevăr Èi să lăsăm Adevărul să ne apere pe noi. (Pr. Rafail Noica)
Oare cum se va termina această polemică încăpățânată? Sau peste câte pagini...? Spusele părintelui Rafail Noica mi se par de mare "actualitate"... la fel am putea spune: "Are părintele Arsenie Boca nevoie de apărarea noastră, sau poate invers?" Poate că unora le sunt de folos aceste replici. Așa că îmi cer iertare pentru intervenție! |
#668
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Citat:
Și tu poți deveni membru ASCOR și să inventezi o „mărturie” care să se potrivească scopului tău. Sau poate cel care a făcut mărturia este chiar catolic. Apoi încearcă să observi că la paginile 92, 93 scanate de tine, cel care face afirmația, Gheorghe Silea are 45 de ani...deci la ce vârstă l-a cunoscut pe pr. Arsenie și când l-a auzit făcând asemenea afirmații? Apoi ai o pagină scanată (fără număr de pagină) în care sunt enumerate niște afirmații „- între catolici și ortodocși deosebirile nu sunt esențiale”, fără să fie trecut cel care a făcut afirmația...deci cui aparțin aceste afimații? |
#669
|
|||
|
|||
![]() Citat:
http://invitatielaortodoxie.files.wo...senie-boca.pdf -am facut un print screen iar,si se vede clar ca am deschis pdf-ul in browser, se vede sit-ul invitatielaortodoxie,si se vede ca se deschide si la p 92 [deci nu la pagina 99 ci 92],si mai jos,sa mai incerce cineva,chiar asa am ajuns....: ![]() free upload Last edited by cristirg; 07.10.2014 at 12:50:24. |
#670
|
|||
|
|||
![]() Citat:
-bine ca recunosti ca poate parintele a gresit pictandu-l pe Francisc -pana la urma te-ai consins ca Francisc nu e sfant? |
![]() |
|
![]() |
||||
Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
ma poate ajuta cineva sa cumpar o rasa("vesmant"pt. Protopsalti)? | inclusiveu | Generalitati | 9 | 02.07.2012 15:08:55 |
Ceva frumos..."invata" | ioana30 | Generalitati | 1 | 29.11.2010 17:23:12 |
Cum pot "aduce" pe cineva drag la credinta? | lourdes19 | Generalitati | 2 | 19.10.2010 12:06:29 |
"imoralitatea" lui Dumnezeu din Biblie? Nu exista asa ceva! | flying | Despre Sfanta Scriptura | 203 | 18.05.2010 20:31:10 |
|