ajutati-ma va rog... nu stiu ce sa mai fac cu viata mea...

[nico.dia]

În prealabil postat de maria25

buna seara!

Sunt noua pe forum, cu toate ca va citesc de mult timp. Sper din tot sufletul sa gasesc aici o alinare, un sfat, o solutie... Si sa nu deranjez pe nimeni cu problemele mele.

Nici nu stiu cu sa incep. Incerc sa imi descarc putin sufletul.

Sunt intr-un punct al vietii mele in care ma gandesc serios sa nu mai traiesc. Chiar daca vreau, chiar daca am sperat nespus intr-o noua sansa la viata, la o schimbare. Nu mai pot. Am acumulat foarte multe datorii. Am pierdut tot. Maine poate ma da afara proprietarul pentru ca nu am bani sa imi platesc chiria. Realistic vorbind, nu am nicio sansa sa imi revin financiar. Job nu am gasit, de imprumutat nu am de la cine. Cu toate ca la inceputul iernii anul trecut, am facut o targuiala legala cu un investitor pe care il cunosc, garantata cu ipoteca. Suma 20,000 euro. Bani pe care nu i-am vazut pana acum. Si nu stiu prin ce minune vor mai veni. Am pierdut masina. Am acumulat alte datorii. Sunt la capatul puterilor. Pe mama si pe bunicul meu i-am stors de bani. In plus de asta, pot spune ca am pierdut 5 ani din viata. In ultimul an din liceu m-am indragostit de un baiat, cu care in prezent am un copil de aproape 2 ani. Am renuntat la facultate. Nimeni nu stie asta. Am fost si logoditi. M-a parasit cand am ramas insarcinata si s-a insurat cu altcineva. M-am sacrificat enorm pentru acest copil si i-am oferit tot ce este mai bun. Dar acum, nu pot pune nici macar o paine pe masa. Nu-i pot oferi nici macar un acoperis de-asupra capului sau dreptul de a merge la gradinita. Nu il invinovatesc pe tatal lui, cu toate ca majoritatea alegerilor mele le-am considerat bune si le-am facut pentru el, dar si el a contribuit foarte mult la acest necaz infinit pe care-l duc zi de zi.

Nici nu stiu cum sa ma exprim, cu toata sinceritatea. Mi-este tare greu.

Am un duhovnic. Un om minunat. M-a ajutat enorm. Cred in dumnezeu si cred in minunile lui. Am facut si multe rele si sunt constienta ca doar eu sunt de vina si ca trag din cauza asta. Am fost si la dezlegari, in masura in care am putut merge, am citit acatiste, psalmi, rugaciuni. Imi impartasesc copilul cand pot. Plang zi de zi. Ma rog zi de zi. Fiecare zi este un chin. Chiar daca gasesc un ban la cineva, ma intorc in acelasi loc. Sa-mi fie cu iertare, dar de cand l-am cunoscut pe tatal copilului, rau a fost. Nu stiu ce sa mai fac. Tot ce mi-am dorit a fost un nou inceput, o noua sansa. Asta i-am cerut lui dumnezeu anul trecut. De asta am cerut un ban investitorului garantat cu ipoteca, sa pot sa ma dreg. Sa merg la o scoala, sa o iau de la capat. Sa fiu un om normal. Tot ce pot sa gandesc acum este ca m-a inselat. Ca o ultima speranta, am tinut 2 marti din cele 9 ale novenei sf anton de padova. Dar nu stiu daca mai apuc eu luna martie. Sunt ruinata. Pe tatal copilului inca il mai iubesc, dar intr-o masura mai cumpatata. De cand a cunoscut-o pe respectiva, s-a intors la 180 de grade.

Chiar nu stiu ce sa mai fac. Stiu ca toate se pot cu credinta in dumnezeu, dar am ajuns atat de disperata, incat nu mai pot spera in nimic. N-am nicio sansa sa ies din acest calvar.
Ar fi multe de povestit...

Toate cele bune!

draga mea,
sa nu te aud vorbind asa ,caci lui dumnezeu nu-i place,dumnezeu te iubeste ,pentru ca vede in tine o femeie puternica cu tarie de caracter,ai cazut si te-ai ridicat ,si la fel poate ai sa mai faci,
,,crede si te vei mantui,atunci cand nu te astepti vei gasi solutia salvatoare,caci dumnezeu lucreaza chiar daca acum ,poate, nu iti dai seama,dumnezeu nu da omului mai mult decat poate duce.roaga-te ,rugaciunea inseamna rabdare
capul sus si nu dezarma in fata vicisitudinilor vietii, .arata-ti tie insasi ca poti mai mult si mai mult,si stiu ca poti.
Dumnezeu te ocroteste si te apara.si nu uita ca,,nimic fara dumnezeu,,

[vasilik]

În prealabil postat de maria25

Buna seara!

Sunt noua pe forum, cu toate ca va citesc de mult timp. Sper din tot sufletul sa gasesc aici o alinare, un sfat, o solutie... si sa nu deranjez pe nimeni cu problemele mele.

Nici nu stiu cu sa incep. Incerc sa imi descarc putin sufletul.

Sunt intr-un punct al vietii mele in care ma gandesc serios sa nu mai traiesc. Chiar daca vreau, chiar daca am sperat nespus intr-o noua sansa la viata, la o schimbare. Nu mai pot. Am acumulat foarte multe datorii. Am pierdut tot. Maine poate ma da afara proprietarul pentru ca nu am bani sa imi platesc chiria. Realistic vorbind, nu am nicio sansa sa imi revin financiar. Job nu am gasit, de imprumutat nu am de la cine. Cu toate ca la inceputul iernii anul trecut, am facut o targuiala legala cu un investitor pe care il cunosc, garantata cu ipoteca. Suma 20,000 euro. Bani pe care nu i-am vazut pana acum. Si nu stiu prin ce minune vor mai veni. Am pierdut masina. Am acumulat alte datorii. Sunt la capatul puterilor. Pe mama si pe bunicul meu i-am stors de bani. In plus de asta, pot spune ca am pierdut 5 ani din viata. In ultimul an din liceu m-am indragostit de un baiat, cu care in prezent am un copil de aproape 2 ani. Am renuntat la facultate. Nimeni nu stie asta. Am fost si logoditi. M-a parasit cand am ramas insarcinata si s-a insurat cu altcineva. M-am sacrificat enorm pentru acest copil si i-am oferit tot ce este mai bun. Dar acum, nu pot pune nici macar o paine pe masa. Nu-i pot oferi nici macar un acoperis de-asupra capului sau dreptul de a merge la gradinita. Nu il invinovatesc pe tatal lui, cu toate ca majoritatea alegerilor mele le-am considerat bune si le-am facut pentru el, dar si el a contribuit foarte mult la acest necaz infinit pe care-l duc zi de zi.

Nici nu stiu cum sa ma exprim, cu toata sinceritatea. Mi-este tare greu.

Am un duhovnic. Un om minunat. M-a ajutat enorm. Cred in Dumnezeu si cred in minunile lui. Am facut si multe rele si sunt constienta ca doar eu sunt de vina si ca trag din cauza asta. Am fost si la dezlegari, in masura in care am putut merge, am citit acatiste, psalmi, rugaciuni. Imi impartasesc copilul cand pot. Plang zi de zi. Ma rog zi de zi. Fiecare zi este un chin. Chiar daca gasesc un ban la cineva, ma intorc in acelasi loc. Sa-mi fie cu iertare, dar de cand l-am cunoscut pe tatal copilului, rau a fost. Nu stiu ce sa mai fac. Tot ce mi-am dorit a fost un nou inceput, o noua sansa. Asta i-am cerut lui Dumnezeu anul trecut. De asta am cerut un ban investitorului garantat cu ipoteca, sa pot sa ma dreg. Sa merg la o scoala, sa o iau de la capat. Sa fiu un om normal. Tot ce pot sa gandesc acum este ca m-a inselat. Ca o ultima speranta, am tinut 2 marti din cele 9 ale novenei Sf Anton de Padova. dar nu stiu daca mai apuc eu luna martie. Sunt ruinata. Pe tatal copilului inca il mai iubesc, dar intr-o masura mai cumpatata. De cand a cunoscut-o pe respectiva, s-a intors la 180 de grade.

Chiar nu stiu ce sa mai fac. Stiu ca toate se pot cu credinta in Dumnezeu, dar am ajuns atat de disperata, incat nu mai pot spera in nimic. N-am nicio sansa sa ies din acest calvar.
Ar fi multe de povestit...

Toate cele bune!

Draga mea, in primul rand vreau sa iti spun ca imi pare sincer rau pentru problemele prin care treci impreuna cu copilul tau. In al doilea rand vreau sa iti spun ca nu trebuie sa te mai gandesti nici o clipa si sub nici o forma sa iti iei viata. Dumnezeu nu ti-a dat viata ca sa te omori ci ca sa o traiesti. Nu ascund faptul ca si eu candva, am gandit ca tine insa Dumnezeu nu m-a lasat si m-a intarit. Ca un exemplu, iti pot spune ca eu sunt cunoscuta pe acest forum ca "fata cu 2 restante la facultate si care nu isi poate sustine examenul de licenta". Intr-adevar, inevitabilul s-a produs si anume ca nu mi-am putut sustine examenul de licenta nu l-am putut sustine si nici un loc de munca nu mi-am gasit pana acum. Insa, draga mea din vara si pana acum, am plans de uneori imi venea rau, insa am invatat un lucru si anume...sa ma rog. Asaa cum pot eu cu cuvintele mele, citind acatiste si mergand la biserica. Si sa nu crezi ca nu am prins putere, m-am resemnat cu ideea ca va veni vara voi sustine licenta, imi voi gasi de munca si ma voi inscrie la master. Ti-am povestit mai pe scurt cumpana prin care am trecut deoarece si eu vroiam sa imi i-au viata insa......Dumnezeu m-a oprit. Intr-adevar treci printr-o perioada grea, numai o mama poate sti prin ce chin treci. Eu sunt inca studenta, nu am o familie de aceea nu ma voi "arunca" sa imi dau cu parerea si sa judec si nici nu am acest drept insa iarta-mi indrazneala si da-mi voie sa iti dau un sfat. Am inteles ca te rogi, nu inceta sa te rogi zi de zi la Maica Domnului si Sfantului Nectarie, care neintarziat iti vor ajuta. Am inteles din mesajele postate aici ca cineva iti ofera un loc de munca in Italia. Eu cred ca ar fi nemaipomenit pentru tine sa poti ajunge acolo (nu inainte de a lua cu tine copilul sau de al lasa in maini sigure, cu toate ca cele mai sigure maini sunt mainile mamei), asa treptat iti vei achita datoriile. Si uite, draga mea, daca tot te rogi, citeste in fiecare zi Acatistul Sfantului Nectarie care ii ajuta pe cei aflati in datorii, si nu in ultimul rand Acatistul Maicii Domnului - Sporirea granelor (acest Acatist ii ajuta pe cei care au datorii si nu le pot achita). Si Acatistul Sfantului Mina ti-ar fi de mare ajutor. Imi pare rau ca nu te pot ajuta mai mult. Insa am inteles ca te numesti Maria, gresesc cumva? Diseara merg la Sfantul Maslu, te scriu in pomelnic. Maica Domnului si Sfantul Nectarie sa te ocroteasca!!!!!!!!!!!! Sper sa nu treaca mult timp si sa revii pe forum cu vesti bune!!!!!!!!!!!

În prealabil postat de vasilik

Si uite, draga mea, daca tot te rogi, citeste in fiecare zi Acatistul Sfantului Nectarie care ii ajuta pe cei aflati in datorii, si nu in ultimul rand Acatistul Maicii Domnului - Sporirea granelor (acest Acatist ii ajuta pe cei care au datorii si nu le pot achita). Si Acatistul Sfantului Mina ti-ar fi de mare ajutor.

Iti multumim pentru indrumari, si noua de pe forum ne este de folos!
Doamne ajuta!

[vasilik]

În prealabil postat de Crestin_Simona

Iti multumim pentru indrumari, si noua de pe forum ne este de folos!
Doamne ajuta!

Ma bucur enorm sa aflu ca va sunt de ajutor unele mici sfaturi ale mele. Doamne ajuta!!!!

[maria25]

Buna ziua tuturor,

V-am pus pe pomelnic ieri pentru 40 de zile. E tot ce am putut sa fac pentru voi ca sa imi arat recunostinta fata de voi. Doamne ajuta! Am fost la biserica si l-am impartasit pe cel mic. A mancat cred ca un pumn de anafura. :))

Luasem o mica pauza zilele acestea... M-am simtit sleita de puteri... si le-am intors din nou pe toate partile... In continuare tin post si citesc Acoperamantul Maicii Domnului si Bucuria celor necajiti. Rugaciunile de seara mi se par uneori extrem de obositoare, mai ales cand trebuie sa fac cate o metanie. Vise tulburi au aparut si nu-mi dau pace. Sa imi fie cu iertare, sper sa nu zic vreo aberatie sau sa para, dar ma gandesc la acest post, la spovedanie, chiar si sperand la impartasania de Pasti, ca la un medicament ce imi va face bine... si incep sa cred...

M-am tot gandit daca sa mentionez sau nu acest aspect, dar pana la urma sinceritatea mi se pare in continuare demna de luat in considerare. Cu ajutorul a 5 persoane de pe forum am reusit sa achit o chirie restanta si sa-i cumpar celui mic de mancare. Nu am cerut bani sau alte lucruri aici si nici nu am indraznit sa cer. V-am cerut o alinare, un sfat. Si voi m-ati ajutat asa cum nici macar nu mi-am putut imagina... Sa va dea Dumnezeu inmiit inapoi! Cu toate ca eram extrem de hotarata sa imi iau viata, cred ca doar Dumnezeu mi-a indreptat pasii aici... si ii multumesc din suflet.

Stiu ca am foarte mult de tras, pana ajung la zi, presata de termene si pana reusesc sa ies din aceasta mocirla chinuitoare si incerc din rasputeri sa ma ingrijorez mai putin si sa imi pun nadejdea in El si in Maicuta, dar ce pot sa spun, ca sa nu ma vaiet, este ca nu e deloc usor. Chinul financiar si presiunile le simt zi de zi. Am de acoperit 2 luni ca sa pot iesi la suprafata... incerc sa nu o iau razna si sa tin calea cea buna. Incerc. Inca mi-e teama. Cu toata sinceritatea, este cumplit, numai cand ma gandesc la datorii si la bani, deja imi creste pulsul si ma cuprinde deznadejdea... offf

Voi verifica astazi jobul pentru care a intermediat Yasmina si revin cu detalii. In orice caz, ma gandeam si la varianta de a fi bona si femeie de servici. Astazi le pun cap la cap si va informez.

[maria25]

În prealabil postat de vasilik

Draga mea, in primul rand vreau sa iti spun ca imi pare sincer rau pentru problemele prin care treci impreuna cu copilul tau. In al doilea rand vreau sa iti spun ca nu trebuie sa te mai gandesti nici o clipa si sub nici o forma sa iti iei viata. Dumnezeu nu ti-a dat viata ca sa te omori ci ca sa o traiesti. Nu ascund faptul ca si eu candva, am gandit ca tine insa Dumnezeu nu m-a lasat si m-a intarit. Ca un exemplu, iti pot spune ca eu sunt cunoscuta pe acest forum ca "fata cu 2 restante la facultate si care nu isi poate sustine examenul de licenta". Intr-adevar, inevitabilul s-a produs si anume ca nu mi-am putut sustine examenul de licenta nu l-am putut sustine si nici un loc de munca nu mi-am gasit pana acum. Insa, draga mea din vara si pana acum, am plans de uneori imi venea rau, insa am invatat un lucru si anume...sa ma rog. Asaa cum pot eu cu cuvintele mele, citind acatiste si mergand la biserica. Si sa nu crezi ca nu am prins putere, m-am resemnat cu ideea ca va veni vara voi sustine licenta, imi voi gasi de munca si ma voi inscrie la master. Ti-am povestit mai pe scurt cumpana prin care am trecut deoarece si eu vroiam sa imi i-au viata insa......Dumnezeu m-a oprit. Intr-adevar treci printr-o perioada grea, numai o mama poate sti prin ce chin treci. Eu sunt inca studenta, nu am o familie de aceea nu ma voi "arunca" sa imi dau cu parerea si sa judec si nici nu am acest drept insa iarta-mi indrazneala si da-mi voie sa iti dau un sfat. Am inteles ca te rogi, nu inceta sa te rogi zi de zi la Maica Domnului si Sfantului Nectarie, care neintarziat iti vor ajuta. Am inteles din mesajele postate aici ca cineva iti ofera un loc de munca in Italia. Eu cred ca ar fi nemaipomenit pentru tine sa poti ajunge acolo (nu inainte de a lua cu tine copilul sau de al lasa in maini sigure, cu toate ca cele mai sigure maini sunt mainile mamei), asa treptat iti vei achita datoriile. Si uite, draga mea, daca tot te rogi, citeste in fiecare zi Acatistul Sfantului Nectarie care ii ajuta pe cei aflati in datorii, si nu in ultimul rand Acatistul Maicii Domnului - Sporirea granelor (acest Acatist ii ajuta pe cei care au datorii si nu le pot achita). Si Acatistul Sfantului Mina ti-ar fi de mare ajutor. Imi pare rau ca nu te pot ajuta mai mult. Insa am inteles ca te numesti Maria, gresesc cumva? Diseara merg la Sfantul Maslu, te scriu in pomelnic. Maica Domnului si Sfantul Nectarie sa te ocroteasca!!!!!!!!!!!! Sper sa nu treaca mult timp si sa revii pe forum cu vesti bune!!!!!!!!!!!

Multumesc tare mult pentru randurile scrise. Dumnezeu sa te ajute sa iti sustii licenta la vara si sa iti gasesti un servici bun!
Multumesc si pentru informatia data cu privire la Acatistul Maicii Domnului- Sporirea granelor. Chiar nu stiam de asemenea acatist.

Chiar sper ca Dumnezeu sa ma scoata din mocirla... nadajduiesc din tot sufletul.

[mihaigr]

Buna Maria,
Gandindu-ma la ceea ce am citit despre situatia ta, si pentru ca am cunoscut o persoana cu o problema similara cand a ajuns chiar in situatia de nu-si mai putea creste copilul a apelat la o asociatie/fundatie de ocrotire a familiei si copilului care ofera spatiu temporar de locuit, hainute, mancare, un minim necesar pentru copil si bine inteles iti ofera posibilitatea sa stai cu copilul pentru a te ocupa de el sau chiar sa-ti faci timp de servici, unele fundatii au si asistenti maternali.
Mai jos sunt diverse link-uri pentru mai multe fundatii la care poti apela:
http://www.asociatiaprovita.org/
http://provitabucuresti.ro/
http://www.fundatiasensiblu.ro/
http://www.artemis.com.ro/
http://www.fundatiafoc.ro/
http://www.agapedia.ro/
http://www.fcn.org.ro/

Eventual daca din cele de mai sus nu ai gasit ce cautati mai poti cauta pe Google, dai telefon si te interesezi.

In general aceste fundatii se gasesc in centre mari Bucuresti, Brasov, Constanta, Iasi, Bacau, Timisoara, Cluj-Napoca, dar te primesc si din alte localitati.

Spre sa nu fii nevoita sa apelezi la aceste fundatii, adica sa-ti rezolvi cat de cate problemele, dar sunt o solutie la nevoie, oricum ar fi nu trebuie sa disperi.

Doamne ajuta!

[maria25]

În prealabil postat de mihaigr

Buna Maria,
Gandindu-ma la ceea ce am citit despre situatia ta, si pentru ca am cunoscut o persoana cu o problema similara cand a ajuns chiar in situatia de nu-si mai putea creste copilul a apelat la o asociatie/fundatie de ocrotire a familiei si copilului care ofera spatiu temporar de locuit, hainute, mancare, un minim necesar pentru copil si bine inteles iti ofera posibilitatea sa stai cu copilul pentru a te ocupa de el sau chiar sa-ti faci timp de servici, unele fundatii au si asistenti maternali.
Mai jos sunt diverse link-uri pentru mai multe fundatii la care poti apela:
http://www.asociatiaprovita.org/
http://provitabucuresti.ro/
http://www.fundatiasensiblu.ro/
http://www.artemis.com.ro/
http://www.fundatiafoc.ro/
http://www.agapedia.ro/
http://www.fcn.org.ro/

Eventual daca din cele de mai sus nu ai gasit ce cautati mai poti cauta pe Google, dai telefon si te interesezi.

In general aceste fundatii se gasesc in centre mari Bucuresti, Brasov, Constanta, Iasi, Bacau, Timisoara, Cluj-Napoca, dar te primesc si din alte localitati.

Spre sa nu fii nevoita sa apelezi la aceste fundatii, adica sa-ti rezolvi cat de cate problemele, dar sunt o solutie la nevoie, oricum ar fi nu trebuie sa disperi.

Doamne ajuta!

Multumesc tare mult Mihai pentru indrumare. Si eu sper sau macar ma straduiesc sa sper ca voi reusi cumva sa ies din iadul acesta... Multumesc.

[anamaria simleu]

În prealabil postat de maria25

Buna seara!

Sunt noua pe forum, cu toate ca va citesc de mult timp. Sper din tot sufletul sa gasesc aici o alinare, un sfat, o solutie... si sa nu deranjez pe nimeni cu problemele mele.

Nici nu stiu cu sa incep. Incerc sa imi descarc putin sufletul.

Sunt intr-un punct al vietii mele in care ma gandesc serios sa nu mai traiesc. Chiar daca vreau, chiar daca am sperat nespus intr-o noua sansa la viata, la o schimbare. Nu mai pot. Am acumulat foarte multe datorii. Am pierdut tot. Maine poate ma da afara proprietarul pentru ca nu am bani sa imi platesc chiria. Realistic vorbind, nu am nicio sansa sa imi revin financiar. Job nu am gasit, de imprumutat nu am de la cine. Cu toate ca la inceputul iernii anul trecut, am facut o targuiala legala cu un investitor pe care il cunosc, garantata cu ipoteca. Suma 20,000 euro. Bani pe care nu i-am vazut pana acum. Si nu stiu prin ce minune vor mai veni. Am pierdut masina. Am acumulat alte datorii. Sunt la capatul puterilor. Pe mama si pe bunicul meu i-am stors de bani. In plus de asta, pot spune ca am pierdut 5 ani din viata. In ultimul an din liceu m-am indragostit de un baiat, cu care in prezent am un copil de aproape 2 ani. Am renuntat la facultate. Nimeni nu stie asta. Am fost si logoditi. M-a parasit cand am ramas insarcinata si s-a insurat cu altcineva. M-am sacrificat enorm pentru acest copil si i-am oferit tot ce este mai bun. Dar acum, nu pot pune nici macar o paine pe masa. Nu-i pot oferi nici macar un acoperis de-asupra capului sau dreptul de a merge la gradinita. Nu il invinovatesc pe tatal lui, cu toate ca majoritatea alegerilor mele le-am considerat bune si le-am facut pentru el, dar si el a contribuit foarte mult la acest necaz infinit pe care-l duc zi de zi.

Nici nu stiu cum sa ma exprim, cu toata sinceritatea. Mi-este tare greu.

Am un duhovnic. Un om minunat. M-a ajutat enorm. Cred in Dumnezeu si cred in minunile lui. Am facut si multe rele si sunt constienta ca doar eu sunt de vina si ca trag din cauza asta. Am fost si la dezlegari, in masura in care am putut merge, am citit acatiste, psalmi, rugaciuni. Imi impartasesc copilul cand pot. Plang zi de zi. Ma rog zi de zi. Fiecare zi este un chin. Chiar daca gasesc un ban la cineva, ma intorc in acelasi loc. Sa-mi fie cu iertare, dar de cand l-am cunoscut pe tatal copilului, rau a fost. Nu stiu ce sa mai fac. Tot ce mi-am dorit a fost un nou inceput, o noua sansa. Asta i-am cerut lui Dumnezeu anul trecut. De asta am cerut un ban investitorului garantat cu ipoteca, sa pot sa ma dreg. Sa merg la o scoala, sa o iau de la capat. Sa fiu un om normal. Tot ce pot sa gandesc acum este ca m-a inselat. Ca o ultima speranta, am tinut 2 marti din cele 9 ale novenei Sf Anton de Padova. dar nu stiu daca mai apuc eu luna martie. Sunt ruinata. Pe tatal copilului inca il mai iubesc, dar intr-o masura mai cumpatata. De cand a cunoscut-o pe respectiva, s-a intors la 180 de grade.

Chiar nu stiu ce sa mai fac. Stiu ca toate se pot cu credinta in Dumnezeu, dar am ajuns atat de disperata, incat nu mai pot spera in nimic. N-am nicio sansa sa ies din acest calvar.
Ar fi multe de povestit...

Toate cele bune!

Lupta cu credinta pentru viata ta si a copilului...atunci cand l-ai adus pe lume...D-zeu s-a uitat la tine...si te ocroteste in continuare...fiecare isi duce crucea....toti gresim....eu de plida sunt cea mai rea dintre toti oamenii....cu toate astea ma intorc la D-zeu....crede cu tarie si vei vedea ca totul se rezolva....indiferent de ce ni se intampla...viata este DARUL primit la nastere....nu abandona viata, fiindca doar D-zeu este stapanul absolut al ei...iti urez sa ai putere si credinta si sa ti se rezolve toate problemele...hai curaj!

[maria25]

În prealabil postat de anamaria simleu

Lupta cu credinta pentru viata ta si a copilului...atunci cand l-ai adus pe lume...D-zeu s-a uitat la tine...si te ocroteste in continuare...fiecare isi duce crucea....toti gresim....eu de plida sunt cea mai rea dintre toti oamenii....cu toate astea ma intorc la D-zeu....crede cu tarie si vei vedea ca totul se rezolva....indiferent de ce ni se intampla...viata este DARUL primit la nastere....nu abandona viata, fiindca doar D-zeu este stapanul absolut al ei...iti urez sa ai putere si credinta si sa ti se rezolve toate problemele...hai curaj!

Multumesc pentru incurajare. Vreau din tot sufletul sa reusesc. Doamne ajuta!