Vreau sa o uit...

[Mtcrysty17]

În prealabil postat de Paduraru

Mtycrysty17 şi Riquez:

sunt şi eu într-o situaţie asemănătoare de 1 an de zile. Normal că nu reuşesc să o uit. Încerc, pe cât posibil, să mă refugiez în rugăciune, pelerinaje, lectura cărţilor sfinte. Am încercat să fiu şi cu alte fete, dar am eşuat, am căzut şi în păcate. Nici să o recâştig nu ţine; am reîncercat şi reîncerc (poate asta e Crucea pe care trebuie să o duc). Despre mănăstire nici nu poate fi vorba, pentru că nu se merge acolo dacă ai eşuat în lume, ci numai dacă eşti chemat de un imbold lăuntric foarte puternic...
E greu, dar n-am ce face...

dragul meu, si eu ma gandeam ca asta e crucea mea..... dar eu ii multumesc Lui Dumnezeu in fiecare zi pentru suferinta asta... dupa un an de zile am inteles ca am devenit alt om, mai bun, cu rugaciunea mereu in minte, am cateva luni de cand, orice mi s-ar intampla rau, nu mai deznadajduiesc, lucru care era inevitabil inainte...... fata inca ma iubeste, dar datorita faimei de cuceritor pe care mi-am facut-o printre fete, ea nu mai poate sa aiba incredere in mine.... sa sti ca manastirea chiar nu e o solutie..... si eu ma refugiam in carti, in rugaciune, dar degeaba..... speranta nu moare niciodata..... pentru ca atunci cand moare, rezulta deznadejdea....... Doamne ajuta!!!

[Mtcrysty17]

În prealabil postat de lore86

De multe ori varsta isi spune cuvantul.
Se spune ca casniciile adevarate se intemeiaza in tinerete.
Tocmai asta sunt problemele pe care un duhovnic trebuie sa le aiba in vedere la un tanar de varsta asta: relatiile cu persoanele de sex opus. Care este durata lor, cum se implica fiul duhovnicesc intr-o relatie, ce fel de asteptari are acesta de la relatie, ce planuri de viitor.
Pe sfaturi intelepte si decizii chibzuite se cladesc casnicii solide.
Sunt atatia oamenii care s-au castorit cu prima si marea iubire si au avut o casnicie trainica si indelungata.
Faptul ca o fosta iubita ii ridica atatea probleme sufletesti denota din partea baiatului, nu o slabicune, ci o sensibilitate aparte. O sensiblitate mai rar intalnita la barbati, dar ea nu e un lucru rau. Dimpotriva.
Da, consider ca e o problema destul de grava cat sa o discuti cu duhovnicul.
Nu imi sun duhovnicul sa il intreb ce sa gatesc azi, da il sun sa ii cer sfat daca exista o problema, din indiferent ce domeniu, care ma apasa, imi alunga starea de rugaciune, imi alunga pacea.
Pana si gandurile, sau visele care m-au tulburat le marturisesc duhovnicului, dar mai o problema care este atat de importanta ptr tanar?
Duhovnicul e impartial.El analizand cele spus de tanar poate vedea daca vb de o iubire adevarata sau un moft, daca merita sa te agiti ptr a fi din nou impreuna cu persoana aia sau trebuie sa te reorientezi.
Si cel mai important: daca pana in clipa aia te rugai singur ptr solutionarea problemei, acum se roaga doi: duhovnicul te sustine nu doar in cuvant, ci si in rugaciune.
Asadar, avantajul e dublu.
Cristi, rugaciune multa, sfatuire cu duhovnicul si nu uita:"glasul inimii, adica al constiintei."

inca nu am discutat cu duhovnicul despre asta.... in acest post vreau sa ma duc la un nou duhovnic pe care il simt eu mai intelept... e calugar si a ridicat singur o biserica uriasa adin lemn, splendida.... traieste singur, cred ca o sa merg sa ii duc si niste alimente pentru perioada postului..... si chiar vreau un ajutor in rugaciune, pentru mai multe probleme, eu fiind mai putin imbunatatit, in acest domeniu..... am inceput de o saptamana sa citesc timp de patruzeci de zile acatistul sfintei paraschiva, si deja apar mici minuni, fata vorbeste din nou cu mine, chiar ma cauta, cred ca ii se lumineaza sufletul si incepe sa ma ierte, dar nu vreau sa ma amagesc, diavolul are multe metode....... va multumesc pentru indemnul din ultima fraza..... si va multumesc inca o data pentru ca desi aveti in grija trei ingerasi si un sot care contribuie la bunastarea spirituala a tarii prin sfanta liturghie, nu conteniti sa intrati pe forum si sa ne mai alinati durerile prin vorbe blande si sfaturi vanite dintr-un suflet bland de mama...... Doamne ajuta!!!

[Mtcrysty17]

În prealabil postat de Danialex

Sunt intru totul de acord cu Lore.
Si mie mi se pare ca omul da dovada de sensibilitate, faptul ca nu poate sa o uite inseamna ca in sufletul lui a fost ceva serios pentru ea, nu doar o zburdare a hormonilor. Dar poate ca asta a fost o incercare inainte de intalnirea cu EA, cu femeia pe care ti-a randuit-o Dumnezeu. Incercarile astea le-am avut toti inainte sa ne casatorim si acum, privind in urma, constat ca m-au ajutat si ele la ceva, si anume sa nu cred ca cine-mi place asa din prima, fara sa-l cunosc prea mult, este si cel potrivit. E nevoie de mult discernamat, iar daca poate nu-l avem, Dumnezeu ne indreapta atentia spre cine trebuie in alte moduri.
Cu siguranta trebuie sa discuti cu parintele duhivnic. Nu e o smiorcaiala cum spune Raul, ci este o framantare a ta, prin care sunt sigura ca au trecut si vor trece toti tinerii pana la casatorie, iar parintele te va sfatui cum sa mergi inainte, conform cu virtutile si slabiciunile tale (ca doar te cunoaste). Se va ruga si el pentru tine si incet lucrurile vor veni pe un fagas normal.
Parintele meu m-a sfatuit sa ma rog mereu Maicii Domnului sa ma ajute in problema asta, sa ajung la cel pe care Dumnezeu l-a randuit. Si Maica Domnului m-a ajutat, nu lasa pe nimeni.
Cristi, curaj si multa rugaciune!

multumesc mult pentru ca v-ati rapit din timp sa imi scrieti un mesaj de incurajare.... si eu ma rog mereu Maicii Domnului.... mereu cand ma apropii de cate o fata, imi apare fosta prin diferite mijloace si renunt la cealalta fata....... daca ies la un suc cu o fata...nu mai dorm cateva nopti... iimi apare ea in vis incontinuu si nu pot sa dorm... asta nu se intampla mereu, doar in anumite perioade..... a fost prima fata pe care am iubit-o, de fapt a fost singura.... ea nu a cunoscut baieti inaintea mea..... cred ca este cea potrivita pentru mine... este un ingeras, e sensibila, iubeste animalele, plange pentru ele, o iubeste pe Maica Domnului, adora sa mearga la biserica, e inteligenta si nespus de frumoasa... pana si defectele ei ma atrag..... va multumesc din nou pentru mesaj..... Doamne ajuta!!!

[Raoul]

În prealabil postat de ioan cezar

(...)despre un baiat care isi marturiseste dificultatile sufletesti, care se simte atras, legat sau cum o mai fi, Dumnezeu stie.

De ce se simte? Cat au stat impreuna? Cat a evoluat relatia lor? Sa aflam astea si sa comparam apoi nivelul de "disperare" cu toate astea. Inseamna ca cei care sunt casatoriti si au copii si-i parasesc sotii/sotiile ar trebui sa se sinucida,nu? Inteleg sentimentul,am trecut si eu prin asta,dar am incercat sa-mi pun mintea la contributie (ca de-aia mi-a dat Dumnezeu cap - nu doar sa nu-mi ploua in gat) ,si sa asez lucrurile cap la cap,incat sa pot concluziona singur ca nu merita atata suferinta. E ok sa ai regrete,pareri de rau etc. dar in niciun caz sa ajungem la un fel de "disperare" din cauza asta. O asemenea slabiciune intr-o situatie agravanta ar duce la alte nenorociri,Doamne-fereste... Imi cer scuze pentru limbajul de "golanas",incerc doar sa fiu putin mai direct si mai realist! Sentimentul lui chiar il inteleg perfect,si eu am fost o asemenea victima! (daca chiar vreti sa stiti).

În prealabil postat de Erethorn

Sa te rusinezi de grosolania ta, sa te caiesti omule, sa iti deschizi mintea si inima spre alte lucruri decat, vai, ai reusit pana acum. Poate vei deveni, astfel, barbat, intr-o buna zi, cu ajutorul lui Dumnezeu.

Ce te face sa crezi ca sunt mandru de mine? Chiar imi e rusine! Si o recunosc.

În prealabil postat de Mtcrysty17

sunt curios, sfantul irodion de la lainici se bucura cand vede cum vorbesti despre persoane pe care nu le cunosti..... poate ai auzit de smerenie..... virtute care vad ca iti lipseste cu desavarsire....

Am explicat mai sus... Scz,nu a fost rea intentie,a fost o idee generala. Stiu "n" de astfel de cazuri! Si injoritatea randurilor a fost dor o falsa "iubire". Stii... cateodata e bine sa fii si mai dur.

În prealabil postat de Mtcrysty17

mereu cand ma apropii de cate o fata, imi apare fosta prin diferite mijloace si renunt la cealalta fata....... daca ies la un suc cu o fata...nu mai dorm cateva nopti... iimi apare ea in vis incontinuu si nu pot sa dorm... asta nu se intampla mereu, doar in anumite perioade..... a fost prima fata pe care am iubit-o, de fapt a fost singura....

Prin asta am trecut si eu... sincer iti spun. Intr-adevar e greu de depasit momentul,dar nu imposibil.

[anna21]

Imi pare rau ca eu nu pot rezona emotional cu astfel de probleme.
Sper ca nu par foarte cinica, dar cred ca cei care sufera pt pierderea iubitei, ar fi fost destul de indiferenti fata de ea la 3-4ani de la casatorie (daca lucrurile ar fi stat astfel).
Imi amintesc cat m-a uimit (in sensul ca mi s-a parut absurd) romanul Lorelei (I Teodoreanu), cand l-am citit in liceu. El se indragosteste fulgerator, se insoara imediat cu ea, apoi o "uita"/neglijeaja in scurt timp. Iar ea se ofileste (si moare, dar am avut impresia ca moartea era legata de lipsa de iubire din partea lui) si incearca sa-i atraga atentia prin scrisori.. Etc.
Dar in timp am inteles ca nu este fictiune.
Barbatii casatoriti sunt preocupati de bani, mancare si mii si mii de alte lucruri, uitand/ ignorand sa vada cu adevarat omul de alaturi (sotie sau copii), uitand sa fie prezenti in mod real cu toata simtirea in propria lor viata.

Asta fara sa iau in calcul ispitele ce apar in casatorie.. Cand nevasta iti pare egoista, insensibila, neiubitoare, cheltuitoare, cicalitoare etc.. Dar colega de birou te "intelege cu adevarat" in toate ascunzisurile sufletului tau. Etc etc...
Stiu ca baietii de pe forum sufera cu adevarat... Sper sa invete ceva din asta pt momentul cand s-or insura..
Iubirea inseamna generozitate sufleteasca, nu suferinta dorintelor nesatisfacute. Dar este doar parerea mea, luati-o ca stare.

Da Raoul, ti-am inteles desigur intentia, buna in fundamentul ei, ok.
Dar, vezi tu, tocmai aici gresim deseori. Ne grabim sa alegem exprimari imprudente si putem rani foarte tare pe cel caruia de fapt vrem sa ii oferim ajutorul. Uite, ca si tine, eu am sarit slobod la gura, ieri, pe un alt topic. Am dat-o in bara rau de tot, mergind tot pe o cheie de golanas. In fine, am exagerat mult mai rau decat tine... Si era atat de simplu sa ma abtin mai intai, sa imi temperez o neliniste, sa caut tonul potrivit si sa spun ce am de spus. Dar nu am facut asa... Si raul s-a produs, s-a strecurat prin gaura cheii nelinistii mele apoi s-a revarsat cu putere.
De aceea, cred ca mai important e, atunci cand lansam o opinie, pe un fond binevoitor, sa avem in minte riscul de a obtine efectul invers. Si sa temperam tonul. Muzica buna e discreta, nu urlata sau smecherita. Discreta si simpla, frumos condusa. Cred ca merita sa ne amintim aceasta cand dorim sa ajutam un confrate care sustine ca trece printr-un moment mai greu, oricare ar fi presupusele cauze. In definitiv, daca vrem sa ajutam un arbore sa creasca drept, nu ii taiem crengile, ci ii punem alaturi un suport deja vertical...
Cine poate sa inteleaga cu adevarat povestile de dragoste ale lumii? - zicea nu mai stiu ce autor de romane de dragoste! :)

[maria40]

În prealabil postat de anna21

Imi pare rau ca eu nu pot rezona emotional cu astfel de probleme.
Sper ca nu par foarte cinica, dar cred ca cei care sufera pt pierderea iubitei, ar fi fost destul de indiferenti fata de ea la 3-4ani de la casatorie (daca lucrurile ar fi stat astfel).
Imi amintesc cat m-a uimit (in sensul ca mi s-a parut absurd) romanul Lorelei (I Teodoreanu), cand l-am citit in liceu. El se indragosteste fulgerator, se insoara imediat cu ea, apoi o "uita"/neglijeaja in scurt timp. Iar ea se ofileste (si moare, dar am avut impresia ca moartea era legata de lipsa de iubire din partea lui) si incearca sa-i atraga atentia prin scrisori.. Etc.
Dar in timp am inteles ca nu este fictiune.
Barbatii casatoriti sunt preocupati de bani, mancare si mii si mii de alte lucruri, uitand/ ignorand sa vada cu adevarat omul de alaturi (sotie sau copii), uitand sa fie prezenti in mod real cu toata simtirea in propria lor viata.

Asta fara sa iau in calcul ispitele ce apar in casatorie.. Cand nevasta iti pare egoista, insensibila, neiubitoare, cheltuitoare, cicalitoare etc.. Dar colega de birou te "intelege cu adevarat" in toate ascunzisurile sufletului tau. Etc etc...
Stiu ca baietii de pe forum sufera cu adevarat... Sper sa invete ceva din asta pt momentul cand s-or insura..
Iubirea inseamna generozitate sufleteasca, nu suferinta dorintelor nesatisfacute. Dar este doar parerea mea, luati-o ca stare.

Anna, draga mea, sunt perfect de acord cu tine.
Mi-am adus aminte de o vorba: inainte de casatorie atat de mult iubesti pe cineva ca-ti vine sa-l mananci iar dupa o perioada de casatorie iti pare rau ca nu l-ai mancat!

[lore86]

În prealabil postat de Mtcrysty17

multumesc mult pentru ca v-ati rapit din timp sa imi scrieti un mesaj de incurajare.... si eu ma rog mereu Maicii Domnului.... mereu cand ma apropii de cate o fata, imi apare fosta prin diferite mijloace si renunt la cealalta fata....... daca ies la un suc cu o fata...nu mai dorm cateva nopti... iimi apare ea in vis incontinuu si nu pot sa dorm... asta nu se intampla mereu, doar in anumite perioade..... a fost prima fata pe care am iubit-o, de fapt a fost singura.... ea nu a cunoscut baieti inaintea mea..... cred ca este cea potrivita pentru mine... este un ingeras, e sensibila, iubeste animalele, plange pentru ele, o iubeste pe Maica Domnului, adora sa mearga la biserica, e inteligenta si nespus de frumoasa... pana si defectele ei ma atrag..... va multumesc din nou pentru mesaj..... Doamne ajuta!!!

Apropo de asta, imi aduc aminte ca un tanar s-a dus la un duhovnic si i-a zis:
"parinte, vreau sa ma insor cu o fata de la noi din sat."
Parintele"no, si ce are fata asta asa special de vrei sa te insori cu ea?"
el"e frumoasa". Parintele scrise pe foaie un 0.
el"e desteapta". Parintele mai scrise un 0=00
el"e harnica"Parintele continua sa scrie cate un 0
el"Parinte, e si credincioasa". Abia in momentul acesta Parintele scrise un 1=1000
"Vezi dragul meu, zis Parintele frumoase daruri poate avea o femeie, dar cel mai frumos dar al ei este credinciosia si statornicia in Biserica. In vartutea acestui dar, toate celelelate daruri capata o valoare foarte mare".

[Raoul]

În prealabil postat de ioan cezar

Cine poate sa inteleaga cu adevarat povestile de dragoste ale lumii? - zicea nu mai stiu ce autor de romane de dragoste! :)

Pana nu ne da mai multe detalii eu imi mentin parerea/opinia. Sa spuna varsta lui si a fetei,sa spuna cat timp au stat impreuna,cat de departe a ajuns si cat de evoluata a fost relatia lor si apoi ii voi lasa pe cei mai in varsta si cu experienta de viata sa traga concluzii. Sper sa intelegeti unde bat. Adica daca nici nu locuiau impreuna (imi dau si eu cu parerea),nici nu aveau copii,nici nu erau casatoriti,nici nu au stat (iarasi imi dau cu parerea) macar 1-2 ani impreuna,atunci de unde atata "disperare"? Daca s-ar fi intamplat cele enumerate mai sus (casatorie,copii,cativa ani la mijloc etc.) si ea i-ar fi dat papucii probabil se sinucidea sau o dadea in nebunie (daca e sa judecam direct proportional). Poate exagerez ce-i drept,dar cred ca ati inteles ideea. Pana la urma asta e defectul meu,modul de exprimare,dar care ma cunosc mai bine inteleg substratul mesajelor mele.

Doamne-ajuta!

[Mtcrysty17]

În prealabil postat de Raoul

Pana nu ne da mai multe detalii eu imi mentin parerea/opinia. Sa spuna varsta lui si a fetei,sa spuna cat timp au stat impreuna,cat de departe a ajuns si cat de evoluata a fost relatia lor si apoi ii voi lasa pe cei mai in varsta si cu experienta de viata sa traga concluzii. Sper sa intelegeti unde bat. Adica daca nici nu locuiau impreuna (imi dau si eu cu parerea),nici nu aveau copii,nici nu erau casatoriti,nici nu au stat (iarasi imi dau cu parerea) macar 1-2 ani impreuna,atunci de unde atata "disperare"? Daca s-ar fi intamplat cele enumerate mai sus (casatorie,copii,cativa ani la mijloc etc.) si ea i-ar fi dat papucii probabil se sinucidea sau o dadea in nebunie (daca e sa judecam direct proportional). Poate exagerez ce-i drept,dar cred ca ati inteles ideea. Pana la urma asta e defectul meu,modul de exprimare,dar care ma cunosc mai bine inteleg substratul mesajelor mele.

Doamne-ajuta!

daca e vorba de mine, atunci sa dau cateva detalii..... am fost impreuna doi ani si ceva, atunci eu aveam 18 si ea 16...... eram amndoi la scoala inca..... si daca era sa ma paraseasca in timpul casatoriei, nu cred ca as fi facut nimic din ce spuneai tu acum..... o perioada scurta a fost durerea mai intensa, da cu mult ajutor de la Dumnezeu am trecut repede peste asta.... sa nu crezi ca toata ziua stau si plang, viata mea e normala, muncesc, ma distrez, ma rog, mereu sunt cu prietenii alaturi, dar lipseste ceva in viata mea, iubirea..... mult timp ma rugam sa ma indragostesc de o alta fata... e imposibil.... dar viata mea nu sta pe loc.... mereu incerc sa gasesc o alta fata... problema este ca la perioade regulate ea tot reapare in viata mea, dar nu se concretizeaza nimic.... ne-am despartit datorita geloziei ei, si mereu ne certam... pana cand nu a mai suportat.... cea mai bune prietena a ei mereu imi povestea ce facea ea, si imi spunea ca stie mereu unde ma duc, ce fac, cu ce fete vorbesc, nici acum nu am aflat de unde.. cert este ca ea nu are incredere in mine si de asta nu vrea sa imi dea nici o sansa..... dar nu disper..... cum spuneam, viata mea merge inainte..... daca Dumnezeu crede ca m-am maturizat destul o sa mi-o dea inapoi, asa cum a facut si prima data, cand s-a indragostit de mine..... Doamne ajuta....