Budism - Ce este Vacuitatea

[florin.oltean75]

“Shariputra, orice Fiu sau Fiica a Familiei doreste sa cugete la desavarsita intelepciune trebuie sa priveasca impecabil astfel: ulterior sa priveasca perfect la lipsa existentei prin sine a celor cinci agregate.”


In principiu, toate fenomenele pot fi filtrate/exprimate/intelese analitic din perspectiva celor cinci agregate.

In particular, constituentii fiintelor – persoanelor, ca fenomene compuse, pot fi clasificati in cele cinci categorii de agregate.

Pe langa realizarea lipsei existentei intrinseci a fenomenelor externe, este absolut necesara realizarea lipsei existentei prin sine a fiintelor / persoanelor.

Agregatele unei fiinte neavand o existenta prin sine, independenta de alte fenomene, nici fiinta, in ansamblul ei, nu poseda o autonomie esentiala.
--------

Cuvantul “ulterior” in raspunsul lui Avalokiteshvara are o insemnatate deosebita.

Acesta indica faptul ca, initial, este necesara o validare inferentiala, pe baza unui rationament corect a lipsei existentei intrinseci a fenomenelor, “ulterior” fiind necesara cultivarea/dezvoltarea acestei validari in toate formele de interactiune cognitiva.

Validarea lipsei existentei intrinseci genereaza un factor special in fluxul mental. Este o intelepciune fina, foarte subtila – in natura unui ”gol”, a unei desavarsite “saracii” sau “simplitati”. Este un “duh sarac”, fara incarcare, usor, fara contact sau obstructii.

Daca la inceput acest “duh sarac” este plapand, astupat cu usurinta de suvoiul altor procese mentale, prin exersare devine foarte puternic, ca un foc care ‘arde’ toata realitatea.

In principiu, validitatea fenomenelor (‘adevarul despre acestea’) poate fi stabilita in doua feluri:
-prin cognitie directa valida sau
-prin cognitie inferentiala valida.

Cognitia directa valida stabileste existenta unui fenomen prin observatie directa fara angajarea vreunei forme de rationament.

De exemplu, stabilirea adevarului daca este zi sau noapte se poate face cu ochiul liber, fara un rationament in subsidiar.


Cognitia inferentiala valida, chiar daca nu este utilizata cu aceeasi frecventa ca si cognitia directa, in viata de zi cu zi a unei persoane, nu inseamna ca este lipsita de importanta.

Cognitia inferentiala ne ajuta sa stabilim adevaruri mai subtile, care nu sunt evidente.

De exemplu, daca observam ca floarea din ghiveci incepe sa se ofileasca putem stabili prin inferenta ca nu are apa suficienta. Toate descoperirile stiintei privind aspectele subtile ale realitatii au fost facute pe baza cognitiilor inferentiale valide.

Nu toate cognitiile directe sunt valide. Exista situatii cand nu putem recunoaste/identifica corect anumite fenomene – putem confunda anumite forme vizuale, sunete sau mirosuri.

[florin.oltean75]

Se intra in Marele Vehicul (maha-yana) atunci cand in fluxul mental este generata in mod spontan bodhicitta - o astfel de persoana se numeste Bodhisattva.

Taria realizarii adevarului ultim difera functie de treapta mahaianica.

In fazele initiale aceasta este de trei feluri:
-intelepciunea care rasare din citit sau ascultarea intructiunilor;
-intelepciunea care rasare prin contemplarea repetata a instructiunilor;
-intelepciunea care rasare din ‘vederea superioara’.

Toate trei realizeaza vacuitatea indirect, pe baza unei cognitii inferentiale valide.

Intelepciunea care rasare din contemplatie este mai puternica decat intelepciunea care rasare din ascultarea instructiunilor.

Iar intelepciunea care rasare din ‘vederea superioara’ este mai puternica decat cea care rasare din contemplatie.

Daca avem impresii puternice ale intelepciunii din vietile anterioare, este posibil sa realizam natura ultima a realitatii fara sa primim invataturi in aceasta viata. Realizarea pare naturala si fara efort.

Insa, in general, cu totii trebuie la un moment dat sa primim instructiuni pentru a realiza natura fundamentala a fenomenelor.

‘Vederea superioara’ este atinsa atunci cand mintea se “linisteste”.

In aceasta faza, meditatorul experimenteaza in tot corpul ‘supletea speciala indusa de intelepciune.’

‘Vederea superioara’ este o forma extraordinara de contemplatie bazata pe o concentrare perfecta, denumita “sedere linistita/ cu-minte”.

Formele ordinare de concentrare sunt fluctuante. ‘Linistirea’ este o forma de concentrare non-fluctuanta.

Este interesant, ca desi concentrarea este non-fluctuanta, “vederea superioara” permite analiza si investigarea in profunzime a obiectului concentrarii.

“Vederea superioara” este asemuita cu un peste care inoata intr-un lac perfect linistit, fara sa produca nici cea mai mica turbulenta.


Intelepciunea care rasare din ascultarea intructiunilor si cea care rasare din contemplatie apartin primei trepte mahaianice - “Acumularea”.

Intelepciunea care rasare din ‘vederea superioara’ apartine celei de a doua trepte, “Pregatirea”.

---------
Kelsang Gyatso - "Heart of Wisdom"

[florin.oltean75]

Vacuitatea poate fi accesata prin cognitie inferentiala valida - ca negatie non-afirmativa.

O intelegere integrala a vacuitatii depinde de intelegerea celor "patru profunzimi" care se aplica progresiv fiecarui agregat al persoanei (din cele cinci: 1.agregatul formei, 2.simtirii, 3.discriminarii, 4.constientizarii, 5.factorii compoziti).

Cele patru profunzimi sunt:

1.profunzimea adevarului ultim
2.profunzimea adevarului conventional
3.profunzimea celor doua adevaruri ca fiind aceeasi entitate
4.profunzimea celor doua adevaruri ca fiind distincte dpdv nominal

Profunzimile 2,3,4 sunt toate aspecte ale adevarului conventional.

Se numesc "profunzimi" pentru ca sunt aspecte subtile ale adevarului conventional, fiind mai dificil de realizat decat adevarul ultim.

[IULIAN496]

Suntem pe un forum ortodox.Tratati-l ca atare!

[florin.oltean75]

În prealabil postat de IULIAN496

Suntem pe un forum ortodox.Tratati-l ca atare!

Un forum ortodox care are sectiunea "Alte religii".

Este optiunea admin-ului.

[IULIAN496]

Dar cu rol in duh si in adevar cu exegeza crestina.
Nu vorbim decat ca sa ne mantuim nu mai mult.

[florin.oltean75]

În prealabil postat de florin.oltean75

Vacuitatea poate fi accesata prin cognitie inferentiala valida - ca negatie non-afirmativa.

O intelegere integrala a vacuitatii depinde de intelegerea celor "patru profunzimi" care se aplica progresiv fiecarui agregat al persoanei (din cele cinci: 1.agregatul formei, 2.simtirii, 3.discriminarii, 4.constientizarii, 5.factorii compoziti).

Cele patru profunzimi sunt:

1.profunzimea adevarului ultim
2.profunzimea adevarului conventional
3.profunzimea celor doua adevaruri ca fiind aceeasi entitate
4.profunzimea celor doua adevaruri ca fiind distincte dpdv nominal

Profunzimile 2,3,4 sunt toate aspecte ale adevarului conventional.

Se numesc "profunzimi" pentru ca sunt aspecte subtile ale adevarului conventional, fiind mai dificil de realizat decat adevarul ultim.

--------------
Agregatul formei reprezinta totalitatea obiectelor experiate de cele 5 simturi, adica obiecte vizuale, auditive, olfactive, gustative si tactile.

De exemplu, un sunet, conform definitiei se incadreaza in agregatul formei.

Agregatul formei unei persoane este trupul acelei persoane, ca fenomen compus din cele cinci categorii de obiecte mentionate.

-----------

Agregatul simtirii este un factor mental prezent permanent in fiecare instanta cognitiva. Functia acestuia este aceea de a evalua calitatea experientei ca fiind: placuta, neplacuta sau neutra.

--------------

Agregatul discriminarii este, de asemenea, un factor mental prezent permanent in fiecare instanta cognitiva - are functia de a deosebi un obiect de altul pe baza constientizarii caracteristicilor fiecaruia in parte.

-----------------

Agregatul constientizarii cuprinde 6 tipuri de minti. Acestea sunt constientizari specifice celor cinci simturi si in plus constientizarea fenomenelor mentale. Cele cinci tipuri de minti corespunzatoare simturilor devin manifeste la interactiunea cu cele cinci clase de obiecte.

---------------

Agregatul factorilor compoziti cuprinde doua tipuri de fenomene :
factori mentali si fenomene compuse non-asociate.

In total sunt 51 de factori mentali. Toti sunt inclusi in agregatul factorilor compoziti, cu exceptia factorilor mentali 'simtire' si 'discriminare'.

Acestia sunt
-factori mentali permanent prezenti in fiecare instanta cognitiva - atentia, intentia si contactul;
-factori mentali virtuosi dar care pot fluctua, cum ar fi credinta si evlavia;
-factori mentali non-virtuosi cum ar fi mania si invidia;
-alte tipuri de factori mentali cum ar fi trezvia sau regretul

Fenomenele compuse non-asociate sunt fenomene impermanente care nu sunt nici forma si nici minte, cum ar fi fenomenul "viata", "timp", "potentialitate"...

[florin.oltean75]

În prealabil postat de IULIAN496

Dar cu rol in duh si in adevar cu exegeza crestina.
Nu vorbim decat ca sa ne mantuim nu mai mult.

In principiu, nu se poate intelege o religie prin prisma exegezei unei alte religii.

Cel mai probabil este contraproductiv, dar posibil sa existe exceptii.

Budismul esentialmente este o lectie profunda de psihologie care merita inteleasa - dincolo de dogme si preferinte teiste.

Daca vrem sa intelegem cum functioneaza un microprocesor sau cum sa ne facem jobul mai eficient, actiune cognitiva care nu vizeaza aprofundarea intelesurilor biblice - consider ca este mult mai util sa intelegem modul cum functioneaza mintea, cum aceasta percepe realitatea inconjuratoare si pe sine insasi.

Aceasta forma de instruire daca este inteleasa in mod corect nu intra in coliziune cu niciun principiu dogmatic crestin.

Poate pentru unii este utila aceasta forma de cunoastere, pentru altii nu.

Sa lasam fiecaruia libertatea de a decide pentru sine ce considera ca-i foloseste pentru a se mantui.

[freehugs]

În prealabil postat de florin.oltean75

In principiu, nu se poate intelege o religie prin prisma exegezei unei alte religii.

Cel mai probabil este contraproductiv, dar posibil sa existe exceptii.

Budismul esentialmente este o lectie profunda de psihologie care merita inteleasa - dincolo de dogme si preferinte teiste.

Daca vrem sa intelegem cum functioneaza un microprocesor sau cum sa ne facem jobul mai eficient, actiune cognitiva care nu vizeaza aprofundarea intelesurilor biblice - consider ca este mult mai util sa intelegem modul cum functioneaza mintea, cum aceasta percepe realitatea inconjuratoare si pe sine insasi.

Aceasta forma de instruire daca este inteleasa in mod corect nu intra in coliziune cu niciun principiu dogmatic crestin.

Poate pentru unii este utila aceasta forma de cunoastere, pentru altii nu.

Sa lasam fiecaruia libertatea de a decide pentru sine ce considera ca-i foloseste pentru a se mantui.

Suntem atat de departe de Adevar incat simt nevoia sa multumesc ca inca mai exista oameni ca tine. E greu de inteles cum, oameni care cred in Hristos, gasesc de cuviinta sa demonizeze toate celelalte invataturi stravechi despre Adevar.
Doamne, iarta-ma pe mine nevrednicul si pe ei pe toti, binecuvinteaza-i.

[florin.oltean75]

Transparenta adevarului


Desenam o floare pe nisip. O admiram, o pretuim, dar o usoara adiere de vant o sterge si in locul florii ramane doar absenta ei. Privim locul unde inainte era o floare.

Ce era floarea, esentialmente, inainte sa fie desenata?
Ce este floarea, esentialmente, dupa ce dispare?

-----------------
Pentru ca apare post absentei sale si dispare post prezentei sale, este evident ca floarea nu exista in sine, nu are puterea de a fiinta indefinit, dincolo de spatiu-timp.

Prin inductie, cu referire la toate fenomenele, orice existenta nu exista in sine – caci orice existenta apare si dispare la un moment dat.
--------------------

------------------
Similar, pentru ca prin procesul de desenare avem o aparitie a florii, inseamna ca ea nu este cu desavarsire non-existenta.

Prin inductie, cu referire la toate fenomenele, nici inexistentele nu sunt inexistente in sine, pentru ca inexistenta este chiar suportul imediat al existentei, pentru ca absenta face posibila manifestarea prezentei.
-------------------------


Identificarea corecta a modului cum exista de fapt fenomenele, ferita de cele doua extreme, pur existentialista si nihilista poarta denumirea de “calea de mijloc” – “vacuitatea de mijloc” – sensul profund al vacuitatii (in traditia “Madhyamika Prasangika”).

Aceasta subtila intelegere care poate fi accesata doar prin analiza si reflexie repetata, are un spectru larg de aplicatii spirituale, care prolifereaza in toate miscarile virtuoase profunde. Profunde – pentru ca este perceputa corect esenta, nucleul “existentei”.


Absenta calitatii de a fiinta autonom, a florii desenate pe nisip, dincolo de creatie si distructie, agregare si dezagregare, se numeste “vacuitatea florii”. Spunem ca este “vacuum” pentru ca florii ii “lipseste” atributul existentei neconditionate.

Fiintele obisnuite nu percep concomitent floarea si vacuitatea florii.

Ele percep floarea si existenta neconditionata a florii.

Aceasta cognitie este “lumina amestecata cu intuneric”, “adevar cu minciuna”.

In acest fel mintea se agata de lume, este lipita de lume.

Avand intelegerea corecta a vacuitatii nu mai privim la fel o floare, o gaza, un nor, un cer albastru, o fiinta. Toate fenomenele, inclusiv propriile simturi si procese cognitive devin progresiv transparente. Sunt curatate de opacitatea generata de modul eronat in care le este conceputa existenta.

Nu le este furata calitatea de a exista, ci doar eliminat felul gresit in care percepem ca exista.


Fara intelegerea corecta a vacuitatii, mintea se afla inca in zona reactivitatii (chiar daca se cultiva asiduu virtutea rabdarii) pentru ca percepe coliziunile cu fenomenele exterioare dar si cu cele interne, psihologice (fie reprezentari pacatoase, fie reprezentari virtuoase), ca avand o existenta in sine, separata de cauze si conditii.