Parintii sunt impotriva

[Igor_Paslusnik]

În prealabil postat de vsovi

Fraza asta e de gala umorului involuntar. :) Fraza asta cred că depăşeşte orice am ştiut noi pînă azi despre umor. Nu te mint dragul meu şi nu te înşel.

"vsovi", ai scris 29 de cuvinte şi n-ai spus nimic... să fiu mai precis, nimic argumentat.

În prealabil postat de vsovi

De asta eu hulesc, şi de asta eu îmi bat joc de ortodoxie? De asta eu mint şi eu sunt bolnav şi sunt orb? Doar pentru că asta vrei tu să crezi despre mine ca să te autoîndreptăţeşti? Păi tu eşti josnic crezînd aşa ceva despre mine şi nu eu care mărturisesc Adevărul crezînd.

Mi-ai spus că sunt josnic... Nu că mă supăr, atât de duce căpşorul, dar fără să argumentezi, mai jignit gratuit... E una din 4 jigniri din acel

În fine, caut să-ţi înţeleg şi să-ţi port neputinţele... Dar vreau să te întreb:

La semnătura ta spui aşa:

"Oricît ar fi de greu de crezut toate drumurile spre sfîntul Cer trec direct prin N.I.P. (Noul Ierusalim Pucioasa) sau via FB (facebook) (Sunt vsovivi bannat, vsovivivi bannat şi Trimisul bannat si aveţi aici şi aici o interpretare ştiinţifică la Facerea."

Raţiuni argument-întrebări 1:

Toate drumurile duc spre Împărăţia Cerurilor numai dacă trec direct prin N.I.P. sau FB. ? Direct pe la proorociţa mihaela, care vorbeşte în fiecare dimineaţă cu hristos? Ce să facem la ea? Să ne spovedim? Să urmăm învăţătura ei? Dar învăţătura episcopilor, preoţilor, diaconilor noştri din celelalte oraşe din România sau din Rusia, de exemplu, dacă le urmăm şi nu trecem pe la N.I.P. sau FB., nu ne vom mântui?

Raţiuni argument-întrebări 2:

În baza "raţiuni argument-întrebări 1", ce s-a întâmplat cu oamenii, înainte de a exista N.I.P. sau FB ? Nu au mai ajuns în Sfântul Cer ? Se mântuiau sau mergeau în iad ? Iar acum la existenţa N.I.P. sau FB, oamenii din Grecia, America, Rusia, România, care Nu trec prin N.I.P., se mântuiesc sau nu se mântuiesc ? Iar acum, la existenţa N.I.P. sau FB, oamenii care resping şi nu vor să creadă cele de la N.I.P. sau FB, se vor mântui sau nu ?

Raţiuni argument-întrebări 3:

În baza "raţiuni argument-întrebări 1 şi 2", dacă se mântuiesc şi oamenii care nu ajung în Sfântul Cer, via N.I.P. şi FB, fiindcă ori nu vor sau nu pot, ce rost mai are existenţa N.I.P. şi FB ?

Ultimă întrebare, să-i zic, de cultură generală:
Există un raţionament de folos spre mântuire, al numelui "vsovivi"/"vsovivivi"? Că sunt multe "vivivivi"... Nu-i găsesc scopul de ajutor spre mântuire.

Iar ca încheiere, ce spui tu la semnătura ta, că se numeşte interpretare ştiinţifică la Cartea Facerii, din Biblie, nu este deloc ştiinţifică, ci în cel mai fericit caz, o părere laică, iar dacă are pretenţie mântuitoare, e erezie, fiindcă contrazice ce spune Sfântul Ioan Gură de Aur, în volumele psb 21 şi 22, unde tratează în câteva omilii excepţionale, Cartea Facerii.

În prealabil postat de vsovi

Ţi-am spus că fraze din astea sunt de gala umorului trist! (Păi nu se vede cine nu are bun simţ? Oare nu se vede? Ce părere ai?)

Şi încă o tură de 29 de cuvinte, fără să spui absolut nimic, însă ai repetat fix aceleaşi cuvinte care le-ai scris mai sus, puţin rearanjate...

Deci cum să nu fi banat? Cum să spui că nu scrii mult, mult şi spui puţin, puţin, şi cel mai adesea nimic, nimic ? :(

P.S.:

"Iuliu 46"... aşa-i că o să te distrezi copios pe neputinţa unor oameni bolnavi... ? :(

[ioan67]

În prealabil postat de CristianR

Articolul încearcă să arate câteva trăsături ale falsului mistic. Spre exemplu, că nu e linistit, ci agitat, că nu odihneste, ci oboseste si panichează, consideră că are o legătură aparte cu Dumnezeu, el fiind un ales care nu trebuie să supună Bisericii toate revelatiile si viziunile sale.

Asa îl pot vedea cei din afară, care nu sunt prinsi în mreaja lui seducătoare. El însusi, însă, foarte greu se va identifica pe sine cu portretul de mai sus. Ar putea-o face dacă s-ar smeri, dacă s-ar spovedi cu toată sinceritatea, încredintându-i duhovnicului toate viziunile, faptele si vorbele sale, precum si faptul că se consideră un ales al lui Dumnezeu, că are o misiune mai aparte. Această misiune ar trebui să o pună sub semnul întrebării si să-l lase pe duhovnic să i-o confirme sau să i-o infirme.

Să ia aminte si la propriile vise, pentru că ele ne transmit adesea ceva despre noi, despre starea noastră lăuntrică. Spre exemplu, dacă mă visez vorbind în mijlocul unei multimi, încântarea pe care o resimt este cel mai probabil rodul slavei desarte.

În general vorbind, ca să te asiguri că nu cazi în această plasă a falsului misticism trebuie să fii în primul rând preocupat de propriile tale păcate, să le identifici si să te eliberezi de ele. Odată începută această lucrare, nu stiu dacă vei putea vreodată considera că ai ajuns la capătul ei. Beneficiile ei sunt cunoscute: smerirea treptată si lepădarea de sine.

Desigur.
De amorul artei, insa, ingaduiti o precizare: autorul denumeste incorect pe acest bolnav, atunci cand ii zice "psihopat". De dragul acuratetii, sa spunem ca nu e vorba (doar) despre psihopatie, ci de alte categorii nosografice - unele mult mai respectabile.
Argumentul il gasim, dincolo de cunostintele de psihopatologie si psihiatrie pe care le-am putea detine vreunii dintre noi, chiar in textul respectiv: scrie ca pacientul traieste un "delir de grandoare". Ei bine, prin aceasta precizare tocmai a aratat, in ciuda etichetarii initiale, ca e vorba despre o psihoza, nicidecum despre psihopatie. Ca sa nu mai vobim despre elementele de tip halucinator pe care le tot evoca autorul.

Iertati si pomeniti,
ca sa zic asa...:)

P.S. Cand zice, insa, "...vine cu gand precis de a induce in eroare asupra persoanei si valorii sale, simuland sfintenia pe care n-o poate realiza de fapt si prin aceasta asemanandu-se cu intaiul impostor, ocrotitorul lui (adica diavolul)", incepem sa ne temem ca, de data asta, avem de-a face cu insasi nebunia autorului. Si aceasta e nebunie, se crede indeobste: sa decretezi tu, savantul, ce gand precis are nu stiu ce pacient... Ma credeti ori nu, adevaratii savanti in ale tulburarii mintii nu fac niciodata astfel de pariuri declarative despre taina cugetului altcuiva. In fine...

[ioan67]

În prealabil postat de CristianR

Să ia aminte și la propriile vise, pentru că ele ne transmit adesea ceva despre noi, despre starea noastră lăuntrică. Spre exemplu, dacă mă visez vorbind în mijlocul unei mulțimi, încântarea pe care o resimt este cel mai probabil rodul slavei deșarte.

Discutabil, Cristian...:)
Ar putea fi si asa, desigur, insa interpretarea visului nu se face in mod generic, categorial ci musai tinind cont de universul persoanei, asa cum il concepe omul insusi!
Nu-i de mirare ca, atunci cand interpreteaza propriul vis, sa il auzi pe unul ca zice, de pilda asa: "vorbeam cu incantare in mijlocul unei multimi, iar bucuria mea se datora iubirii pe care ei o exprimau fata de mine, ingaduindu-ma in mijlocul lor... Cu adevarat am simtit atunci ca se implinise cuvantul "Hristos in mijlocul nostru!" ....
Vezi, deci, ca s-ar putea ca slava desarta sa fie doar in proiectiile noastre, daca ne aventuram in visele altora...:))))

[nacu simona]

În prealabil postat de vsovi

Care este neadevărul dragă Simona? Te rog să fii mai explicită cînd ''găseşti'' astfel de insinuări şi acuzaţii.
ARGUŢÍE s. f. (Livr.) Argumentare sofistică bazată pe fapte nesemnificative sau nesigure; subtilitate exagerată în argumentare


Păi are legătură căci vorbeam de canonizări făcute de biserică aşa ca instituţie şi îţi spuneam că evreii îl consideră pe Domnul Nostru Iisus Hristos un rătăcit, un blasfemiator, un eretic al credinţei lor deci nu e canonuizat în credinţa lor ca fiind un sfînt în ciuda tuturor celor pe care le-a făcut pentru ei. Despre ce blasfemie nu-ţi vine să scrii? Păi ei au susţinut că El blasfemiază şi de aia l-au răstignit. Nu ştiu ce e în mintea ta şi cum citeşti tu postările mele, în ce cheie.

Si in credinta noastra ortodoxa, Domnul Iisus este canonizat ca sfant? De unde ti-a venit aceasta idee suprarealista?



De ce să nu-l compar? Nu înţeleg de ce te deranţază... pentru numele lui Dumnezeu. Deci de ce te deranjază? Dar cu cine să-l compar? De ce nu e bun argumentul? Păi amîndoi, şi Domnul Iisus şi păr. prooroc Arsenie Boca
au dus o viaţă sfîntă, smerită, au făcut proorocii care s-au împlinit şi au făcut multe minuni tainice şi au fost prigoniţi de sistem. Pt. tine nu e bun un astfel de argument în vederea canonizării lui A.B.? De ce? Sau poate că pentru tine o comparaţie a oricui cu Domnul Iisus este o blasfemie... De ce?

Pai tocmai asta est problema voastra, ca il mpuneti pe Arsenie Boca in locul lui Iisus Hristos, nu mindu-l Sfantul Ardealului. Nu exista decat un Sfant al Ardealului si al Bisericii intregi: Domnul Iisus Hristos, Unul Sfant, Unul Domn.



Cum adică să renunţ la argumentul ăla... păi e clar că l-au denigrat oamenii sistemului şi că la insistenţa lor a fost caterisit o vreme deci a fost prigonit chiar şi din oamenii sistemului înfiltraţi în BOR sau din cei care au semnat colaborare cu sistemul comunist şi ascultau de ordinele lor, dar n-am dat nume cum insinuezi tu. De ce îi pui pe toţi în contra argumentelor mele? Păi şi Ilie Cleopa sau Arsenie Papacioc sau alţii au făcut puşcărie politică şi au fost prigoniţi... n-am susţinut că cei despre care scrii tu semnaseră colaborare cu regimul comunist dar au fost alţii destui.

Eu nu am vorbit de denigrari, ci de falsa lui ortodoxie.

Păi eu susţineam tocmai că cei despre care vorbim sunt şi mucenici creştini şi eroi în lupta cu sistemul comunist de tristă amintire, ducînd ei lupta lor cea bună fără compromisuri, fără colaborări, fără delaţiuni şi fără semnături cu securitatea pentru a accepta să fie informatori.



Neadevăru lui Arsenie Boca? Încă aşa ceva n-am mai auzit. Tu crezi că e cineva care minte cu interes atunci cînd mărturiseşte despre minunile la care a asistat? Păi sunt oameni care au fost vindecaţi şi ei spun exact ce li s-a întîmplat. Tu negi mărturisirile oamenilor? Păi acei oameni nu erau ucenici ai părintelui ca să aibă vreun interes ci oameni care au au fost să-i ceară binecuvîntare şi vindecare şi care au primit şi s-au vindecat. Mărturiile astea îţi vorbeau ţie despre NEADEVĂRUL lui Arsenie Boca? Nu ştiu despre ce vorbeşti, aşa că te rog să clarifici.

Nu cred ca esti in stare sa discerni adevaratele minuni, de falsele minuni. Oamenii profani cred orice le-ai spune, cred si in scamatorii. Eu nu cred in ce spune ba baVeta, ci in ce ne invata sfintii despre falsele minuni si vedenii. Iar la acest capitol, A.Boca nu a trecut testul.



Cum să nu ştiu, este pe net, poţi găsi picturile de la Drăgănescu.

Păi fiindcă l-a prigonit toată viaţa lui ca la final să-l omoare prin otrăvire.

De unde stii? Cine a dat marturie? Numele, credinta si recomandarile din partea unui preot de buna credinta.


Păi de unde ştii tu dacă respectivii aparţinînd de catolicism sunt sau nu sunt sfinţi? Păi pentru catolici iată că ei sunt declaraţi sfinţi chiar dacă îi neagă sf. Ignaţie Brancianinov considerîndu-i eretici... Şi unde i-a pictat A.B. pe respectivii cu aureole?... că asta nu am auzit.

Gasesti pe net icoanele acelor eretici purtand aura de sfinti, exact asa cum apar ei pe peretii bisericii de la Draganescu.

Păi pentru catolici, sfinţii ortodocşi de după marea schismă sunt socotiţi eretici aşa cum e şi pentru ortodocşi cînd vorbesc despre sfinţii catolici de după schismă... deci numai Domnul poate să se pronunţe la aşa ceva şi dacă A.B. nu s-a încumetat să le nege catolicilor sfinţii lor, te încumeţi tu? Cine eşti tu să te credem pe tine mai mult decît pe păr. prooroc A.B.?

Asta tocmai ce spuneam ca se numeste argutie, sau daca nu intelegi, atunci mai explicit este vorba despre erezie. Nu trebuie sa ma crezi pe mine, ci pe sfinti si unul dintre ei scrie negru pe alb chiar despre ereticii din discutie, si acesta este Sfantul Ignatie Briancianinov.





Duhul sfînt nu ne învaţă să judecăm pe nimeni. Deci pe AB asta l-a învăţat!

Unde ti es pare ca judecam pe cineva? Noi judecam dreapta credinta, fara de care nu se mantuieste nimeni. Cat despre sfintenie? Fara dreapta credinta? Visezi?
Te rog, NU mai incurca borcanele.





Pentru tine sfintele proorociri din pictura de la Drăgănescu sunt o urîciune? Păi toate picturile sunt Adevărate şi toate s-au împlinit şi se împlinesc. Ai văzut acolo nava spaţială Discovery şi telefonul mobil pictate cu zeci de ani mai înainte de a apare exact aşa şi a le vedea toată lumea exact aşa? Dacă tu nu ştii citi picturile respective asta nu înseamnă că sunt o urîciune.Acolo e un adevăr pictat ca să poată vedea şi înţelege oricine. Tu se pare că îl urăşti pe A.B. De ce? Cine te-a învăţat să-l urăşti? Ce ţi-a făcut ţie rău sau altora?

Cand vei parasi erezia in care ai cazut, vorbim si despre "proorociile" de la Draganescu.



Păi AB era creştin ortodox veritabil deci cum ar putea el susţine altă învăţătură faţă de BOR? Asta e o forţare logică de-a ta... că dacă şi cu parcă atunci musai eu susţin ceea ce ai dedus tu complet aiurea ca să mă înneci.



Cine-i Daniil Stoienescu şi despre ce manuscrise scrie el? Păi poate că studia AB despre tot felul de credinţe cu care se confrunta căci intraseră astfel de idei în România, dar asta nu înseamnă că el propovăduia aşa ceva ci înseamnă că el se lupta cu învăţăturile metempsihotice a călugărilor indieni însă dacă ar fi crezut în ele atunci se făcea călugăr budist şi nu călugăr creştin-ortodox. Eu am citit din cartea lui AB Calea Împărăţiei scrisă şi semnată de AB şi este foarte bună pentru ortodocşi. Astea sunt mesajele lui de la Dumnezeu pentru oameni, ce a scris el pentru noi cum e Calea Împărăţiei şi nu tot felul de însemnări şi notiţele din care învăţa el pentru medicină sau îşi nota tot felul de idei din alte credinţe cu care defapt se confrunta şi se lupta. PS Daniil Stoenescu a scris numai de bine de AB şi nu de rău.


Ia , vezi, cine era Daniil Stoienescu?
Nu, desigur ca nu propovaduia in gura mare credinta lui, dar nu iese fum fara sa faci foc. Si astazi sunt extrem de multi care dau marturie de ratacirea lui, nu din auzite, ci din cunoastere nemijlocita.
Ceea ce a ajuns la voi, idolatrii lui A.Boca, este o poveste frumos redactata, pe care o credeti fara sa va intereseze daca este adevrat sau nu.


Păi dacă nu-l crezi sfînt pe duhovnicul tău atunci de ce-l asculţi? De ce-l urmezi? Dacă nu crezi în el că e omul lui Dumnezeu atunci ce anume te face să-ţi laşi viaţa în mîinile lui?



Şi pînă atunci tu îl crezi păcătos? Păi dacă e păcătos aşa cum îl crezi tu pînă atunci, pînă la canonizare, atunci oare nu te va duce el în groapă? Orb pe orb şi păcătos pe păcătos unde vor ajunge urmîndu-se unul pe altul? Dumnezeu ne-a cerut să urmăm lui Dumnezeu şi sfinţilor şi nu ne-a cerut să urmăm păcătoşilor pe care îi credem păcătoşi.

Il cred pacatos? Pe cine, frate?
Ori tu, crezandu-l sfant pe A.Boca, esti atat de sigur ca nu vei cadea in groapa? Cine ti-a garantat?
Lasa-mi duhovnicul in pace, ca nu a pus nimeni problema sfinteniei lui.Duhovnicul tau e sfant? Sau e mort? Caci A.Boca vorbea si cu mortii, avand ca duhovnic pe Sfantul Serafim de Sarov. Nu stiu cum se face, ca Arsenie Boca le facea toate ortodox, dar numai pe dos si altfel decat toata Biserica si invatatura crestina.


Deci ai o părere bună despre duhovnicul tău, practic tu crezi că e mai sfînt ca tine şi de aia îl asculţi. Ok. Cred că faci bine.

continuarea mai jos

Doamne ajuta!

[vsovi]

[quote=crinrin;628093]http://www.crestinortodox.ro/credint...ale-69813.html

(...) Crizele patologice, bolile si deranjamentele psihice, produc si alimenteaza deseori falsul misticism.

Nu este un fals misticism cum se afirmă aici ci aceşti oameni cuprinşi de criză sunt nişte veritabili credincioşi, căci ei cred cu siguranţă din moment ce apelează la Dumnezeu cînd intră în criză. Crizele sunt provocate în general de frică, de neputinţă, de durere... şi cînd eşti în criză faci foarte bine să strigi după Dumnezeu. Nu eşti fals mistic ci asculţi dacă ceri ajutor la Dumnezeu care te iubeşte şi te aude.

Unor stari de boala se datoreaza multe din asa-numitele viziuni si comunicari cu fiinte din alte lumi.

Asta susţine psihiatria atee, că dacă vezi sau auzi altceva decît văd şi aud alţii atunci nu sunt reale vedeniile tale ci tu sigur delirezi şi visezi deci eşti bolnav şi ei susţin asta căci fiind materialişti au negat orice existenţă a lui Dumnezeu şi a lumii spirituale şi duhovniceşti sau că ar fi posibilă interacţiunea cu cele spirituale şi duhovniceşti.

"Ele sunt sustinute insa si de o framantare religioasa in cei ce le produc, ca si in cei ce le accepta, spre deosebire de manifestarile ocultismului, care sunt lipsite de o framantare religioasa, desi sunt insotite si ele de un fior al intalnirii cu nevazutul.

Aici se afirmă că frămîntarea religioasă ar fi un simtom cînd defapt orice om are în permanenţă o frămîntare religioasă şi de fiori la întîlnirile cu nevăzutul care devine văzut.

Dar daca privim atent, observam ca si framantarea religioasa la subiectele producatoare de false viziuni e bolnavicioasa." Boala psihica, fie mostenita genetic, fie dezlantuita in urma unor socuri emotionale, genereaza apoi si in imaginatia omului unele idei fixe, obsesii si viziuni mai mult sau mai putin religioase.

Aici se amestecă din nou psihiatria cu duhovnicia socotindu-se boli psihice traumele ce vin din şocuri emoţionale, din frămîntarea religioasă socotindu-se aşa ca ateii materialişti psihiatrii că mărturiile respectivului sunt defapt deliruri imaginative, închipuiri, idei fixe, paranoe, obsesii şi altele... cînd defapt sunt poate realităţi pe care unii sau alţii nu le putem observa la fel cu persoana în cauză. Deci dacă noi nu putem asista la ce este martor şi la ce asistă altul atunci musai acela este nebun şi rezultă asta dacă îl privim atent descoperindu-i temerile sau comportamentul ca psihiatrii care pun diagnostice în funcţie de comportament? Păi de ce ar fi normalul ceea ce spu ei? Păi ei spun că e normal să fii ateu şi să nu crezi în vre-o manifestare a lumiii de dincolo sau a lumii spiritoale. De ce ar fi normal să fii ateu şi necredincios?

(...) Tipuri de persoane pseudo-duhovnicesti


Promotorii unor invataturi si practici noi, exponenti ai falsului misticism, straini de Traditia si de Duhul Bisericii Ortodoxe, sunt oameni adesea ei insisi nelamuriti in probleme de morala, de credinta si de viata bisericeasca.

De aici se vede interesul ascuns al unora care au folosit psihiatria ca să se auto-îndreptăţească.

Alteori, insa, ei sunt de-a dreptul impostori care folosesc minciuna ca metoda de imbogatire materiala si de alterare a bunei credinte a oamenilor cu care vin in legatura.

Aici se spune corect de ce se judecă mereu unii pe alţii... din interese materiale, tuturor le este frică să nu cumva să-şi piardă clienţii. Dumnezeu a fost şi este sărac şi nu a cerut bani de la nimeni şi nici nu a obligat pe cineva ca să-i dea. Ci a mărturisit şi a dăruit Credinţa în Dar.

Tipul patologic, psihopatul, a carui vocatie mistica apare datorita unor deranjamente psihice personale, este un tip de obicei activ, avand nenumarate "convorbiri cu Dumnezeu" si "vedenii de sus", prin care isi autoalimenteaza mandria sa cu investirea unor misiuni importante chiar pentru omenirea intreaga.

Păi că este ceva rîu în asta reiese din faptele sale şi nu din pretenţiile lui. El poate să spună orice, importante sunt faptele lui căci aceste pot fi judecate aşa cum sunt judecate faptele oricui... deci nu e nimic rău dacă cineva are convorbiri cu Dumnezeu (rugăciuni) şi nici dacă are vedenii ce vin de la Dumnezeu şi nici dacă se mîndreşte cu asta. Cu păcatul nu e bine să te mîndreşti, adică cu faptele mincinoase şi păcătoase şi cu răul pe care îl faci!

A te lăuda cu Dumnezeu e foarte bine!.. şi nu face asta rău nimănui.

Intre acesti "prooroci" autointitulati, unii sunt psihopati confirmati de stiinta medicala, si tratarea lor necesita cu precadere o interventie clinica (tratament, internare in spital).

Păi fireşte că sunt socotiţi bolnavi de psihiatrii căci pentru ei, materialişti atei, orice proorocie şi orice vedenie este o minciună şi un delir. Problema e cu autointitulaţii... păi ei se autointitulează atei şi materialişti tot aşa cum unii se intitulează prooroci.

Altii, insa, a caror boala nu e totdeauna si pentru toti evidenta, se dau drept reprezentanti ai unei spiritualitati autentice cucerindu-si adeptii prin credinta lor puternica in ceea ce spun, credinta sustinuta si prin manifestari exterioare agresive, uneori chiar ridicole si prin "retete" proprii de spiritualitate.

Aici se descriu tot felul de simtome preluate din psihiatrie. Păi oare n-au voie ei să dea reţete? N-au voie oamenii să creadă? Trebuie să le fie frică de caracterizările unor medici psihiatrii sau de caracterizările unor duhovnici care le-au furat limbajul şi procedele punerii de diagnostice? Păi duhovnicul crede în Dumnezeu iar psihiatrul e ateu materialist... deci cum s-ar putea să facă cineva aşa un melanj cu valoare de adevăr din astea două împreună?


continuarea mai jos

[CristianR]

În prealabil postat de ioan67

Discutabil, Cristian...:)
Ar putea fi si asa, desigur, insa interpretarea visului nu se face in mod generic, categorial ci musai tinind cont de universul persoanei, asa cum il concepe omul insusi!
Nu-i de mirare ca, atunci cand interpreteaza propriul vis, sa il auzi pe unul ca zice, de pilda asa: "vorbeam cu incantare in mijlocul unei multimi, iar bucuria mea se datora iubirii pe care ei o exprimau fata de mine, ingaduindu-ma in mijlocul lor... Cu adevarat am simtit atunci ca se implinise cuvantul "Hristos in mijlocul nostru!" ....
Vezi, deci, ca s-ar putea ca slava desarta sa fie doar in proiectiile noastre, daca ne aventuram in visele altora...:))))

Păi eu în nume propriu vorbeam (scriam) dând acest exemplu. Ideea era să ne punem întrebări cu privire la propria persoană întâi, mai ales atunci când simțim că suntem purtați pe înălțimi de har.

Era un filmuleț rusesc în care un călugăraș este cuprins chiar de o astfel de exaltare, după care starețul îl trimite în cimitir să-i laude și apoi să-i ocărască pe cei morți, învățătura fiind, evident, aceea că așa cum reacționează aceștia trebuie să fim și noi față de laude și față de ocări.

[vsovi]

Totdeauna se dau pe sine ca ceva mare si tin neaparat sa fie considerati ca atare, mergand uneori pana la sacralizarea propriilor persoane si obiecte (delir de grandoare).

Din nou se folosesc termeni psihiatrici furaţi de acolo spre diagnosticarea şi osîndirea unor mari duhovnci. Erau mari pentru că aşa îi recunoşteau oamenii. Credeau în ei.

Au adesea "vedenii in duh" sau "convorbiri cu ingeri", despre a caror valoare nu se consulta niciodata cu Biserica si pe care nu le raporteaza niciodata la reperele dumnezeiesti ale Sfintei Scripturi si ale Sfintei Traditii.

De ce le-ar raporta? Ca să li se spună că mint, că sunt îndrăciţi, că sunt bolnavi psihic? Şi de ce vedeniile lor ar fi mai de contestat decît vedeniile altora şi de cît convorbirile altora?

Duhurile cu care ei comunica le dau un fel de autonomie in cele spirituale, intarindu-le convingerea propriei infailibilitati, incat ajung sa se propovaduiasca pe ei, si nu pe Dumnezeu.

Şi pe cine deranjează? Păi deranjează din moment ce sunt acuzaţi, persecutaţi... din motive materialiste... rezultă clar că interesul poartă fesul.

Unii ca acestia nu cunosc nimic despre smerenia adevarata, despre dreapta socoteala, despre deosebirea duhurilor, virtuti absolut necesare oricarui crestin dreptmaritor.

De unde ştie acesta? Cum de poate da el sentinţe? Păi este cineva care să fie complet lipsit de Lumina ce vine de la Dumnezeu? Să se fi făcut cineva stăpîn peste Lumină ca să poată să dea verdicte? Dumnezeu dă cui voieşte şi cine este cel care îi poate spune Lui că greşeşte? Nimeni! ''Toţi s-au abătut... pînă la Unul''.

Toti acesti "prooroci", avand "comunicari directe cu Dumnezeu", se cred mai presus de Sfanta Scriptura chiar, pe care o folosesc doar ca sa-si argumenteze "misiunea" lor, facand de obicei propaganda de grup, sacrificand orice pentru grup, chiar si logica si bunul simt si omenia insasi; provoaca mari crize sufletesti in ascultatorii naivi si nepregatiti, terorizandu-i aproape, cu propriile lor obsesii si nelinisti.

Şi dacă se cred ei în vreun fel e de condamnat? Sau grupul căruia îi face propagandă e de condamnat? Păi văd că prin asta sunt condamnate acţiunile, ca şi cum ai spune: ei vorbesc, ei apără, ei cred, ei mănîncă, ei fac... de parcă asta ar fi un rău insinuîndu-se că dacă îi vezi că ei fac aşa cum descri tu atunci e ceva rău. Păi cum să fie rău să mărturiseşti ce crezi, e bine, e rău să judeci şi să condamni şi să pui diagnostice de nebun folosindu-te de mijloacele psihiatriei care este o ştiinţă ateistă care îşi propune să scoată credinţa din capul oamenilor şi să zică mereu că nu există credinţă decît vise umane ce vin de la dorinţele sexuale.

Langa ei nu ai sentimentul seninatatii, al odihnei si al bucuriei pe care-l traiesti la intalnirea cu un om sfant, ci o teribila incrancenare si teama; sunt facatori nu de pace, ci de panica. Apogeul dezechilibrului il ating fanaticii, manevrati clar din umbra de duhurile viclene care-i arunca in excese si exagerari cu totul straine de viata Bisericii.

Aceste încrîncenări vin din luptele politice care au la bază aceleaşi interese materialiste şi de putere şi e normal să nu existe pace cînd doi sau trei sunt în discuţie contradictorie şi discută cu aprindere pe un subiect şi vor să îndreptăţească ei ceva sau pe cineva. Însă nu poţi şi nu ai dreptul să-i faci nebuni sau îndrăciţi pe cei ce îşi asumă o părere cinstită în care cred argumentînd-o temeinic şi nelăsîndu-se duşi de vicleniile unora sau altora ca să-i scoţi dezechilibraţi sau aducători de dezbinare şi de panică în Biserică. Să fim serioşi, defapt la jocul ăsta de glezne apelează toţi habotnicii trufaşi care îşi bat joc defapt de subiectul important al unei discuţii... vrînd să aibă dreptate în virtutea obedienţei şi a terorismului... cerînd mereu ascultare şi supunere a interlocutorilor ca ultim argument... adică cerînd să fie lăsaţi ei la putere şi la privilegii şi la caşcaval deşi e clar că nu au dreptate. Nici ei şi nici mai marii lor împreună cu care căpuşează pe cel sărac. Ăsta e interesul ascuns şi care e vopsit cu tot felul de ''apărări'' ale bisericii de unii sau de alţii.

Impostorul, sau "misticul" mascat, vine cu gand precis de a induce in eroare asupra persoanei si valorii sale, simuland sfintenia pe care n-o poate realiza de fapt si prin aceasta asemanandu-se cu intaiul impostor, ocrotitorul lui (adica diavolul).

Păi cine poate realiza sfinţenia dacă e supus controlului psihiatric? Şi dacă nu o poate nimeni atunci musai toţi creştinii suntem nişte impostori?

Precum acela a vrut sa fie ca Dumnezeu, asa si acesta vine ca (un) Hristos, ca profet, ca om sfant si luminat.

Oare nu toţi vrem să fim ca Dumnezeu? Toţi vrem şi de aceea El ne dăruie Credinţă şi Sfinţenie şi Duhul proorociei ca să fim sfinţi şi luminaţi. Deci e bine asta şi nu e rău cum insinuează psihiatria!

Impostorul si fatarnicul, "lupi imbracati in haine de oi" (Matei 7.15), simuleaza si, in acelasi timp, deformeaza si discrediteaza continutul doctrinar al Ortodoxiei, urmarind cu intentie inselarea bunei credinte a celorlalti.

Păi impostorul şi făţarnicul este aşa nu pentru că este bolnav psihic şi pentru că folosind psihiatria îl putem noi dovedi ca să-l osîndim că este aşa ci el înşală şi păcăleşte şi fraiereşte credincioşii pentru că are interese ascunse. Impostorii şi făţarnicii au fost şi sunt de cele mai multe ori cele mai înalte feţe bisericeşti care au confiscat puterea şi au pus mîna pe toate privilegiile şi pe ăştia i-a osîndit Hristos şi nu pe sărmanii amăgiţi care se cred şi ei una sau alta.

Resortul interior care-i stimuleaza in avant si in perseverenta, uneori chiar in eforturi ascetice exagerate, e un orgoliu nemasurat, o sete demonica de celebritate pe langa interesele materiale care nu sunt excluse deloc.

Astfel de patimi sunt specifice tuturor şi cu ele ne luptăm dar nu poţi spune despre unii că iată numai în ei le găsim şi iată că în noi nu le găsim. Deci putem spune că în mod evident astfel de patimi le găsim în toţi oamenii şi că e bine să ne curăţim de ele dar nu putem acuza şi denigra pe cei ce le au de parcă noi am fi curaţi şi sfinţi şi sigur noi suntem fără de ele doar pentru că le osîndim în alţii.

Prin felul de a vorbi, de a se misca, de a simula minuni, de a profeti, impostorul face "scamatorie" spirituala dezbinand credinta si pe credinciosi; el incepe in Biserica, dar sfarseste in afara ei. Impostorul se foloseste de Evanghelia lui Hristos nu pentru folosul Bisericii si al credinciosilor, ci doar pentru folosul propriu.

Iarăşi acuzaţii, iar se arată impostorul în unii sau în alţii prin tot felul de descrieri pentru ca văzînd fraierii asemănări cu descrierea respectivei patlogii să zici şi tu că ai prins hoţul sau că: e bolnav, e impostor, e eretic, e alea alea... pînă la urmă să zici că e nebun... din moment ce foloseşti psihiatria pentru asta, ca să-ţi îndreptăţeşti supremaţia ta absurdă.

Deci eu nu vă recomand să faceţi astfel de amestecuri şi astfel de descrieri căci este scris:'' cine va zice fratelui său nebunule e vrednic de focul gheenei şi cine-i va zice prostule e vrednic de judecata soborului preoţilor...'' ci vă recomand aşa cum este scris:

''voi să nu judecaţi, să nu măsuraţi, să nu osîndiţi căci cu măsura cu care judecaţi şi osîndiţi cu aia vi se va măsura şi veţi fi judecaţi.''

Deci nu ştiu cine v-a învăţat pe voi să amestecaţi duhovnicia care are la bază CREDINŢA cu psihologia şi cu psihiatria care are la bază ateismul şi negarea ei.

Nu poţi fi şi cu Grâul şi cu neghina în acelaşi timp! Psihologia e ca pleava iar psihiatria e ca neghina! Nu le putem amesteca după interes ca să ne urmărim interesele de putere şi auto-îndreptăţire şi de a şedea bine mersi la priviilegiil pe seama drepturilor confiscate de la săraci. Adică se poate dar e imoral şi nedrept!

[Igor_Paslusnik]

În prealabil postat de CristianR

Articolul încearcă să arate câteva trăsături ale falsului mistic. Spre exemplu, că nu e liniștit, ci agitat, că nu odihnește, ci obosește și panichează, consideră că are o legătură aparte cu Dumnezeu, el fiind un ales care nu trebuie să supună Bisericii toate revelațiile și viziunile sale.
Așa îl pot vedea cei din afară, care nu sunt prinși în mreaja lui seducătoare. El însuși, însă, foarte greu se va identifica pe sine cu portretul de mai sus. Ar putea-o face dacă s-ar smeri, dacă s-ar spovedi cu toată sinceritatea, încredințându-i duhovnicului toate viziunile, faptele și vorbele sale, precum și faptul că se consideră un ales al lui Dumnezeu, că are o misiune mai aparte. Această misiune ar trebui să o pună sub semnul întrebării și să-l lase pe duhovnic să i-o confirme sau să i-o infirme.

Sunt total de acord cu ce ai scris, frate Cristian.

Am spus doar că articolul e prea... aerisit, deşi sunt de acord total cu articolul. Tratează nişte subiecte foarte puternice, actuale şi necesare. Dar ca să nu smintesc, susţin puţin, ce este un articol "aerisit" pentru mine, mai ales de aşa calibru, ca cel ales de sora "crinrin":

Sfinţii Părinţi, pentru eretici s-au adunat în sinod. Ereticii pot fi numiţi modern azi şi "patologici" şi cu alte denumiri, că au apărut denumiri din belşug, dar toate bolile sunt cauzate de demoni, de neascultare, de neiubire, dar care nu toate patologiile intră la boli psihice, de exemplu colecţionarii de... diverse, de orice defapt...

Deci, Părinţii, în 9 sinoade, mai exact, pe parcursul a sute de ani, au apărat Biserica, luptând împotriva minciunilor ereziilor.
Dictatorii de exemplu, care în aparenţă sunt normali, ascund cele mai inovative forme de posedare. La fel şi noile culte neo-protestante, aparent creştine, mor prin America, muşcaţi de şerpii ce îi iau în mâini, numai fiindcă aşa spune Scriptura.
Articolul are foarte puţine referinţe biblice şi patristice. Biblia şi Patristica, vorbesc despre hristoşi mincinoşi, prooroci mincinoşi, nu despre "fals misticism". E periculos să schimbăm denumirea de "hristoşi mincinoşi" cu "fals misticism". În plus, orice boală are vindecare. Nu poţi doar să o arăţi şi să nu faci nimic pentru ea, pentru boală, pentru bolnav.

Spre exemplu, extras din articolul postat de "crinrin":

Unele sunt inovatii si improvizatii liturgice, altele sunt deformari ale randuielilor liturgice consacrate in Traditia Bisericii Ortodoxe (toate putand fi denumite generic "inventii popesti", nu toate avand aceeasi gravitate) iar altele sunt de-a dreptul "retete babesti", cu origini in vrajitoria populara. Iata o enumerare a catorva dintre cele dintai:
- deschisul cartii (sau al pravilei sau al Psaltirii sau al Sfintei Evanghelii, uneori la sfarsitul Sfantului Maslu) urmata de talcuirea fragmentului de text ce cade mai intai sub ochii "credinciosului" care eventual a tinut trei zile de post negru;
- impartitul de particele (miride) luate de pe Sfantul Disc si date "credinciosului" cu mentiunea ca "ele sunt mai mari in sfintenie decat aghiasma si anafura si se iau dupa o zi de post total" (de unde inventia aceasta?);
- oficierea contra cost a unor "rugaciuni si slujbe speciale" pentru cei sinucisi, eretici morti, avortati, lucru oprit de Biserica;
- "botezul" unor papusi sau carpe pe 7 ianuarie in locul copiilor avortati care-si "primesc" un nume fictiv de Ion-Ioana (aceasta inventie este opera "babelor" care descanta si ghicesc pe la tara, inventie preluata si de unii "popi mincinosi" care castiga bine de pe urma ei); cei ce fac un lucru ca acesta sunt aspru mustrati de catre Biserica, prin Canonul 47 al Sfintilor Apostoli, "ca unii ce-si bat joc de crucea si moartea Domnului";
- savarsirea Spovedaniei in grup la adulti, uneori rostindu-se doar dezlegarea cea mare urmata chiar de Sfanta impartasanie, fara nici un canon dat cuiva;
- savarsirea Spovedaniei gen ancheta sau in fata icoanei Mantuitorului, fara preot, acesta citind doar dezlegarea finala;
- folosirea doar a epitrahilului la Proscomidie, sau la Spovedanie de catre preotul duhovnic (lucru contrar randuielii din Aghiazmatar, care specifica limpede ca fiind obligatorie imbracarea felonului, ca la orice Sfanta Taina);
- omiterea exorcismelor de la Botez;
- savarsirea, din comoditate, a Tainei Botezului numai prin stropire sau turnare;
- rebotezarea celor bolnavi de epilepsie, sau a copiilor "pentru a alunga raul din casa";
- calcarea oamenilor in picioare pentru "a scoate diavolii din ei";
- impartasirea cu Sfintele Taine a celor ce sunt in coma sau in agonie sau tocmai au murit (un adevarat sacrilegiu impotriva Sfantului Trup si Sange al Mantuitorului Hristos); etc. etc.

Cu toate cele scrise sunt de acord, dar avem nevoie de Sinoade Locale, ca să se fixeze în Sfinte Canoane aceste adevăruri, ca să vindece, să îndrepte. Să se arate ereziile, ca să se evite.

Sora "crinrin", vrea să mă ponegrească pe mine, probabil, prin nişte texte, care le crede că-mi sunt potrivite mie şi ignoră restul articolului, de o deosebită valoare ! Poate mă înşel, nu ştiu ce-i în mintea ei, ce urmărea prin acel articol... Dar dacă s-a referit la mine, şi-a găsit fix persoana, beşica de puroi, care nu ştiu dacă mai apuc până mâine, oricând pot muri, şi-a găsit pe cine să vadă "prooroc mincinos", eu care abea reuşesc în mila Domnului, să mă numesc creştin (ce taină!) nicidecum prooroc, apoi eu nu învăţ nimic, doar reamintesc, pe alocuri, încerc să înţeleg ce se întâmplă, fără să am nicio pretenţie, fără să cer nimănui, nimic, fără să demonstrez ceva, cuiva, niciodată.

Dacă oamenii nu ascultă de Noul Testament şi de Sfinţii Părinţi, cât de nebun să fiu să am pretenţia să asculte de un păcătos ca mine?
Iar un prooroc tocmai de aceea prooroceşte ce va fi, ca să NU se împlinească proorocia lui. Scopul proorociei este de a nu se împlini, este dată dinainte, spre salvarea omului, ca o prevenţie, avertizare. Iar eu, Doamne fereşte, nu mă consider prooroc.

În plus, nu mă simt neliniştit, nici agitat, obosesc că e firesc, dar n-am de ce să mă panichez, toţi creştinii ar trebui să avem o legătură aparte cu Dumnezeu, şi nu, nu mă consider ales, ci un simplu creştin, muritor de rând şi am supus ascultării de duhovnic orice nelămurire.

În prealabil postat de CristianR

Să ia aminte și la propriile vise, pentru că ele ne transmit adesea ceva despre noi, despre starea noastră lăuntrică. Spre exemplu, dacă mă visez vorbind în mijlocul unei mulțimi, încântarea pe care o resimt este cel mai probabil rodul slavei deșarte.

Personal, eu n-am visat aşa ceva în viaţa mea, ferească Dumnezeu de aşa coşmaruri... sunt foarte timid, sunt emotiv chiar, am trac de scenă mare în faţa mulţimii, am evitat mereu să vorbesc în faţa oamenilor, când am emoţii foarte mari, mă mai bâlbâi... eu nu sunt de preoţie, Doamne fereşte... dar m-a încurajat duhovnicul să vorbesc pe forum...
Trebuie să-i cer dezlegare să plec de pe forum, că văd că nimic nu fac bine, numai smintesc, nemulţumesc pe toţi, fac numai prostii şi idioţenii.
Îi voi cere dezlegarea asta şi vă voi lăsa în pace. Văd că nu aveţi nevoie de mine, nimeni, deci sunt în plus, şi sincer, nu vreau să vă împiedic drumul spre mântuire.

În prealabil postat de CristianR

În general vorbind, ca să te asiguri că nu cazi în această plasă a falsului misticism trebuie să fii în primul rând preocupat de propriile tale păcate, să le identifici și să te eliberezi de ele. Odată începută această lucrare, nu știu dacă vei putea vreodată considera că ai ajuns la capătul ei. Beneficiile ei sunt cunoscute: smerirea treptată și lepădarea de sine.

Personal, eu mă silesc cât de mult pot, să nu stau de vorbă cu demonii din gânduri, din ispitiri, directe, indirecte, mă silesc maxim, nu ştiu cât de bine reuşesc, dar din Sfânta Scriptură, de la Sfinţi Părinţi, cunosc, să le spunem, unele tehnici, care le-am trăit, le-am experimentat, şi sunt deosebit de vii şi eficiente.

Am căutat să mă smeresc mereu, tocmai de aceea, nu am alergat să fiu hirotonit preot, deşi puteam să mă căsătoresc încă din seminar, ca să alerg după preoţie. Am 29 de ani, suficiente studii pentru a fi preot (de parcă preoţie stă în studii) am 5 din 20 de băieţi, colegii mei de seminar, care sunt deja preoţi, pentru că am învăţat foarte bine în seminar, şi din 30 de colegi şi colege câţi eram în clasă, terminam mereu anul de seminar pe locul 4 sau 5, luam mereu menţiune, dar nu am căutat niciodată notele, afirmarea, nu am căutat preoţia, fiindcă ştiu ce taină mare este şi mie tare frică de această cea mare slujire omenească, lui Dumnezeu şi oamenilor...

Am şi gânduri de călugărie, fiindcă nu găsesc o fată, o preoteasă după inima mea, fosta mea prietenă, cu care am stat 4 ani, a ales şi ea altă cale. Deci nu mă grăbesc deloc spre preoţie, spre nimic din acele lucruri mari şi minunate... Mi-e tare frică că nu reuşesc nici să mă numesc creştin, dar mai ales treptele: citeţ, ipodiacon, diacon şi preot ? Doamne miluieşte. Vrednic de moarte sunt, nu de altceva.

Deci iertaţi-mă, vă rog mult, fraţilor, fiindcă vâd cât de mult rău vă fac, vă pricinuiesc, vă promit că în curând, voi pleca de pe forum.

Vă rog din suflet, citiţi, aşa îmi argumentez ce vorbesc şi susţin mai bine, citiţi cărţile:

şi

Iertaţi-mă şi pomeniţi-mă, vă rog iertaţi-mă... Vă doresc mântuire...

[AlinB]

În prealabil postat de Igor_Paslusnik

Dar dacă s-a referit la mine, şi-a găsit fix persoana, beşica de puroi, care nu ştiu dacă mai apuc până mâine, oricând pot muri, şi-a găsit pe cine să vadă "prooroc mincinos", eu care abea reuşesc în mila Domnului, să mă numesc creştin (ce taină!) nicidecum prooroc, apoi eu nu învăţ nimic, doar reamintesc, pe alocuri, încerc să înţeleg ce se întâmplă, fără să am nicio pretenţie, fără să cer nimănui, nimic, fără să demonstrez ceva, cuiva, niciodată.

da' parca erai plin de har, revelatii, ai vazut lumina necreata inca fara pic de pocainta, etc.

iar bipolar, treci de la o extrema la alta?

[vsovi]

În prealabil postat de iuliu46

Hai mai Igor, atata te-ai rugat de el sa faca un topic in care sa discutati amandoi ca sa-l convingi ca greseste si acum ii zici ca-i sectar si vrei sa fie banat ? Dupa ce te-ai ratoit la admin si la ceilalti ca l-au banat ? :)

Iartă-mă că pe tine te-am uitat din lista aia lungă a celor care aveau ca singur argument pentru a-şi dovedi dreptatea auto-îndrepţindu-se nevoia de bannare a mea... deşi nu v-am ocărît, nu v-am acuzat, nu v-am făcut în niciun fel... şi cu toate astea iată că şi Igor-Emilian recunoaşte că cică a greşit opunîndu-se bannării pe nedrept.

Oare cît să vă îndur?

Păi de aia a ajuns la concluzia asta, căci necrezînd şi vrînd să se autoîndreptăţească asemenea vouă zice şi el acuma ca voi mereu: că aş fi alea alea... nu vreau să le repet căci sunt nişte josnicii nevrednice de un creştin... mirean din BOR aşa ca mine darmite atunci de un teolog care mai şi susţinea că cică din dragoste creştină a cerut el să nu fiu bannat aşa cum aţi cerut mereu toţi în cor să fiu deşi nu v-am făcut nimic.

Păi ce dragoste e aia domnule Igor Emilian, aia de care vorbeşti tu şi care văd că acum îţi basculează în extrema aialaltă?

Adică tu ai cerut să nu fiu banat pentru ca să mă faci în toate felurile şi dacă nu am recunoscut că aş fi eu toate josniciile pe care mi le-ai aruncat în cap ca să-mi scoţi dracii din mine atunci iată recunoşti că ai greşit şi că mai bine cereai şi tu să fiu bannat?

Nu te doare revăzîndu-ţi felul de a-ţi mărturisi astfel credinţa? Nu te doare cînd îţi aminteşti de ce ai făcut şi de ce anume faci? Fii sincer cu tine dacă poţi! Te rog fii sincer!

Dar pe mine, ce crezi, cum mă simt eu cînd ştiu că eu sunt cel ce te-am iubit creştineşte mărturisinduţi Adevărul cu credinţă căci eu cred şi nu tu care m-ai condamnat una-întruna!

Dar e treaba ta, eşti liber să o dai la întors ca la Ploieşti cît vrei. Eu rămîn mai departe să vă iubesc şi să vă rabd... căci pe iuliu46 îl ştiu de cînd discutam pe vremea USL-ului despre cuplul de tristă amintire Antonescu-Ponta care au dat lovitură de stat.

El, iuliu46 era de partea lor susţinînd că sunt postac plătit de Udrea.

V-am iertat şi nu pot să mă supăr pe voi mai ales cînd ştiu ce interese ascunse vă animă.