Forum Crestin Ortodox Crestin Ortodox
 
 


Du-te înapoi   Forum Crestin Ortodox > Biserica ortodoxa > Despre Biserica Ortodoxa in general
Răspunde
 
Thread Tools Moduri de afișare
  #1  
Vechi 20.12.2009, 14:56:13
Danut7 Danut7 is offline
Banned
 
Data înregistrării: 30.07.2009
Religia: Ortodox
Mesaje: 2.543
Implicit Ce este Biserica?

M-am gandit sa deschid acest topic pentru o definire mai buna si o intelegere mai buna a ceea ce este Biserica.Inspirat din alte site-uri am sa prezint cum inteleg eu :

Biserica este Trupul lui Hristos, comuniune divino-umană (teantropică - gr. Θεαντροπια) între Iisus Hristos și poporul Său.Biserica este alcătuită din Proorocii și sfinții Vechiului și Noului Testament, din îngeri și din comunitatea istorică a credincioșilor vii, adormiți și din generațiile viitoare, și în ea se află unul și același Har al lui Dumnezeu. Este o comunitate atât vizibilă cât și invizibilă, divină ca și umană. Ea este vizibilă, întrucât cuprinde comunități concrete de oameni care se închină lui Dumnezeu; este invizibilă întrucât îi cuprinde și pe sfinți și pe îngeri. Este umană, întrucât membrii ei pământeni sunt păcătoși; este divină, pentru că este Trupul lui Hristos. Dar nu există separare între vizibil și invizibil, între Biserica militantă și Biserica triumfătoare (după terminologia occidentală scolastică), deoarece ambele alcătuiesc, împreună, o singură realitate continuă. Biserica vizibilă, cea de pe pământ, trăiește în deplină comuniune și unitate cu întregul trup al Bisericii, al cărei Cap este Hristos. Astfel, deși Ortodoxia folosește termenii de "Biserică vizibilă" și "invizibilă", insistă foarte mult asupra faptului că nu sunt două Biserici, ci una singură (iar termenii sunt folosiți doar în raport cu înțelegerea umană).Unitatea Bisericii nu este întreruptă în timp sau spațiu și nu este limitată doar la cei care trăiesc astăzi pe pământ. Unitatea Bisericii este comuniunea Sfintei Treimi cu toți cei care trăiesc întru Dumnezeu: Sfinții Îngeri, drepții adormiți și toți cei ce trăiesc pe pământ după poruncile lui Hristos și cu puterea Duhului Sfânt.

Efeseni 4:16 Din El, tot trupul bine alcătuit și bine încheiat, prin toate legăturile care îi dau tărie, își săvârșește creșterea, potrivit lucrării măsurate fiecăruia din mădulare, și se zidește întru dragoste.

Biserica ca așezământ este trup tainic de natură teantropică, nu o organizație omenească oarecare.Ea este stâlpul și temelia adevărului și casa lui Dumnezeu, o anticameră a Împărăției lui Dumnezeu.Unicul Cap al Bisericii este Hristos. Biserica este un obiect al credinței, în sensul că ortodocșii cred în Biserică. Credința tradițională a Bisericii este mărturisită în Crezul niceo-constantinopolitan: "[cred] întru una, sfântă, sobornicească (catolică - gr. καθολικη) și apostolească Biserică". Sensul acestei afirmații este că Biserica este:

* una : una singură, nedespărțită în mai multe Biserici
* sfântă : sfințită și pusă deoparte pentru lucrarea lui Dumnezeu
* sobornicească / catolică : desăvârșită și caracterizată prin deplinătate și universalitate (καθολικη înseamnă în grecește în același timp deplinătate și universalitate)
* apostolească : Biserica are drept caracteristică fundamentală mărturisirea și propovăduirea Evangheliei și botezarea tuturor neamurilor (Matei 28,18-20).

Întrucât Biserica este Trupul lui Hristos, ea este și templul și locul asupra căruia odihnește Duhul Sfânt. Ea este o permanentă Cincizecime.

Biserica este Mireasa lui Hristos, Mireasa eshatologică a Fiului lui Dumnezeu, unită cu El întru credință și dragoste, cea pentru care S-a jertfit pe Cruce. Relația dintre Hristos și Biserica Sa este asemuită cu relația dintre soț și soția sa, iar imaginea nunții pământești este o închipuire, o umbră a nunții Mielului lui Dumnezeu cu Biserica.

Comunitatea Bisericii este locul mântuirii oamenilor; este cu adevărat Arca în care omenirea se poate salva de potopul decăderii și al păcatului.Rolul Bisericii este acela de a împărtășii fiilor ei harul sfințitor al Duhului Sfânt prin Sfintele Taine și de a îndruma pe credincioși pe calea vieții.Biserica este așadar ajutătoare , vindecătoare și indrumătoare.Ea este mijloc al mântuirii, poartă a Cerului și scară catre Cer.În Biserică se află deplinătatea adevărului de care se pot impărtăși și beneficia fii ei.Biserica este organ de mântuire a credinciosilor și mama tuturor creștinilor.

Ce este Biserica pentru voi?
Reply With Quote
  #2  
Vechi 20.12.2009, 19:16:13
sophia sophia is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 25.06.2007
Religia: Ortodox
Mesaje: 3.593
Implicit

Eu fac anumite diferente pentru ca se tinde mereu spre confuzie.

1. Biserica - in sens de credinta ca atare. Forma (oarecum) vizibila a credintei.
As spune ca la asta ne referim si in Crez.
2. Biserica - in sens de institutie, cu ierarhii, organizare, cladiri, cler, manastiri, monahi etc.
3. Biserica - in sens de lacas de cult
4. Biserica in sens de comunitate de oameni in aceeasi credinta - aici este putin cam artificial, cam exagerat si mai rar intalnit. Exista parohia mai precis.
Eu vad asta putin mai altfel, pentru ca oamenii la un loc, chiar si in rugaciune nu formeaza biserica, ci o comunitate intru credinta.
Parohia mai are si alte laturi in afara de slujbe si rugaciuni, as zice eu (are lacasul, parte sociala, chiar culturala etc.)
5. Biserica din noi? Este de fapt rugaciunea noastra individuala si iubirea de aproape. Dar se pare ca nu i se da valoarea cuvenita, ci e mai putin valoroasa decat rugaciunea in comunitate, in lacasul bisericesc. Asta nu prea pricep eu.

Eu nu vad biserica nici ca trup al lui Iisus Hristos, ci ca opera/creatie/lege a sa. Trupul lui Hristos este ceea ce intampla numai la Sf.Euharistie, ori biserica in sens de credinta inseamna mai mult.
Reply With Quote
  #3  
Vechi 20.12.2009, 21:23:42
Danut7 Danut7 is offline
Banned
 
Data înregistrării: 30.07.2009
Religia: Ortodox
Mesaje: 2.543
Implicit

Pentru mine Biserica inseamna suma tuturor credinciosilor adevarati din toate timpurile.Biserica ca institutie si organizatie pentru mine reprezinta un mijloc al mantuirii si locul unde ne putem vindeca ranile si patimile sufletesti si totodata un indrumator pe calea vietii.In Biserica(institutie) la liturghie se uneste cerescul cu pamantesc.Iar Biserica este o anticamera a Imparatiei Cerurilor, Imparatia Cerurilor pe pamant, un paradis terestru.Biserica ca institutie si organizatie este ierarhica si constituita din clerici si mireni.Din Biserica(ca tot) fac parte toti cei care sunt in Hristos si implinesc voia lui Dumnezeu si toti care beneficiaza de harul Duhului Sfant.Asadar Biserica nu este constituita doar de cei care participa la slujba, ci de toti cei ce sunt in duh si adevar.Nu numai ortodocsii pot ajunge in Rai, ci toti.Mantuirea este universala si pentru toti si Dumnezeu ar vrea sa se mantuiasca toata lumea.Asadar din Biserica fac parte toti cei ce sunt miluiti de Dumnezeu si care apartin de Hristos.Insa in Biserica Ortodoxa se afla plinatatea adevarului si Biserica Ortodoxa este Biserica adevarata in care lucreaza harul Duhului Sfant.
Reply With Quote
  #4  
Vechi 20.12.2009, 21:42:49
Danut7 Danut7 is offline
Banned
 
Data înregistrării: 30.07.2009
Religia: Ortodox
Mesaje: 2.543
Implicit

Citat:
În prealabil postat de sophia Vezi mesajul
Eu fac anumite diferente pentru ca se tinde mereu spre confuzie.

1. Biserica - in sens de credinta ca atare. Forma (oarecum) vizibila a credintei.
As spune ca la asta ne referim si in Crez.
2. Biserica - in sens de institutie, cu ierarhii, organizare, cladiri, cler, manastiri, monahi etc.
3. Biserica - in sens de lacas de cult
4. Biserica in sens de comunitate de oameni in aceeasi credinta - aici este putin cam artificial, cam exagerat si mai rar intalnit. Exista parohia mai precis.
Eu vad asta putin mai altfel, pentru ca oamenii la un loc, chiar si in rugaciune nu formeaza biserica, ci o comunitate intru credinta.
Parohia mai are si alte laturi in afara de slujbe si rugaciuni, as zice eu (are lacasul, parte sociala, chiar culturala etc.)
5. Biserica din noi? Este de fapt rugaciunea noastra individuala si iubirea de aproape. Dar se pare ca nu i se da valoarea cuvenita, ci e mai putin valoroasa decat rugaciunea in comunitate, in lacasul bisericesc. Asta nu prea pricep eu.

Eu nu vad biserica nici ca trup al lui Iisus Hristos, ci ca opera/creatie/lege a sa. Trupul lui Hristos este ceea ce intampla numai la Sf.Euharistie, ori biserica in sens de credinta inseamna mai mult.
Biserica in sens de credinta este Trupul lui Hristos , cel putin din punctul meu de vedere.Hristos reprezinta Cuvantul lui Dumnezeu, Calea , Adevarul si Viata.Asadar referindu-ne la Biserica in sensul de crez ca Trup al lui Hristos ne referim insusi la Adevar.Biserica s-a coborit din cer.Ca si painea cea adevarata care da viata lumii(Cuvantul lui Dumnezeu) s-a pogorit din cer, iar Biserica a fost instituita de Hristos prin Jerfta pe cruce.Si la Cincizecime cand s-a format primul nucleu de credinciosi(Biserica) Duhul Sfant s-a pogorit tot din Cer.Asadar Biserica este prin Dumnezeu si Sfanta Treime si este o comunitate teandrica si de comuniune teantropica.A face parte din Biserica inseamna a te impartasi cu Hristos si a vietui in El care este Calea Adevarul si Viata, adica a fi madular viu al Trupului care este Trupul lui Hristos si are ca unic cap pe Hristos care si este Mantuitorul Trupului(adica a Bisericii).
Reply With Quote
  #5  
Vechi 21.12.2009, 11:28:25
windorin's Avatar
windorin windorin is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 13.10.2006
Religia: Ortodox
Mesaje: 2.402
Implicit

Citat:
În prealabil postat de Danut7 Vezi mesajul
Ce este Biserica pentru voi?
Vino si vezi !
__________________
"Intru aceasta vor cunoaste toti ca sunteti ucenicii Mei, daca veti avea dragoste unii fata de altii." (Ioan 13,35)
"Va spun ca pentru orice cuvant desert, pe care-l vor rosti, oamenii vor da socoteala in ziua judecatii." (Matei 12,36)

Reply With Quote
  #6  
Vechi 22.12.2009, 10:41:35
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 32.379
Implicit

Supranumit "Apostolul neamului" pentru credința lui în Dumnezeu , Nicolae Iorga spunea atât de bine că : "Avem două entități care țin sufletul neamului românesc : Biserica ( mănăstirile ) și satele".
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
Reply With Quote
  #7  
Vechi 03.01.2010, 16:49:11
adam000 adam000 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 13.09.2008
Religia: Ortodox
Mesaje: 719
Implicit

Cea mai frumoasa descriere, inclusiv dpdv istoric, am gasit-o aici:

http://cbrom.de/Episcop/Invataturi/In-Biserica.htm

Citat:
Unitatea Bisericii în dumnezeiasca Euharistie și în episcop – o problemă istorică fundamentală

Pentru a putea înțelege locul și rolul episcopului, al preoților și al credincioșilor în Biserică este necesar să avem o privire de ansamblu asupra Bisericii, să înțelegem ce este Biserica și cum se manifestă unitatea ei.
Până în Evul Mediu nu găsim o definiție a Bisericii. În Răsărit întâlnim o primă definiție la Sf. Nicolae Cabasila, care ne spune că Biserica se recunoaște în Sfintele Taine. Pe toată durata primelor trei veacuri creștine unitatea Bisericii a fost strâns legată de credința, de rugăciunile și de acțiunea Bisericii. Esența creștinismului trebuie căutată chiar în persoana Domnului nostru Iisus Hristos, întemeietorul acestuia. Prin urmare lucrul primordial în eclesiologie nu este o învățătură sau alta, pe care le-a descoperit Domnul, ci chiar persoana lui Iisus Hristos și unirea omului cu El. Sf. Evanghelist Ioan prezintă unitatea ucenicilor ca pe o dorință insistentă a Mântuitorului Hristos. Faptele Apostolilor exprimă această realitate atunci când prezintă unitatea celor credincioși drept principala caracteristică a vieții Bisericii primare. Astfel vedem că Biserica este chiar Iisus Hristos, Hristos întreg, iar unitatea Bisericii nu este altceva decât unitate în persoana lui Hristos, ca încorporare în Trupul Lui și creștere în Acesta.
Acceptând această viziune hristologică a Bisericii, suntem constrânși să vedem unitatea acesteia mai întâi de toate prin prisma Tainelor Bisericii, ca o încorporare a omului în Hristos. Prin urmare suntem obligați mai întâi să răspundem la întrebarea: Cum s-a manifestat în spațiu și timp această încorporare a oamenilor în persoana lui Hristos după înălțarea Lui la ceruri. Iar căutarea acestui răspuns trebuie să se facă în mod absolut necesar plecând de la Sf. Euharistie, deoarece aceasta constituie întruparea și unificarea prin excelență a Bisericii în Hristos. Doar în taina Sf. Euharistii avem o iconizare simțită a unirii și încorporării în Hristos a tuturor credincioșilor, mădulare ale Trupului Său care se împărtășesc cu El. Această legătură strânsă între Biserică și Sf. Euharistie i-a condus pe unii teologi până la a identifica noțiunea de Biserică cu cea de Euharistie. Trebuie totuși să nu cădem într-o unilateralitate și să precizăm că unitatea Bisericii nu este epuizată în unitatea euharistică, ci ea presupune și unitatea în credință, în dragoste, într-un botez, în sfințenia vieții, precum și alte elemente.
Viziunea Euharistiei ca încorporare a Bisericii în Hristos ne constrânge să căutăm locul episcopului în Biserică, deoarece Euharistia nu este doar o comuniune a fiecărui credincios cu Dumnezeu în Hristos, ci și o unire orizontală a membrilor Bisericii unul cu altul. Astfel Euharistia nu poate fi cercetată atât ca un lucru, cât mai ales ca o acțiune, nu atât ca o comuniune „în cele sfinte”, cât o comuniune „a sfinților”, exprimată de adunarea euharistică al cărei centru și cap văzut a fost mereu episcopul, întâistătătorul și aducătorul ofrandei euharistice. Sigur nu e întâmplător faptul că Biserica, deși a despărțit de Euharistie multe taine, care inițial erau legate de ea, nu a făcut niciodată aceasta în ceea ce privește intrarea în sacerdoțiu. Transmiterea acestuia în afara Euharistiei a fost și rămâne de neconceput. Iar aici episcopul, în calitate de cap văzut al adunării euharistice, dar și ca singurul transmițător al preoției în Biserică, exprimă și apără unitatea canonică, rămânând astfel indisolubil legat de Euharistie, mai ales atunci când aceasta este înțeleasă drept adunare laolaltă, exprimând în spațiu și timp unitatea Bisericii lui Dumnezeu
__________________
Ca sub stapanirea Ta totdeauna fiind paziti, Tie slava sa inaltam, Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor
Amin.
Reply With Quote
  #8  
Vechi 03.01.2010, 16:52:56
adam000 adam000 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 13.09.2008
Religia: Ortodox
Mesaje: 719
Implicit

...continuare...

Citat:
Punerea în legătură a noțiunilor de Euharistie și Biserică


Eclesiologia creștinismului primar era una viu practicată. Poate că tocmai de aceea în izvoare nu găsim o definiție a ceea ce este Biserica, nici o descriere teoretică a ei. Denumirea se întâlnește în ~ 80 de locuri în Noul Testament, dintre care cel puțin 57 au în vedere Biserica drept adunare într-un anumit loc. Textele vechi bisericești descriau de regulă Biserica drept o realitate concretă dintr-un anumit loc. De mare importanță e faptul că nu orice adunare era numită Biserică ci doar adunarea euharistică. Epistolele Sf. Apostol Pavel, adresate comunităților creștine din diferite provincii prin denumirea de „biserică” (εκκλησία) presupun o situație bine cunoscută destinatarilor, situație care nu însemna altceva decât adunarea în vederea celebrării Euharistiei. Astfel saluturile de la sfârșitul epistolelor ne dovedesc că acestea erau destinate a fi citite în cadrul adunărilor euharistice. Când spre exemplu, Sf. Pavel se adresează Bisericii din Corint, această Biserică este mai întâi de toate adunarea concretă a corintenilor în vederea săvârșirii Euharistiei. Observăm că, de fiecare dată când se adresează Bisericii unei cetăți anume, Apostolul folosește termenul de „biserică” la singular, în timp ce atunci când se adresează unor regiuni geografice mai largi folosește acest termen la plural. Acest fapt dovedește cu claritate că prin biserică el înțelegea o anumită comunitate euharistică, biserica însemna pentru el adunarea credincioșilor în vederea frângerii pâinii. Un exemplu care oglindește această identificare a bisericii cu Euharistia vedem în capitolul 11 al primei epistole către Corinteni. Dând anumite indicații creștinilor Sf. Pavel spune în versetul 18: „Căci mai întâi aud că atunci când vă adunați în biserică, între voi sunt dezbinări”. Se vede aici că termenul de biserică nu este folosit teoretic, ci pentru descrierea unei anumite adunări, dar nu a unei adunări oarecare, ci a adunării în vederea frângerii pâinii. Pe această adunare Pavel o numește „biserica lui Dumnezeu”, iar disprețuirea Euharistiei constituie disprețuire a însăși Bisericii lui Dumnezeu. Această identificare a adunării euharistice cu Biserica îi permite Sf. Pavel să întrebuințeze expresia „când vă adunați laolaltă” (συνέρχεσθαι επί το αυτό), drept noțiune cu conținut atât eclesiologic cât și euharistic. Astfel, în gândirea Sf. Pavel și a Bisericilor care citeau epistolele sale expresiile: „a se aduna”, „a se aduna laolaltă”, „cină domnească” și „biserică” sau „biserică a lui Dumnezeu” sunt identice.
Trebuie să amintim aici și de expresia „κατ’ οίκον εκκλησία” (biserica din casă). Este cunoscut faptul că în timpul în care s-a scris epistola către Corinteni și încă mult timp după aceea Euharistia se săvârșea în casele creștinilor. Dar în timp ce „casa” și „biserica” erau legate una de alta prin Euharistie, ele alcătuiau de fapt două realități distincte. „Biserica lui Dumnezeu” nu trebuia să se confunde cu casa; altminteri ar fi avut loc o disprețuire a Bisericii lui Dumnezeu. Toate manifestările bisericești ale creștinilor se puteau înfăptui și în afara caselor creștine. De exemplu predica se făcea în sinagogi. Există însă o manifestare bisericească, care niciodată nu s-a făcut în afara caselor creștine; și anume celebrarea Euharistiei. Că acest lucru nu e întâmplător, ci constituie o convingere a Bisericii, o dovedesc Faptele Apostolilor, unde citim: „Și în fiecare zi, stăruiau într-un cuget în templu și, frângând pâinea în casă, luau împreună hrana întru bucurie și întru curăția inimii”. Vedem aici că rugăciunea putea să se facă și în Templu, dar frângerea pâinii – Euharistia – se făcea doar în casele creștinilor. Observăm că termenii casă și biserică exprimau realități diferite; primul una lumească și al doilea una bisericească. Dar de câte ori în casa unei familii creștine se săvârșea Euharistia, realitatea Bisericii lui Dumnezeu era în mod automat pusă în legătură cu casa aceasta. Această punere în legătură a Euharistiei cu o anumită casă cât și cu Biserica lui Dumnezeu a dat naștere așa zisei „κατ’ οίκον εκκλησία” (biserica din casă), care își primea numele de la proprietarul casei. Această expresie constituie cea mai pragmatică expresie a Bisericii, exprimând adunarea credincioșilor într-un anumit loc în vederea unirii lor în Trupul lui Hristos. „Η κατ’ οίκον εκκλησία” (biserica din casa cuiva) nu era prin urmare un al treilea fel de biserică, diferit de cea locală sau universală, ci era chiar biserica locală, „Biserica lui Dumnezeu”, adunată pentru „frângerea pâinii” în casa unuia din membrii ei.
Cercetarea vechilor texte creștine și a epistolelor Sf. Pavel ne duce așadar la concluzia că adunarea euharistică era identificată cu „Biserica lui Dumnezeu” însăși. Încă de la prima apariție a lui, termenul de „biserică” a cunoscut o adâncă punere în legătură, până la identificare, cu Euharistia celebrată în fiecare cetate. Fiecare Euharistie constituie în spațiu și timp expresia însăși a Bisericii lui Dumnezeu.
__________________
Ca sub stapanirea Ta totdeauna fiind paziti, Tie slava sa inaltam, Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor
Amin.
Reply With Quote
  #9  
Vechi 03.01.2010, 16:55:39
adam000 adam000 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 13.09.2008
Religia: Ortodox
Mesaje: 719
Implicit

...continuare...

Citat:
Euharistia și unitatea Bisericii

Identificarea adunării euharistice cu Biserica lui Dumnezeu nu ar fi fost posibilă fără o prealabilă punere în legătură a Euharistiei cu conștiința despre unitatea Bisericii primare. Sf. Ap. Pavel, adresându-se Corintenilor, scria: „Paharul binecuvântării, pe care-l binecuvântăm, nu este, oare, împărtășirea cu sângele lui Hristos? Pâinea pe care o frângem nu este, oare, împărtășirea cu trupul lui Hristos? Că o pâine, un trup, suntem cei mulți; căci toți ne împărtășim dintr-o pâine”. În acest loc o importanță deosebită are ideea că „cei mulți” alcătuiesc „un trup”, identificat cu pâinea euharistică. Această legătură a dumnezeieștii Euharistii cu conștiința că „cei mulți” se unifică prin mijlocirea ei și în ea într-un singur „trup”, dar nu într-unul oarecare, ci în Trupul lui Hristos, devenind astfel nu una, ci unul, Însuși Domnul, este adânc înrădăcinată chiar în începuturile Euharistiei cât și ale Bisericii, lucru de care ne poate convinge o evaluare atentă a „Cinei celei de Taină”, în care se găsește originea Euharistiei. Cei mulți de la Cina cea de Taină ca și cei mulți din epistolele Sf. Pavel sunt adunați și se identifică în Euharistie: „Că o pâine, un trup, suntem cei mulți; căci toți ne împărtășim dintr-o pâine”.
Nu putem să nu ne gândim aici și la concepția Sf. Evanghelist Ioan despre unitatea celor mulți în „Fiul Omului”, strâns legată de Sf. Euharistie. Fiul Omului este cel care dă „mâncarea ce rămâne spre viața veșnică”. El este „Pâinea cea adevărată Care S-a pogorât din cer”. E clar că drept „Fiu al Omului” e prezentat chiar Domnul Hristos în relația Lui cu Euharistia. De aceea și comuniunea euharistică e descrisă ca o mâncare nu doar a cărnii Domnului, ci a cărnii Fiului Omului: „Dacă nu veți mânca Trupul Fiului Omului și nu veți bea sângele Lui, nu veți avea viață în voi”. Cu această calitate de Fiu al Omului, Iisus este înfățișat în Evanghelia a patra nu doar identic cu pâinea Euharistiei (Eu sunt Pâinea vieții), ci și ca realitatea prin excelență în care sunt cuprinși toți: „Cel ce mănâncă Trupul Meu și bea Sângele Meu rămâne întru Mine și Eu întru el”.
Prin urmare, pentru gândirea Bisericii primare, prin Euharistie „cei mulți” – noul, adevăratul Israel, cei care constituie Biserica – sunt o unitate care Îl închipuie pe Hristos până la deplina identificare cu El. Toate acestea demonstrează că Eclesiologia creștinismului primar, mai ales în ce privește unitatea Bisericii, nu poate fi înțeleasă în nici un chip fără referirea la dumnezeiasca Euharistie.
__________________
Ca sub stapanirea Ta totdeauna fiind paziti, Tie slava sa inaltam, Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor
Amin.

Last edited by adam000; 03.01.2010 at 16:58:58.
Reply With Quote
  #10  
Vechi 03.01.2010, 17:00:54
adam000 adam000 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 13.09.2008
Religia: Ortodox
Mesaje: 719
Implicit

...continuare...

Citat:
Întâistătătorul Euharistiei – Episcopul Bisericii lui Dumnezeu


Prin cultul ei și îndeosebi prin Euharistie, Biserica primară trăia împlinirea Tainei Împărăției lui Dumnezeu. Tot cultul se săvârșește pe pământ, dar este o reflectare a celui din cer, unde stăpânește Dumnezeu, „Cel vechi de zile”, Cel ce șade pe tronul înalt și măreț. Prin urmare orice putere în Biserică se concentrează în persoana lui Iisus Hristos. El este singurul Domn, Cel care stăpânește toate. Dar și unitatea într-unul Domn e exprimată mai întâi de toate în cult și mai ales în Euharistie. Datorită acestei poziții a Lui în cultul euharistic, Hristos concentrează în El toate funcțiile prezente în Biserică. El este prin excelență preotul, apostolul, diaconul, episcopul, învățătorul, „Cel dintâi întru toate”. Și aici avem un paradox în ce privește relația lui Hristos cu Biserica. În timp ce este adorat în ceruri, El este prezent și pe pământ în Euharistie, făcând prezentă astfel starea cerească și în realitatea pământească istorică. Astfel cinstirea euharistică de pe pământ nu constituie o realitate paralelă celei cerești, ci iconizează chiar această realitate cerească. Așa cum doxologia cerească e iconizată real în Euharistia de pe pământ, tot astfel și puterea lui Hristos e oglindită în slujitorii Bisericii. Trebuie să amintim aici că slujirile (funcțiile) în Biserica primară erau înțelese mereu în smerenie, ca diaconie (slujire), aceasta neînsemnând însă că erau private de autoritate. Astfel funcțiile (slujirile) liturgice nu erau concepute ca paralele cu puterea lui Hristos, ci exprimau chiar această putere. Hristos este singurul Domn și deținător al puterii în Biserică și nu o chivernisește (conduce) paralel cu o conducere pământească, bisericească, ci chiar prin aceasta și în ea. Slujirile din Biserică sunt tipuri, radiații mistice ale puterii lui Hristos, adevăratul slujitor prin excelență. Astfel, spre exemplu, vrednicia de Apostol în Biserica primară nu era înțeleasă ca o putere paralelă cu cea a lui Hristos, ci chiar ca puterea lui Hristos Însuși. În mod asemănător episcopul era înțeles ca cel care ținea „locul lui Dumnezeu” și ca „imagine a lui Hristos”. În acest fel Hristos a rămas singurul slujitor și deținător al puterii în Biserică. Slujitorii nu aveau putere decât ca chipuri și reprezentanți ai lui Hristos. Biserica apare astfel ca o unitate teocratică. Dar puterea aceasta a lui Hristos nu se exprima decât prin slujitorii Bisericii, al cărei drept nu avea doar caracter dumnezeiesc, ci și omenesc. Acest lucru a fost posibil mai ales datorită Euharistiei care identifica adorarea cerească cu cea pământească și pe Hristos cu Biserica Sa într-un mod tainic și pragmatic.

În ce-i privește pe conducătorii adunărilor euharistice, din Faptele Apostolilor aflăm că Apostolii, de câte ori se găseau într-o adunare euharistică, prezidau Euharistia. După cum ne informează Didahia, acest lucru îl făceau și „profeții” care umblau din loc în loc. Însă de câte ori Apostolii lipseau, cum era normal să se întâmple de multe ori, conducerea Euharistiei revenea slujitorilor permanenți. După moartea Apostolilor găsim la conducerea Bisericii din Ierusalim pe Iacov împreună cu prezbiterii. Paralel apar acolo și diaconii, a căror slujire cuprindea și serviciul la mesele cu care Euharistia stătea în legătură. Astfel la conducerea Bisericii din Ierusalim găsim triada: Iacov, prezbiterii și diaconii, probabil ca urmare a formulei inițiale: Cei Doisprezece (Apostolii), prezbiterii și diaconii. Probabil că acesta a fost modelul organizării și al altor Biserici, care au primit creștinismul de la Biserica mamă din Ierusalim. Această triadă a fost prima formă sub care a apărut în istorie episcopul, ca un grad special și deplin. Faptul că episcopul înconjurat de preoți și diaconi a fost de la început conducătorul Euharistiei îl dovedesc textele păstrate. Din cercetarea atentă a izvoarelor se poate concluziona că Euharistia probabil că era adusă în principal: a) de Apostoli și de alți harismatici, ca de exemplu de profeți și b) de episcop înconjurat de prezbiteri și diaconi. Dar Apostolii și ceilalți harismatici nu pot fi considerați legați permanent de aducerea Euharistiei în Biserica locală și prin urmare ei nu pot exprima unitatea acesteia. Rolul și datoria aceasta reveneau slujitorilor locali ai Euharistiei, deci episcopilor.

De la început lucrarea principală a episcopului era mai ales liturgică, constând în aducerea Euharistiei. Dacă comparăm informațiile referitoare la episcop provenite de la Ignatie cu imaginea adunării euharistice din Apocalipsă, observăm că episcopul e descris ca șezând pe locul lui Dumnezeu; aceasta chiar pentru motivul că el ocupa acest loc în adunarea euharistică, descris de Apocalipsă ca „tronul lui Dumnezeu și al Mielului” din adunarea cerească. La rândul ei Apocalipsa preia această imagine din celebrarea în biserică a Euharistiei, în care episcopul ședea pe tronul lui dinaintea jertfelnicului fiind înconjurat de prezbiteri și având în față poporul. Acesta a fost de la început locul pe care îl avea episcopul, ca cel ce aducea Euharistia, și de aceea Biserica îl vedea ca pe imaginea și tipul lui Dumnezeu sau al lui Hristos. Baza acestei conștiințe a Bisericii era concepția despre dumnezeiasca Euharistie ca trup al lui Hristos. În Euharistie Biserica se manifesta în timp și spațiu ca Trup al lui Hristos, dar și drept unitate canonică. Unitatea în Euharistie era astfel izvorul unității Bisericii în Trupul lui Hristos, dar și al unității în episcop.
__________________
Ca sub stapanirea Ta totdeauna fiind paziti, Tie slava sa inaltam, Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor
Amin.
Reply With Quote
Răspunde

Tags
eclesiologie

Thread Tools
Moduri de afișare


Subiecte asemănătoare
Subiect Subiect început de Forum Răspunsuri Ultimele Postari
Biserica nu este de acord cu homeopatia? pacatoasa Generalitati 282 21.09.2014 17:41:28
Biserica Ortodoxa Romana este ... savudanmihai Biserica Ortodoxa Romana 9 14.08.2013 14:19:52
Ce este si ce NU este Biserica Cincizecimii ? leonte Despre Biserica Ortodoxa in general 26 22.01.2013 11:24:23